Acasă Blog

Anunț public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

0

COMUNA ALEXANDRU ODOBESCU anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ,,EXTINDERE CANALIZARE  MENAJERA SI REALIZAREA DE RACORDURI LA REȚEAUA DE CANALIZARE MENAJERĂ EXISTENTĂ IN LOCALITATILE ALEXANDRU ODOBESCU SI NICOLAE BALCESCU, COMUNA ALEXANDRU ODOBESCU, JUDETUL CĂLĂRAŞI”, propus a fi amplasat în intravilanul comunei Alexandru Odobescu, județul Călărași. Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului A.P.M. Călărași, Șos. Chiciului, nr.2, județul Călărași și la sediul PRIMARIEI COMUNEI AL. ODOBESCU, cu sediul in sat Nicolae Bălcescu, str. Centrală, nr. 29, Comuna Alexandru Odobescu, județul Călărași,.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul autorității competente pentru protecția mediului A.P.M. Călărași.       

Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, s-a întâlnit cu tinerii liceeni

0

A fost o mare bucurie să să se reîntâlnească cu tinerii din municipiul Călărași, declară Marius Dulce, edilul localității. S-a întâmplat în cursul zilei de ieri, 18 ianuarie 2023.

„De data asta, am avut astăzi un dialog extrem de amical, deschis, fructuos despre prezentul și viitorul municipiului nostru cu o parte din elevii claselor de-a XI-a din cadrul Colegiului Economic, însoțiți la această întrevedere de doamna director adjunct, Aurelia Ivanciu și doamna profesor Elena Marinescu.”

Am vorbit despre modernizarea unităţii de învăţământ în care-şi desfăşoară activitatea şi în acest sens Primăria a făcut paşi importanţi odată cu demararea proiectului de reabilitare termică, finanţat prinPNRR, subliniindu-se necesitatea amenajării unui teren de sport cu facilităţile aferente pentru desfăşurarea în condiţii normale a orele de educaţie fizică şi sport, despre siguranţa şcolară, despre reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sport din incinta Complexului Sportiv Dunărea, precum şi despre crearea unor puncte de atracţie care să conducă la obţinerea, într-o bună zi, a statutului de oraş turistic, pornind desigur şi de la demararea proiectelor privind Portul turistic şi Promenada.

Marius Dulce a catalogat întâlnirea drept un schimb de opinii care-i dă încredere că viitorul acestei comunități e pe mâini bune, notându-și sugestiile lor ş,i în măsura posibilităţilor financiare de care dispune, va încerca să fie transpuse în realitate.

Comunicat de presă

0

În perioada 30.01 – 01.02.2023, Inspectoratul Școlar Județean Călărași organizează în
toate unitățile școlare cu personalitate juridică în care există clase terminale de gimnaziu și liceu,
simularea examenelor naționale, după cum urmează:


Evaluarea Națională – clasa a VIII-a
30.01.2023 –limba și literatura română – ora 9,00
01.02.2023 – matematică – ora 9,00


Bacalaureat – clasa a XII-a
30.01.2023 –limba și literatura română – ora 9,00
01.02.2023 – matematică și istorie – ora 9,00


Simularea județeană oferă elevilor condiții autentice de examen, fiind organizată cu scopul
stabilirii nivelului real de pregătire al elevilor în această etapă, precum și optimizarea pregătirii în
vederea obținerii unor rezultate satisfăcătoare la probele examenului propriu-zis.


Rezultatele obținute de către elevi se analizează la nivelul fiecărei unități de învățământ,
prin discuții individuale cu aceștia, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții precum și la
nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea
performanțelor școlare.

Biroul de presă ISJ Călărași,
Inspector școlar, prof. Adriana Butoi

Anunţ public privind decizia etapei de încadrare

0

COMUNA DRAGALINA, titular al proiectului „TUBARE ȘI ASTUPARE CANAL EVACUARE APE PLUVIALE SAT DRAGALINA, COMUNA DRAGALINA”, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către A.P.M. Călărași, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului*), pentru proiectul „TUBARE ȘI ASTUPARE CANAL EVACUARE APE PLUVIALE SAT DRAGALINA, COMUNA DRAGALINA„, propus a fi amplasat în județul Călărași, comuna Dragalina, sat Dragalina, pe strada Cornișei, zona cuprinsă între strada Salciilor și strada Triajului, carte funciară nr. 37752.  

 1. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M. Călărași, Șoseaua Chiciului, nr. 2, jud. Călărași,  în zilele de luni-vineri,  între orele 10-14, precum şi la următoarea adresă de internet: www.apmcl.anpm.ro.

    Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a autorităţii competente pentru protecţia mediului.

    2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce privește conținutul raportului privind impactul asupra mediului la sediul autorității competente pentru protecția mediului, în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina de internet a A.P.M. Călărași.

5 traficanți de cocaină au ajuns în arest

0

Au fost arestați în cursul zilei de ieri, după ce polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T – B.T. Călărași, au efectuat 3 percheziții, în municipiul Călărași, la domiciliile unor persoane bănuite de trafic de droguri de risc și mare risc.

În fapt, începând cu anul 2022, trei bărbați, din municipiul Călărași, cu vârste cuprinse între 24 și 33 de ani, ar fi achiziționat droguri de mare risc (cocaină) și le-ar fi comercializat către consumatori din municipiul Călărași. În urma perchezițiilor, au fost descoperite și ridicate 4 pliculețe cu cocaină, 2 doze de cannabis, 3 telefoane mobile, 5.800 de euro, 9.500 de lei, 220 de lire și 100 de dolari.

În dosarul nr. 23/116/2023, cu termen de judecată 6.01.2023, pe rolul Tribunalului Călărași, s-a dispus arestarea preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, pentru 3 inculpați. Este vorba de Constantin Paraschiv Vișinel, Pițigoi Ion și Dune Alin Lucian.

Constantin Paraschiv Vișinel, domiciliat pe raza municipiului Călărași, se declară drept absolvent al Universității București și că obține venituri ca angajat la rețeaua de socializare Facebook, unde este „product manager”.

Pe data de 4.01.2023, alți doi traficanți de droguri de mare risc au ajuns în arest, tot în urma unei acțiuni derulate de Polițiștii Serviciului  de Combatere a Criminalității Călărași,  împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. –  Biroul Teritorial Călărași. Aceștia au organizat o prindere în flagrant delict și 3 percheziții domiciliare, în municipiul Călărași, la persoane bănuite de trafic internațional de droguri de mare risc.

În fapt, doi bărbați, în vârstă de 33 și 40 de ani, ar fi introdus în țară, prin intermediul unei firme de curierat, 30 de grame de cocaină, iar, pentru a intra în posesia drogurilor, ar fi  beneficiat de sprijinul altor 3 persoane.

Bărbații, în vârstă de 33 și 40 de ani, au fost reținuți pentru 24 de ore. Ulterior, la data de 5 ianuarie a.c., magistrații Tribunalului Călărași au emis mandate de arestare preventivă. pe numele celor doi, Sali Ionuț Georgian și Morcolea Nelu Julien.

Informare

0

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare, TITULARUL: COMUNA DRAGALINA, cu sediul în Bulevardul General Ioan Dragalina, nr.46, comuna Dragalina, județul Călărași, telefon 0242 708 073, intenționează să solicite  de la A.N. “Apele Române” – Direcția Apelor Buzău Ialomița, aviz de gospodărire a apelor , pentru realizarea lucrărilor: ”REABILITARE, EXTINDERE REȚEA DE APA POTABILĂ, REABILITARE STAȚIE DE TRATARE APĂ , CONTORIZARE IN SAT DRAGALINA ȘI CONSTRUIRE PUȚ FORAT ÎN SAT CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, COMUNA DRAGALINA, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI”” amplasate în satul Dragalina și sat Constantin Brâncoveanu , comuna Dragalina, județul Călărași.

Această investiție este nouă.

Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor, pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.   

Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului sau la adresa Bulevardul General Ioan Dragalina, nr.46, comuna Dragalina, județul Călărași, persoana de contact: Stanciu Marian Gabriel sau Jianu Vasilica, nr. tel. 0242 708 073, după data de 09.01.2023.       

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

0

COMUNA CUZA VODĂ anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul: ,,REABILITARE RETEA APĂ POTABILĂ IN SAT CEACU, SAT CUZA VODĂ, SAT CĂLĂRAŞII VECHI ÎN COMUNA CUZA VODĂ, JUDETUL CĂLĂRAŞI”, propus a fi amplasat în județul Călărași, comuna Cuza Vodă. Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului A.P.M. Călărași, șos. Chiciului, nr.2, județul Călărași și la sediul COMUNA CUZA VODĂ, situat în județul Călărași, sat Ceacu, str. Calea Călărași, nr.24, sector 4.    

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul autorității competente pentru protecția mediului A.P.M. Călărași. 

Pentru două zile, sediul Organizației Județene Călărași a Partidului Național Liberal a fost gazda a 400 de colindători

0

Marți, 20 decembrie, și  miercuri, 21 decembrie, cete de colindători au sosit, rând pe rând, cu tradiții, obiceiuri și colinde autentice.

Echipa PNL Călărași i-a primit cu căldură și cu convingerea că tradițiile Crăciunului sunt bine păstrate și duse mai departe. Au fost prezenți, în cele două zile de colinde, președintele Ciprian Pandea, prefectul Valentin Barbu, primari, consilieri județeni, președinți de organizații locale, consilieri municipali, directori și membri liberali.

Mulțumim tuturor copiilor prezenți, cadrelor didactice și părinților, urându-le, în același timp, Sărbători fericite și liniștite!

Anunț public privind decizia etapei de încadrare

0

COMUNA MODELU – prin viceprimar TUTUEANU Valeriu, cu sediul în județul Călărași, comuna Modelu, strada plopilor, nr. 12, titular al proiectului OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE „MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MODELU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI (STRĂZILE CRINULUI – 1184 M ȘI FLACĂRA – 963 M – LUNGIME TOTALĂ – 2111M)„, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM CALARASI, pentru proiectul OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE „MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MODELU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI (STRĂZILE CRINULUI – 1184 M ȘI FLACĂRA – 963 M – LUNGIME TOTALĂ – 2111M)„, propus a fi amplasat în județul Călărași, comuna Modelu, sat Modelu, străzile Crinului și Flacăra.

  1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M. Călărași, șoseaua Chiciului, nr. 2, jud. Călărași, în zilele de luni-vineri, între orele 10-14, precum și la următoarea adresă de internet: www.apmcl.anpm.ro.
    • Publicul interesat poate înainta comentarii/observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina de internet a autorității competente pentru protecția mediului.
  2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce privește conținutul raportului privind impactul asupra mediului la sediul autorității competente pentru protecția mediului.
    • Prezentul anunț va fi publicat în presă cât și la sediul administrației locale pe teritoriul căreia se va realiza investiția.

Anunț public privind decizia etapei de încadrare

0

COMUNA ULMU, cu sediul în județul Călărași, comuna Ulmu, titular al proiectului „SUPLIMENTAREA NECESARULUI DE APĂ DIN SURSĂ PROPRIE SUBTERANĂ – (CONSTRUIRE PUȚ FORAT)”, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM CĂLĂRAȘI, pentru proiectul „SUPLIMENTAREA NECESARULUI DE APĂ DIN SURSĂ PROPRIE SUBTERANĂ – (CONSTRUIRE PUȚ FORAT)”, propus a fi amplasat în jud. Călărași, com. Ulmu.

  1. Proiectul deciziei etapei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M. Călărași, șoseaua Chiciului, nr. 2, jud. Călărași, în zilele de luni-vineri, între orele 10-14, precum și la următoarea adresă de internet: www.apmcl.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina de internet a autorității competente pentru protecția mediului.

2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce privește conținutul raportului privind impactul asupra mediului la sediul autorității competente pentru protecția mediului.

Prezentul anunț va fi publicat în presă cât și la sediul administrației locale pe teritoriul căreia se va realiza investiția.

I.S.J. Călărași: Patru concursuri județene

0

În luna noiembrie, Inspectoratul Școlar Județean Călărași a organizat și desfășurat patru concursuri județene, la care s-au înscris și au participat aproximativ 800 de elevi de gimnaziu și liceu:

  • Concursul Județean de Literatură și Matematică „ION BARBU – DAN BARBILIAN”  19.11.2022

Liceul Pedagogic Ștefan Bănulescu Călărași – Secțiunea Literatură – adresată elevilor din clasele VII-VIII, XI-XII – 83 participanți – 31 de premii și mențiuni

Școala Gimnazială Nicolae Titulescu Călărași – Secțiunea Matematică – adresată elevilor din clasele V-VIII – 169 participanți – 52 premii și mențiuni

  • Concursul Județean de Matematică „CRISTIAN LICHIARDOPOL”  19.11.2022 – Școala Gimnazială Nicolae Titulescu Călărași – adresat elevilor din liceele teoretice – 117 participanți – 31 premii și mențiuni
  • Concursul Județean de Matematică „ION CHEȘCĂ”  26.11.2022 – Colegiul Economic Călărași – adresat elevilor de gimnaziu din mediul rural – 299 participanți – 75 premii și mențiuni
  • Concursul Județean de Matematică „ION ONUȚĂ”  26.11.2022 – Colegiul Economic Călărași – adresat elevilor din liceele tehnologice, economice – 127 participanți – 26 premii și mențiuni

În organizarea competițiilor s-au implicat cadrele didactice de matematică și literatură din județ și cadre didactice din unitățile de învățământ unde s-au desfășurat concursurile.

Premierea elevilor se va realiza pe 15.12.2022 la Sala „Barbu Știrbei”  Călărași.

Campania „Un zâmbet de sărbători”

0

Luni, 5 decembrie 2022, la sediul Organizației Județene Călărași a PNL, femeile liberale au adus zâmbete pe chipuri de copii, în Ajun de Moș Nicolae.

Au ajuns, rând pe rând, 29 de preșcolari și elevi din municipiul Călărași, pentru a-și primi darurile din campania ”Un zâmbet de sărbători”, desfășurată de către OFL Călărași toată luna decembrie, în întreg județul.

Copiii au primit în dar ghete, geci de iarnă, alte articole vestimentare, dar și dulciuri și alimente.

”Ne bucurăm că putem face, împreună, daruri copiilor toată luna decembrie. Am stabilit, alături de colegele mele liberale din majoritatea organizațiilor locale astfel de acțiuni. Am început astăzi cu municipiul Călărași, în Ajun de Moș Nicolae. Mulțumesc tuturor colegelor pentru implicare și dărnicie!”, a declarat Roxana Natalia Pațurcă, președintele OFL Călărași.

Administrația liberală, din comuna Cuza Vodă, a inaugurat noul Centru medical ce va purta numele Sfântului Nectarie

0

Vineri, 25 noiembrie 2022, în prezența senatorului Ciprian Pandea, a deputatului Emil Dumitru și a prefectului Valentin Barbu, primarul comunei Cuza Vodă, Monica Silvia Ceaușescu, a inaugurat o nouă investiție: noul Centru medical ce va purta numele Sfântului Nectarie.

Clădirea fostului dispensar uman, dat în folosință în 1968, a fost reabilitată cu fonduri oferite de PNDL 2, valoarea investiției ridicându-se la 1,4 milioane de lei, din care aproximativ 370.000 de lei fiind acoperiți din bugetul local, pentru dotări.

Noul centru medical pune la dispoziție o farmacie, un cabinet de medicină a familiei, dar și cabinete de stomatologie, fizio-kinetoterapie și, în viitorul apropiat, cabinete de pediatrie și geriatrie.

”Ne-am asumat în acest mandat susținerea tuturor inițiativelor primarilor de a reabilita și construi noi dispensare în mediul rural și ne ținem de cuvânt. Felicitări doamnei primar Monica Silvia Ceaușescu pentru această realizare! Împreună, continuăm să dezvoltăm comunitățile locale.” – a declarat președintele PNL Călărași, senatorul Ciprian Pandea.

Alin Drăgulin despre Gogu Dulce: Penibil!

0

Alin Drăgulin, președintele Organizației municipale Călărași a Partidului Național Liberal, a ținut să taxeze, într-un demers public, momentul penibil care l-a avut drept protagonist pe actualul primar al municipiului Călărași, Gogu Dulce, membru al Partidului Social Democrat.

Gogu Dulce, în cadrul unei vizite, în municipiul nostru, a unor reprezentanți ai Comisiei Europene, veniți să vadă cum sunt implementate fondurile comunitare pe plan local, le-a prezentat clădirea Poșta Veche.

„Dulce le-a prezentat clădirea de la Posta Veche, ale cărei finanțare, implementare, reabilitare au fost realizate în totalitate de către fosta conducere a Primăriei. El doar a tăiat, în mod inutil, panglica și a gestionat activitățile „culturale” din clădirea-monument, ce se rezumă de obicei la a prepara pâine în weekend.”

Trist este că această investiție, făcută din fonduri ale Uniunii Europene, atrase de fosta administrație liberală a municipiului, reprezentată de regretatul primar Daniel Ștefan Drăgulin, a ajuns să găzduiască pretinse cercuri de modelat cocă sau de copt pâine.

„Despre implementarea celor 27 de proiecte, a căror finanțare, în valoare de 42 milioane euro, a fost primită pe tavă de la fosta administrație, nici vorbă. Ar fi trebuit să explice cum va reuși să termine la termen (dec. 2023), în condițiile solicitate de proiect, cu aceleași 1-2 excavatoare și 3-5 oameni, proiecte mari, precum modernizarea str. Prel. București și a străzii București, a transportului public, a eficientizării circulației rutiere, a reabilitării Centrului Vechi al Orașului etc.”, a arătat Alin Drăgulin, cu referire la Gogu Dulce.

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu (titularul proiectului)

0

Comuna Modelu anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul PROIECT: OBTINEREA AUTORIZATIEI DE „MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL IN COMUNA MODELU JUDETUL CALARASI” (STRAZILE CRINULUI – 1148M SI FLACARA – 963M – LUNGIME TOTALA – 2111M) propus a fi amplasat în comuna Modelu, sat Modelu, Judetul Calarasi.
Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Calarasi Soseaua Chiciu, nr.2, jud. Calarasi şi la sediul titularului comuna Modelu, strada Plopilor, nr 12 în zilele de luni-vineri, între orele 8-16.00.
Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Calarasi.
Prezentul anunţ va fi publicat atat in presa cat si la sediul administratiei locale pe teritoriul careia se va realiza investitia.

Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2022

0

Joi, 23 noiembrie 2022, la Ateneul Român, s-a desfășurat Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2022, organizată de Asociatia Pentru Valori In Educatie – AVE Romania, alături de

reprezentanți din comunitățile educaționale și de business din toată țara, precum: Kinderpedia, Adservio,BDO Romania, Garanti BBVA Leasing, Gramofon Wine Genpact, Groupama Asigurari, Lidl Romania, BRD Groupe Societe Generale, Apa Nova Bucureşti.

Festivitatea a fost deschisă de doamna Ligia Deca, Ministrul Educației.

            Din 210 aplicații la nivel național,  finaliștii pentru Premiile pentru Directorii Anului au fost :

  • German Simona Monica – Școala Gimnazială Șieu, Bistrița-Năsăud
  • Voinescu Simona Elena – Școala Gimnazială Popricani
  • Maria Teodoreanu – Colegiul Tehnic Petru Mușat, Suceava
  • Corina Moise Poenaru – Liceul Tehnic Buzău
  • Gavrilă Corina – Liceul De Turism și Alimentație „Dumitru Moțoc” Galați
  • Călin Daniel Teodor – Școala Gimnazială Hălchiu
  • Cazan Cosmina Irina – Scoala Gimnaziala Speciala Pentru Deficienți De Vedere
  • Ghidu Claudia – Școala Gimnazială „Prof. Ioan Dănilă”, Sat Ghermănești
  • Antoci Georgiana-Livia – Școala Gimnazială ”Elena Cuza”
  • Hadâmbu Cristina – Liceul Tehnologic Puskas Tivadar
  • Felix Godeanu – Școala Gimnazială Grozesti Mehedinți
  • Manea Sabina Elvira Maria – Școala Gimnazială Ion Simionescu, Iași
  • Constantinescu Maria Cristina – Școala Gimnazială Specială „Sf. Mina” Craiova
  • Reiz Maria – Liceul Teoretic German Johann Ettinger
  • Monica Diaconu – Liceul Teoretic Babel
  • Sanislav Daniela – Școala Gimnazială Buciumeni
  • Dorobanțu Viforel – Școala Gimnazială Nr. 1 Curcani, Călărași
  • Lotrea Alina Daniela – Școala Gimnazială Mircea Vodă Calarași
  • Florin-Anastasiu – Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”

Cei 4 directori câștigători din 2022:

🏆Directorul Anului pentru Inovare, Viforel Dorobanțu de la Școala Gimnazială Nr. 1 Curcani, Călărași

🏆Directorul Anului 2022, Cristina Hadâmbu, Director la Liceul Tehnologic „Puskás Tivadar” din comuna Ditrău, Harghita

🏆Directorul Anului pentru Egalitate de Șanse, Georgiana-Livia Antoci de la Școala Gimnazială „Elena Cuza” din Iași

🏆Directorul Anului pentru Antreprenoriat, Simona Elena Voinescu, director la Școala Gimnazială Popricani, Iași

Premiile constau în :

  • 3500 de euro sprijin financiar pentru a pune în aplicare proiectele dedicate școlii.
  • 2500 de euro pentru implementarea catalogului școlar Adservio
  • un loc în Academia de Leadership și Management Școlar, program dedicat liderilor educaționali din România.

Biroul de presă ISJ Călărași,

Inspector școlar, prof. Adriana Butoi

INFORMARE

0

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare, TITULARUL COMUNA COMUNA CUZA VODĂ, cu sediul în strada Calea Călărași, nr. 24, sat Ceacu, comuna Cuza Vodă, Județul Călărași, intenționează să solicite de la A.N. “Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița – SGA Călărași, aviz de gospodărire a apelor, pentru realizarea lucrării: REABILITARE REȚEA APĂ POTABILĂ ÎN SAT CEACU, SAT CUZA VODĂ, SAT CĂLĂRAȘII VECHI, COM. CUZA VODĂ, JUD. CĂLĂRAȘI.
Persoanele care doresc sa obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor, pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.
Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului sau la adresa: strada Calea Călărași, nr. 24, sat Ceacu, comuna Cuza Vodă, Județul Călărași, persoana de contact CEAUȘESCU Monica – Silvia, nr. de telefon 0242/339 426, după data de 30.11.2022.

Anunț licitație

0

ANUNȚ
de participare la licitație pentru ÎNCHIRIEREA unui spațiu din incinta DISPENSARULUI UMAN al comunei CUZA VODĂ , JUDEȚUL CĂLĂRAȘI – DOMENIUL PUBLIC

  1. Informații generale privind LOCATORUL / ÎNCH1RIETORUL :
    COMUNA CUZA VODĂ , JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
    COD FISCAL 3796896
    TEL . 042339397 e-mail: primariacuzavodacalarasi@gmail.com
    PERSOANĂ DE CONTACT: BOTEA ADRIAN TEL. 0790095779 ,
    e-mail: achizitii@primariacuzavoda.ro
  2. Informații generale privind obiectul închirierii, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie închiriat: spațiile din incinta DISPENSARULUI UMAN al comunei CUZA VODĂ sunt situate în satul CEACU str. Calea Călărași nr. 43, comuna CUZA VODĂ, județul CĂLĂRAȘI, aparținând domeniului public, având suprafața totală de 1373 mp, număr CF 24417, număr cadastral 24417, cu destinația :
  3. CABINET STOMATOLOGIC în suprafață utilă de 31,68 mp (conform schiței), compusă din: PCT. D (Et. 1) -16,90 mp – Cabinet stomatologic;
    PCT. E (Et. 1) – 2,60 mp – Igienizare;
    PCT. F (Et. 1) – 2,65 mp – Sterilizare;
    PCT. L (Et. 1) – 6,05 mp -Sală de așteptare + culoar – cotă parte de % din 24,20 mp; PCT. J (Et. P) – 1,26 mp – Camera centralei – cotă parte de 1/6 din 7,55 mp ;
    PCT. N (Et.P) – 2,22 mp – Vestiar cadre medicale cu grup sanitar – cotă parte 1/3 din 6,65 mp .
    închirierea se face conform art. 333, art. 335 din O.U.G. 57/2019, și conform Hotărârii Consiliului Local nr. 75 din data de 29.09.2022 și nr. 97 /15. 11. 2022
  4. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini.
    3.1. Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: documentația de atribuire se poate ridica de la sediul Primăriei comunei CUZA VODĂ, județul CĂLĂRAȘI .
    3.2. Denumirea și adresa compartimentului din cadrul LOCATORULUI/ INCHIRIETORULUI, de la care se poate obține un exemplar din documentația de atribuire: compartimentul ACHIZIȚII PUBLICE, DEZVOLTARE LOCALĂ ȘI FONDURI EUROPENE din cadrul Primăriei comunei CUZA VODĂ, județul CĂLĂRAȘI, adresa : sat CEACU strada CALEA CĂLĂRAȘI nr. 24, comuna CUZA VODĂ Județul CĂLĂRAȘI.
    3.3. Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar : documentația de atribuire 25 lei, taxa de participare la licitație de 100 lei, sume ce se pot achita cu numerar la casieria Primăriei comunei CUZA VODĂ Județul CĂLĂRAȘI.
    3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 05.12 2022, orele 12.00.
  5. Informații privind ofertele
    4.1. Data limită de depunere a ofertelor : 12.12.2022, orele 10.00.
    4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria comunei CUZA VODĂ , adresa : sat CEACU Strada CALEA CĂLĂRAȘI Nr. 24 , comuna CUZA VODĂ , județul CĂLĂRAȘI.
    4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 exemplar.
  6. Data și locul la care se va desfășura ședința publică de deschidere a ofertelor:
    12.12.2022, orele 12.00, Primăria comunei CUZA VODĂ Județul CĂLĂRAȘI.
  7. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax și/sau adresa de e-mail a instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul CĂLĂRAȘI, adresa : strada BUCUREȘTI nr. 106 , municipiul CĂLĂRAȘI , județul CĂLĂRAȘI, tel. 0242311947, e-mail: relatii.publice.trcl@just.ro .
  8. Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării:
    21.11.2022
    PRIMARUL COMUNEI CUZA VODĂ
    EC. MONICA – SILVIA CEAUSESCU

Inspectoratul Școlar Județean Călărași organizează Concursul județean de matematică și literatură „Dan Barbilian”

0

19 noiembrie 2022

Secțiunea Matematică, clasele V-VIII – Școala Gimnazială ”Nicolae Titulescu”, Călărași

Secțiunea Limba și literatura Română, clasele VII-VII, XI-XII – Liceul Pedagogic ”Ștefan Bănulesci”, Călărași

Președinte Comisie de concurs, Inspector Școlar General, prof. Roxana Natalia Pațurcă

Coordonatori, Inspector școlar pentru matematică, prof. Corina Mihaela Ionescu

                       Inspector școlar pentru limba și literature română, prof. Mădălina Anton

  • Concursul județean de matematică ”Cristian Lichiardopol”

19 noiembrie 2022

Școala Gimnazială ”Nicolae Titulescu”, Călărași

Clasele IX- XII, profil real

Președinte Comisie de concurs, Inspector Școlar General, prof. Roxana Natalia Pațurcă

Coordonator, Inspector școlar pentru matematică, prof. Corina Mihaela Ionescu

  • Concursul județean de matematică ”Ion Cheșcă”

26 noiembrie 2022

Colegiul Economic Călărași

Clasele V-VIII, mediul rural

Președinte Comisie de concurs, Inspector Școlar General, prof. Roxana Natalia Pațurcă

Coordonator, Inspector școlar pentru matematică, prof. Corina Mihaela Ionescu

  • Concursul județean de matematică ”Ion Onuță”

26 noiembrie 2022

Colegiul Economic Călărași

Licee tehnologice

Președinte Comisie de concurs, Inspector Școlar General, prof. Roxana Natalia Pațurcă

Coordonator, Inspector școlar pentru matematică, prof. Corina Mihaela Ionescu

Biroul de presă ISJ Călărași,

Inspector școlar, prof. Adriana Butoi

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Dragalina

Marian Gabriel Stanciu

În domeniul infrastructură și mediu, conform Strategiei de dezvoltare locală, pentru perioada 2021 – 2027, în analiza Swot, ca puncte tari pentru comuna Dragalina, sunt amintite reperele: 1. Localități aparținătoare: Dragalina (reședință de comună), Constantin Brâncoveanu și Drajna Nouă; 2. gradul de acoperire a rețelei de electricitate – 95%; 3. rețeaua de alimentare cu apă potabilă – realizată în procent de 98%; 4. drumuri asfaltate – 95%; 5. iluminat public – 95%; 6. acoperire rețele de telefonie mobilă – 100%; 7. acoperire rețea internet – 95%; 8. parte a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ecomanagement Salubris; 9. eforturi susținute al autorităților locale de impunere riguroasă a legislației privind protecția mediului. Infrastructura de mediu înregistrează și câteva puncte slabe: 1. slaba dezvoltare a rețelei de canalizare, a stației de epurare și tratare a apelor uzate: 40% grad de acoperire; 2. slaba dezvoltare a rețelei de alimentare cu gaz metan, rata de acoperire, la nivelul anului 2021, fiind de doar 20%; 3. necolectarea selectivă a deșeurilor în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării; 4. interesul scăzut al agenților economici pentru asigurarea protecției mediului înconjurător; 5. neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren; 6. educație ecologică superficială. Ca oportunități, sunt identificate punctele: 1. modernizarea drumurilor comunale; 2. reabilitarea și modernizarea străzilor din satul Dragalina (asfaltare și rigole betonate pentru evacuarea excesului de apă pluvială sau provenită din alte surse); 3. reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale; 4. reabilitarea și modernizarea drumurilor din satul Drajna Nouă; 5. reparații străzi cu frizură asfaltică; 6. proiectare și execuție de alei pietonale; 7. înființare gospodărie de apă și rețea de apă potabilă în satul Drajna Nouă; 8. extindere rețea de apă potabilă și execuție puț forat în cartierul Ioaniu, sat Drajna Nouă; 9. execuție foraj nou și dezafectare puț nr. 2 în cartierul Ioaniu, sat Drajna Nouă; 10. proiectare și instalare sistem de supraveghere la stația de epurare și vacuum Dragalina; 11. realizare reparații cabine puț forat și împrejmuire cu sistem supraveghere video și iluminat la Gospodăria de apă Dragalina; 12. reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă în satul Dragalina și modernizarea Gospodăriei de apă în satul Constantin Brâncoveanu; 13. montaj grup pompare și tablou electric la Gospodăria de apă din satul Constantin Brâncoveanu; 14. achiziție pompe submersibile pentru gospodăriile de apă din satele Dragalina, Constantin Brâncoveanu și Drajna Nouă; 15. extinderea rețelei de iluminat public; 16.actualizarea studiului de fezabilitate aferent și extinderea rețelei de gaze naturale; 17. reabilitarea / construirea de blocuri; 18. realizarea unui sistem de eliminare a excesului de apă din sol, la nivelul comunei; 19. înființarea / realizarea de alei și spații pietonale; 20. modernizarea sistemului rutier; 21. amenajarea de piste pentru bicicliști; dezvoltarea mobilității prin înființarea transportului local / zonal modern și înființarea / modernizarea stațiilor de autobuz; 23. extinderea rețelei de alimentare cu gaz metan; 24. amenajarea unui drum de exploatație agricolă cu acces între DN3A – DN21; 25. construirea de poduri în zonele care necesită acces rapid; 26. realizarea, modernizarea sau extinderea rețelei de alimentare cu apă în zonele de interes pentru populație sau investitori; 27. realizarea sau extinderea rețelei de canalizare în zonele de interes pentru populație sau investitori; 28. realizarea de stație de epurare și tratare a apelor uzate în zonele de interes pentru populație sau investitori; 29. realizarea rețelei de distribuție de gaz metan pe o distanță de 13 kilometri liniari; 30 actualizarea Planului Urbanistic General al comunei; 31. realizarea de lucrări de cadastru imobiliar intravilan / extravilan și reactualizare PUG; 32. montarea unui post de transformare, în localitatea Dragalina, în vederea îmbunătățirii parametrilor de distribuție a curentului electric (stabilitatea tensiunii în perioadele de consum maxim); 33. lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat public, la nivelul comunei; 34. dotare cu utilaje și echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală și salubritate (mașină de colectare, pubele etc.); 35. reabilitarea drumurilor agricole; 36. crearea de spații verzi și pietonale, recreative, inclusiv cele aflate lângă trotuare; 37. construire / modernizare parcări și trotuare; 38. achiziție camere supraveghere LPR și montaj; 39. crearea unui sistem de supraveghere modern, pentru creșterea siguranței cetățenilor; 40. conectarea instituțiilor publice la internet prin fibră optică și promovarea conceptului de e-educatie, e-guvernare, e-sanatate; 41. asigurarea accesului gratuit la internet, pentru populație, prin crearea de acces point-uri wireless în zona parc-primărie; 42. asigurarea de facilități pentru investitorii care dezvoltă servicii IT; 43. asigurarea spațiilor necesare astfel încât cimitirele să corespundă nevoilor comunei, astfel: modernizare și extindere cimitire existente, modernizare și reabilitare capele; modernizare căi de acces; 44. construirea de rampe de acces în toate instituțiile publice, în vederea facilitării accesului persoanelor cu dizabilități; implementarea unor mijloace de supraveghere și sistematizare a traficului (ex. benzi producătoare de zgomot pentru atenționare), semnalizarea și protejarea trecerilor de pietoni, în mod deosebit în proximitatea unităților de învățământ; 46. extinderea / construirea de noi zone de locuit; 47. realizarea infrastructurii rutiere de interes public; 48. înființarea rețelei de canalizare (ape uzate) și a unui bazin vidanjabil (stație de epurare) în satul Drajna Nouă; 48. extinderea rețelei de canalizare și realizare modul de stație de epurare; 49. organizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor, a spațiului de depozitare temporară și a transportului de deșeuri; 50. realizarea unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui gropi pentru deșeuri inerte și din construcții; 51. identificarea rampelor de gunoi neautorizate și dezafectarea acestora; 52. reabilitarea și modernizarea sistemelor existente de colectare și transport deșeuri; 53. achiziția / asigurarea dotărilor necesare pentru intervenții în caz de situații de urgență (autospecială PSI, buldo-excavator, wollă, tractor cu remorcă, echipamente de protecție PSI); 54. implementarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor la nivel de localitate sau în parteneriat cu alte administrații locale învecinate; 55. achiziția de echipamente pentru stația de sortare / transfer și punerea în funcțiune a acesteia; 56. reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate, prin realizarea unei stații de comport; 57. eficiența energetică în clădirile publice; 58. eficiența energetică a blocurilor de locuințe, prin lucrări de reabilitare termică; 59. crearea de sisteme centralizate de furnizare a energiei termice pentru blocurile de locuințe, utilizând sisteme convenționale de încălzire completate de sisteme ce utilizează energii nepoluante; 60. reducerea consumului electric al localității prin modernizarea rețelei de iluminat public: înlocuirea lămpilor clasice actuale cu lămpi solare sau alte sisteme ce reduc consumul de energie electrică; 61. acordarea de facilități pentru realizarea de infrastructuri de generare și distribuție a surselor de energie alternativă, promovarea culturilor agricole cu valoare energetică și a proiectelor de energie eoliană, biomasă, energie solară; 62. ameliorarea progresivă a capacității de producție a terenurilor agricole degradate, menținerea biodiversității și dezvoltarea continuă a funcțiilor ecologice li sociale ale pădurilor; 63. reducerea eroziunii solului prin lucrări de apărare a malurilor împotriva eroziunii în zonele afectate de acest fenomen și acțiuni de împădurire în zonele de formare a viiturilor, în zonele inundabile și în luncile râurilor; 64. realizarea de perdele de protecție a căilor de comunicații, localităților și câmpului; 65. dezvoltarea activităților de conștientizare a populației asupra necesității conservării mediului înconjurător și de implicare a acesteia în activități de protejare a mediului; 66. reabilitarea fondului forestier; 67. creșterea eficienței energetice prin producerea de energie verde (parcuri fotovoltaice); 68. reducerea emisiilor de carbon prin achiziționarea unor microbuze și mașini electrice, asigurând un transport public nepoluant; 69. reducerea emisiilor de carbon prin înființarea de stații de reîncărcare pentru vehiculele electrice; 70. creșterea eficienței energetice la gospodăriile de apă și stațiile de epurare; 71. încurajarea unei colectări selective, prin înființarea de spații destinate special acestui scop; 72. gestionarea deșeurilor prin înființarea unei stații de tratate și reciclare deșeuri; 73. realizarea unei stații de cogenerare prin biomasă și biogaz. Ca amenințări, sunt identificate: 1. lipsa resurselor financiare pentru îndeplinirea obiectivelor de investiții propuse; 2. cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din fondurile europene pentru proiecte de infrastructură și mediu; 3. lipsa informațiilor legate de normele europene de mediu valabile pentru micii întreprinzători; 4. indiferența față de protecția mediului (moștenire a unei mentalități mai vechi); 5. lipsa informării în legătură cu programele de finanțare comunitară.

Anunţ public privind decizia etapei de încadrare

0

COMUNA CUZA-VODĂ

COMUNA CUZA-VODĂ, cu sediul in județul Călărași, comuna Cuza Vodă, sat Ceacu, strada Calea Călărași nr.24, titular al proiectului “MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA CUZA VODĂ, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI”, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către A.P.M. Călărași, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului*), pentru proiectul “MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA CUZA VODĂ, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI”,propus a fi amplasat în județul Călărași, comuna Cuza Vodă, satele Ceacu, Cuza Vodă și Călărașii Vechi – intravilan.

1. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M. Călărași, Șoseaua Chiciului, nr. 2, jud. Călărași,  în zilele de luni-vineri,  între orele 10-14, precum şi la următoarea adresă de internet: www.apmcl.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a autorităţii competente pentru protecţia mediului.

2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce priveşte conţinutul raportului privind impactul asupra mediului la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Primar,

CEAUSESCU MONICA SILVIA

Comunicat de presă

0

ANUNȚ

0

1. Informații generale privind locatorul, în special denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, numărul de telefon, fax și/sau adresa de e-mail, persoana de contact: COMUNA DOROBANȚU, cod fiscal 4294014, cu sediul în comuna Dorobanțu, sat Dorobanțu, strada București, numarul 16, judeţul Călăraşi, telefon/fax 0242335103, e_mail: primariadorobantu@yahoo.com.

2. Informații generale privind obiectul închirierii, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie închiriat: 

Teren arabil extravilan – suprafață totală de 44,4047 ha, situat în extravilanul  comunei Dorobanțu, județul Călărași, compus din următoarele suprafețe: 2000 mp situată în T 3/5, P 23; 1787 mp situată în T 3/10, P 37; 6000 mp situată în T 4/2, P 37; 78800 mp situată în T 7/2/3, P 1/1; 1797 mp situată în T 12/1, P 1/1; 11600 mp situată în T 7/2/1, P 9/1; 10000 mp situată în T 10/5, P 12; 2000 mp situată în T 12/4, P 50/1; 8658 mp situată în T 10/2/1, P 25; 7000 mp situată în T 14/1, P 43/1; 47210 mp situată în T 14/1, P 1/6; 1000 mp situată în T 31/7, P 15; 4892 mp situată în T 31/5,  P 135/1; 1273 mp situată în T 31/5/1, P 5/1; 12500 mp situată în T 58/16, P 37; 1600 mp situată în T 28/6, P 63; 5000 mp situată în T 60/3, P 147; 4300 mp situată în T 60/3, P 135; 6400 mp situată în T 48/1, P 1; 7900 mp situată în T 48/2 P 1; 9400 mp situată în T 48/3, P 31; 32200 mp situată în T 48/4, P 6; 20700 mp situată în T 48/5, P 1; 37300 mp situată în T 48/6, P 1; 3000 mp situată în T 48/7, P  80; 37580 mp situată în T 48/8, P 1; 15750 mp situată în T 48/9, P 27; 17900 mp situată în T 48/10, P 15; 2400 mp situată în T 48, P 2; 1300 mp situată în T 48/11, P 14;  7300  mp situată în T 48/12, P 21; 40500 mp situată în T 48/12, P 1.

Terenurile aparţin domeniului privat al Comunei Dorobanţu.

            Închiriere se face conform art. 333, art. 335 din O.U.G. 57/2019 privind Codul administrativ și Hotărârii Consiliului Local nr. 51 din 27.10.2022.

3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini

3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: persoanele interesate pot intra în posesia documentaţiei de la sediul Comunei Dorobanţu.

3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul , de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: Compartimentul Secretariat, persoană de contact Stoica George – secretar general, telefon 0242335103, comuna Dorobanțu, strada București, nr. 16, judeţul Călăraşi.

3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 50 lei, se poate achita cu numerar la casieria Comunei  Dorobanțu.

3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 28.11.2022, ora 12.00.

4. Informații privind ofertele:

4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 15.12.2022, ora 09.00.

4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura, sat Dorobanțu, strada București, nr. 16, comuna Dorobanțu, judeţul Călăraşi.

4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: 1 exemplar.

5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 15.12.2022, ora 11.00 la sediul Comunei Dorobanțu, strada București, nr. 16, comuna Dorobanțu, judeţul Călăraşi, sala de sedinţă.

6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ațe instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Călăraşi, municipiul Călăraşi, strada Prelungirea Bucureşti, nr. 16, judeţul Călăraşi, telefon/fax 0242/315736, e-mail trcl@just.ro.

7. Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării: 14.11.2022.

PRIMAR,

Vasile STOICA

Independența: Soluții, strategii, sume atrase

0

Cea mai mare sumă pentru înființarea sistemului de canalizare, din județul Călărași, a fost câștigată de comuna Independența, printr-un proiect, depus în cursul anului 2021, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny.

Introducerea sistemului de canalizare, pentru satul Independența, va avea un cost total de 23.388.465 lei, din care 22.500.000 lei reprezintă suma atrasă de la bugetul național, partea de cofinanțare locală fiind de 888.456 lei.

„Din cele trei sate componente ale comunei, doar satul Independența, la momentul actual, are rețea de alimentare cu apă potabilă. Teoretic, se poate introduce rețea de canalizare într-un sat, dar e anormal să faci asta câtă vreme nu beneficiază de sistem de alimentare cu apă.”

Gabriel Rădulescu

Primarul comunei, Gabriel Rădulescu, ne spune că ar fi fost necesară suma de 33.000.000 lei pentru ca rețeaua de canalizare să acopere toată rețeaua de străzi a satului Independența.

„Noi am cerut această sumă, dar ne-a fost aprobată valoarea de 22.500.000 lei. În acest caz, am fost nevoiți să facem unele modificări, în sensul că străzile mărginașe, cu un număr de gospodării mai mic, dar și acele străzi unde există o înclinație a pantei foarte mare, caz în care ar fi fost necesară introducerea unor stații de pompare.”

O stație de pompare presupune un cost de 200.000 lei, care nu se justifică pentru câteva gospodării. Reducerea de costuri a fost făcută pentru eficientizarea proiectului. Pentru câteva gospodării, care nu vor fi racordate la sistemul de canalizare, s-a făcut o ajustare a costurilor de peste 400.000 lei. Sistemul de canalizare este proiectat pe sistem gravitațional. De acest sistem vor beneficia peste 600 de gospodării, din cele 800 existente în tot satul Independența. Într-un viitor proxim, gospodăriile vor fi obligate să se conecteze la rețeaua de canalizare. Gabriel Rădulescu spune că și cetățenii trebuie să conștientizeze că sistemul foselor septice este unul depășit, câtă vreme vidanjările nu vor mai putea fi făcute în condițiile actuale, iar dejecțiile vor trebui neutralizate prin sistemul stațiilor de epurare.

Costurile pentru introducerea unui astfel de sistem, pentru celelalte două sate, Vișinii și Potcoava, s-ar fi ridicat la peste 5.000.000 lei. O astfel de sumă depășește cu mult plafonul maxim admis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

„Am avut foarte multe discuții cu proiectanții. Va fi un mare efort financiar în momentul în care se va introduce sistemul de canalizare și în celelalte două sate, Vișinii și Potcoava. Vișinii, spre exemplu, este un sat mic, ceea ce înseamnă că nu va avea stație de epurare proprie. Costul unei astfel de instalații este enorm raportat la eficientizarea și justificarea acesteia pentru un număr relativ mic de gospodării. Și-atunci, stația de epurare a satului Independența a fost gândită pe trei module, cu două module care să deservească satul Independența, iar cel de-al treilea, într-un viitor, să deservească celelalte două sate. Însă trebuie să se înțeleagă că costurile vor fi deosebite, căci distanța de la Vișinii la viitoarea stație de epurare nu este mică, ceea ce înseamnă prețuri diferite pentru sistemele de pompare și de transport.”

Pentru cele două sate, Vișinii și Potcoava, soluțiile tehnice și sursele de finanțare sunt diferite. Pentru cele două sate, rețeaua de alimentare cu apă va fi introdusă din surse atrase din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, prin Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Ecoaqua Călărași, din cadre comuna Independența face parte. În schimb, în satul Independența, sistem de alimentare cu apă există din anul 2017, acesta aflându-se în continuă extindere, prin finanțări venite de la bugetul local.

„În momentul în care avem o cerere, obligația noastră este să ducem rețeaua până în dreptul casei, cu instalarea apometrului care se face tot din bani publici. Abia de-aici este treaba beneficiarului.”

Gabriel Rădulescu, primarul comunei Independența, recunoaște că, la acest moment, sunt nemulțumiri ale localnicilor legate de costul apei, care este cel practicat de Ecoaqua SA Călărași, câtă vreme comuna face parte din Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Ecoaqua Călărași. Această asociere, însă, este făcută pentru ca și celelalte două sate, Vișinii și Potcoava, să fie conectate la sistemul de alimentare cu apă potabilă. Suma atrasă este de peste 20.000.000 lei, bani veniți prin Programului Operațional Infrastructură Mare, atrași de către Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Ecoaqua Călărași, pentru înființarea, extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și canalizare.

„Pentru cele două sate, Vișinii și Potcoava, rețeaua de alimentare cu apă potabilă va fi făcută după tehnologia anului 2022, pe fonduri atrase de la Uniunea Europeană. Finanțarea comunității este de doar 2 la sută. Adică, la o sumă atrasă de peste 200 de miliarde de lei vechi, comunitatea contribuie cu suma de 8 miliarde de lei vechi. Eu încerc să le explic că, o creștere a facturii lunare cu 10 lei, înseamnă două beri, băute la birtul din sat. Adică nu este un cost uriaș, raportat la suma pe care o primim.”

Se consideră că nu existau alte soluții pentru atragerea de fonduri pentru înființarea rețelei de apă potabilă, pentru cele două sate. Mai mult, după o perioadă de maturitate a acestei investiții, se vor căuta soluții pentru atragerea de fonduri în vederea introducerii și a sistemului de canalizare. La acest moment, pentru aceste sate, nu vor mai putea fi depuse astfel de proiecte, pentru astfel de investiții.

A fost atrasă și suma de 2.500.000 lei, tot de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny. Banii vor fi folosiți pentru modernizarea de străzi.

Au fost identificate străzi, din întreaga comună, în lungime totală de 6,3 kilometri, care nu sunt modernizate și asfaltate. Inițial, pe baza unui studiu de fezabilitate, pentru reabilitarea și asfaltarea a 5,3 kilometri de străzi, a fost estimat un cost de 8,8 milioane lei, cu un rest de străzi, de 1 kilometru, rămânând în sarcina bugetului local ca să asigure costurile de reabilitare și asfaltare.

„Sunt două străzi în satul Potcoava, Melodiei și Doamnei, cu lungimi de 1 kilometru fiecare, la care se adaugă alte două, cu lungimi de 400 metri, strada Morii și Smârdan, la care se adaugă strada Stadionului, din satul Vișinii, dar și bucăți de stradă, multe mărginașe, din satul Independența. Ne-a fost alocată suma de doar 2,5 milioane lei, fapt care ne-a nemulțumit. Din discuțiile purtate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a reieșit clar că, spre exemplu, în satul Potcoava nu există nici un fel de infrastructură, în speță apă și canal.”

Cu suma de 2.500.000 lei se vor reabilita și asfalta străzile Melodiei și Doamnei, din satul Potcoava, în fapt primele două din partea de vest a satului, având în vedere că acestea au deschideri de peste 12 metri liniari. Astfel că, după implementarea sistemului rutier, cu un ecartament al asfaltului de 4,5 metri, există soluții și pentru introducerea sistemului de alimentare cu apă potabilă și pentru o viitoare rețea de canalizare.

Suma de 1.844.634 lei a fost atrasă pentru reabilitarea moderată a Școlii „George Vâlsan”, bani veniți de la Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 10 Fond Local, urmând să fie modernizat corpul vechi aș școlii, construit în 1965, aceasta fiind o condiție de eligibilitate a proiectului. Extinderea școlii, cu un nou corp, s-a făcut în anul 2011, reabilitarea în acest caz urmând să fie fie făcută din fonduri locale. Școala va fi reabilitată energetic, însemnând schimbarea ferestrelor, anvelopare și schimbarea sistemului de încălzire centralizată, plus schimbarea corpurilor de iluminat în sistem led.

Bugetul anual de investiții, pentru comuna Independența, este de 1.000.000 lei. În plus, la nivelul localității, există un excedent bugetar de 2.000.000 lei, adică sume economisite.

„Îmi place să spun despre mine că nu sunt un primar-pompier. Ceva de genul hai să facem doar de dragul de a face. Dacă proiectul de apă pentru cele două sate, Vișinii și Potcoava, începe să fie executat, partea de co-finanțare locală este de 2 la sută, adică undeva la 80.000 euro, ceea ce înseamnă 400.000 lei. La acest cost, se adaugă cele legate cu partea de contribuție a localității la proiectul de reabilitare moderată a școlii, ceea ce înseamnă încă 400.000 lei. Se adaugă și partea de co-finanțare, de 800.000 lei, la rețeaua de canalizare pentru satul Independența. Suma de 300.000 lei va fi folosită pentru reabilitarea de drumuri. Asta este gândirea: ținem banii pentru a nu pune proiectele în pericol și să fim nevoiți să umblăm după bani, în timp ce acestea se implementează. Dacă vom primi alți bani, de la nivel județean, sunt bine-veniți, însă nu vrem să blocăm proiectele mari doar pentru că nu am știut să gestionăm corect fondurile proprii.”

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Fundeni

Gheorghiță Cărtușanu

„Pentru a avea certitudine că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare a comunei Fundeni, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regională și rurală s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027”, precizează Gheorghiță Cărtușanu, primarul comunei. Se arată, totodată, că problemele cheie au fost identificate pe baza concluziilor analizei situației existente și prezentate în cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților și amenințărilor. În Analiza SWOT, cu prinzând capitolul Agricultură și Dezvoltare Rurală, ca puncte tari, pentru comuna Fundeni, au fost identificate următoarele elemente: 1. existența a 5.571 hectare de teren agricol; 2. existența a 277 hectare de păduri și vegetație forestieră; 3. existența a 329 hectare de luciu de apă; 4. potențial agricol ridicat; 5. existența mediului propice unor culturi ecologice; 6. utilizarea redusă a pesticidelor și îngrășămintelor; 7 existența subvențiilor pentru agricultură și creșterea animalelor; 8. prezența fondurilor europene care pot fi absorbite în vederea impulsionării afacerilor în agricultură; 9. climă și tipuri de sol favorabile diversificării activităților agricole. În același document citat – Strategia de dezvoltare locală a comunei Fundeni – ca puncte slabe la acest capitol au fost amintite: 1. competitivitatea redusă a produselor agricole; 2. infrastructura slab dezvoltată; 3. lipsa unui sistem de irigații; 4. ponderea semnificativă a agriculturii de subzistență; 5. ponderea mare a persoanelor vârstnice care lucrează în agricultură; 6. utilarea tehnică precară; 7. promovarea insuficientă a zonei rurale și a produselor specifice; 8. sistemul de colectare, prelucrare și valorificare superioară a produselor specifice se face în cantități mici; 9. imposibilitatea producătorilor agricoli mici de a acumula capital și de a demara activități care să le aducă venituri suplimentare; 10. fonduri financiare insuficiente pentru modernizarea și popularea infrastructurii zootehnice; 11. criza mijloacelor de producție; 12. grad scăzut de mecanizare; 13. promovarea insuficientă a produselor alimentare și nealimentare tradiționale; 14. lipsa inovării în agricultură; 15. dificultăți de comercializarea a producției agricole. Ca oportunități, au fost enumerate punctele: 1. existența Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală; 2 investițiile din agricultură și practicarea agriculturii moderne, de mare productivitate; 3. existența unei finanțări europene importante pentru agricultură țintite pe categorii specifice; 4. sprijinul oferit de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale cu privire la accesarea fondurilor europene; 5. înființarea de ferme apicole și piscicole; 6. dezvoltarea agriculturii bio și eco; 7. prelucrarea pe plan local a produselor agricole și de origine animală; 8. existența cadrului legislativ pentru întemeierea și dezvoltarea exploatațiilor agricole; 9. proximitatea municipiului București, ca piață de desfacere. Ca amenințări au fost punctate: 1. creșterea numărului de fenomene climatice extreme, în special a perioadelor de secetă; 2. creșterea prețurilor la energie; 3. creșterea concurenței atât local cât și la nivel macro, în interiorul Uniunii Europene; 4. migrarea forței de muncă și părăsirea activităților agricole, în special a tinerilor; 5. dezechilibrul accentuat între prețurile inputurilor tehnologice (îngrășăminte, pesticide, semințe, lucrări mecanice) și prețurile de valorificare a produselor agricole a determinat o puternică decapitalizare a producătorilor agricoli; 6. absența unui cadru legal pentru protejarea producției agricole interne; 7. cadrul legislativ instabil; 8. slaba informare a producătorilor agricoli cu privire la normele europene; 9. resurse financiare reduse pentru finanțarea și co-finanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit; 10. cunoștințe sumare legate de elaborarea și implementarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit. La nivel de infrastructură și mediu, pe raza comunei Fundeni au fost identificate următoarele avantaje, catalogate drept puncte tari: 1. existența unor legături direct între comuna Fundeni și municipiul București; 2. traversarea comunei de drumuri județene reabilitate; 3. drumuri comunale asfaltate și parțial reabilitate; 4. acces direct la linia de cale ferată cu legătură imediată până la gara București Sud; 5. existența unui plan de management de gestionare a deșeurilor la nivel județean și program de colectare selectivă a deșeurilor; 6. rețea de distribuție a apei potabile în extindere; 7. rețea de iluminat public stradal formată din 929 stâlpi și 753 corpuri de iluminat; 8. rețea de distribuție a gazelor; 9. acoperire completă cu semnal 4G și GSM; 10. eforturi ale autorităților locale de aplicare riguroasă a legislației privind protecția mediului; 11. existența unităților medicale umane; 12. lipsa unor poluatori mari în proximitate și utilizarea redusă a pesticidelor și îngrășămintelor. Ca oportunități: 1. proiect pentru asfaltarea străzilor de legătură; 2. proiect de eficientizare și aducere la standarde a sistemului de iluminat public; 3. proiecte pentru canalizare; 4. modernizarea drumurilor comunale; 5. tehnologii noi pentru modernizarea și extinderea iluminatului public, inclusiv implementarea de tehnologii din surse regenerabile; 6. extinderea rețelei de canalizare și a stației de epurare în paralel cu realizarea unor proiecte integrate de infrastructură; 7. valorificarea accesului la gaze naturale în modernizarea sistemelor de încălzire și asigurarea disponibilității lor pentru trecerea la mixul de gaze / hidrogen, inclusiv pentru cogenerare; 8. îmbunătățirea confortului energetic și a costurilor cu încălzirea prin reabilitarea termică a clădirilor; 9. mărirea suportului financiar acordat de Uniunea Europeană prin fonduri structurale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și mediu; 10. posibilitatea accesării unor programe de finanțare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural, în special Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; utilizarea terenurilor degradate și a islazului, pentru pășunat și producție de energie foto-voltaică; 12. modernizarea sistemului de monitorizare video; 13. înființarea de perdele de protecție. Amenințări: 1. resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și co-finanțaarea proiectelor derulate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit; 2. distrugerea fondului forestier al comunei; 3. cunoștințe și experiență insuficiente în elaborarea și implementarea proiectelor finanțate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit; 4. cunoștințe și experiență insuficiente legate de normele europene de mediu în rândul IMM; 5. schimbările climatice; 6. riscurile de mediu: inundații, alunecări de teren, eroziunea solului, seceta, cutremurele; 7. instabilitatea legislației; 8 indiferența față de protecția mediului; 9. lipsa de colaborare a populației pentru colectarea selectivă a deșeurilor; 10. adaptare dificilă la restricțiile ecologice a structurilor tradiționale de gospodării; 11. depozitarea necontrolată a deșeurilor din activități gospodărești pot conduce la infiltrații în pânza freatică; 12. aglomerarea sistemului rutier.

INFORMARE

0

In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, TITULARUL Comuna Cuza Voda, intentioneaza sa solicite de la A.N. „Apele Romane” – Administratia Bazinala de Apa Buzau Ialomita, SGA Calarasi, aviz de gospodarire a apelor  pentru realizarea lucrarilor pentru „Modernizare drumuri de interes local in Comuna Cuza Voda, Judetul Calarasi, amplasate in Comuna Cuza Voda, Judetul Calarasi.

Aceasta investitie este noua.

Persoanele care doresc sa obtina informatii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodarire a apelor, pot contacta solicitantul de aviz la adresa mentionata.

Persoanele care doresc sa transmita observatii, sugestii si recomandari se pot adresa solicitantului sediul din Sat Ceacu, strada Calea Calarasi, nr.24, comuna Cuza Voda, judetul Calarasi sau persoanei de contact, Marinciu Ionut-Adrian, tel 0727553269, dupa data de 20.10.2022.

Primar,

Ceausescu Monica-Silvia

Anunț public privind decizia etapei de încadrare

0

COMUNA MODELU – prin primar Dobre Gheorghe, cu sediul în județul Călărași, comuna Modelu, strada Plopilor, nr. 12, titular al proiectului „MODERNIZARE STRĂZI ÎN SATELE MODELU ȘI TONEA, 11,3 KM, COMUNA MODELU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI”, anunță publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM CĂLĂRAȘI, pentru proiectul „MODERNIZARE STRĂZI ÎN SATELE MODELU ȘI TONEA, 11,3 KM, COMUNA MODELU, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI”, propus a fi amplasat în județul Călărași, comuna Modelu, satele Modelu și Tonea, străzile: Movilița, Plopilor, Salcâmilor, Pelicani, Jirlăului, Viilor, Aurora, Libertății, Prel. Caișilor, Dropiei, Lalelelor, Ciocârliei, Trifoiului, Ghiocelului, Merilor, Salciei, Fagului, Socului, Lebăda și Cocorului.

  1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M. Călărași, Șoseaua Chiciului, nr. 2, jud. Călărași, în zilele de luni-vineri, între orele 10-14, precum și la următoarea adresă de internet: www.apmcl.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina de internet a autorității competente pentru protecția mediului.

2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce privește conținutul raportului privind impactul asupra mediului la sediul autorității competente pentru protecția mediului.

I.S.J. Călărași: Lecția națională de educație financiară

0

Banca Națională a României, în parteneriat cu Ministerul Educației și Inspectoratele Școlare Județene, a desfășurat astăzi, 18 octombrie 2022, o Lecție națională de educație financiară cu scopul creșterii nivelului de conștientizare a importanței educației financiare în rândul elevilor.

 Evenimentul a fost deschis de către guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, care a primit la sediul băncii centrale vizita a peste 50 de elevi de clasa a VIII-a din București, însoțiți de profesorii lor, cu care a discutat pe durata unei ore despre istoria banilor și a băncilor.

În paralel cu lecția susținută de guvernatorul BNR, echipele de educație financiară din sediul central și din toate sucursalele și agențiile BNR din țară au interacționat cu elevi și cadre didactice de la unități de învățământ din toate județele țării, într-un efort care a cumulat 1.476 unități școlare și 5.548 clase de elevi din ciclul primar, gimnazial și liceal cu un total de 136.082 participanți.

La nivelul Sucursalei regionale Constanța, Lecție națională de educație financiară a reunit 98 de unități de învățământ, totalizând un număr de 12.737 elevi din județele Constanța (52 unități de învățământ – 277 clase – 6.925 elevi) și Călărași (46 unități de învățământ – 233 clase – 5.812 elevi).

Astăzi, 18 octombrie 2022, elevii din cele 46 de unități de învățământ din județul Călărași au participat la Programul Național „Să vorbim despre bani și bănci!”, în regim online, la lecția națională de educație financiară, susținută de echipele de educație financiară ale Băncii Centrale. Activitățile desfășurate în intervalul orar 10.00–12.50 au avut temele „Rolul BNR. Leul – moneda naţională” (clasele a VII-a și a VIII-a) și „Istoria banilor. Leul şi elementele de siguranţă” (clasele a V-a și a VI-a).

Acest eveniment este parte a preocupărilor constante ale băncii centrale de a promova importanța educației financiare, susținute și prin programele și proiectele derulate la nivel național încă din 2009 și cuprinse în Strategia multianuală de acțiune în domeniul educației financiare a Băncii Naționale a României.

Anunț

0

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

(titularul proiectului)

 Comuna Cuza Voda anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL IN COMUNA CUZA VODA, JUDEŢUL  CĂLĂRAŞI propus a fi amplasat în Principala tr.I, Principala tr.II, Eternitatii, Bacanilor, Belsugului, Luceafarului, din sat Calarasii Vechi, Arpasenilor tr.I, Arpasenilor tr.II, Sf.Ioan Botezatorul tr.I, Sf.Ioan Botezatorul tr.II din sat Cuza Voda, Str.Bujorului tr.I, Str.Bujorului tr.II, str.Independentei, str.Victoriei, str.Libertatii din sat Ceacu.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Calarasi Soseaua Chiciu, nr.2, jud.Calarasi şi la sediul titularului din STRADA CALEA CALARASI NR.24, SAT CEACU ,COMUNA CUZA VODA, JUDETUL CALARASI în zilele de luni-vineri, între orele 8-16.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Calarasi.

Prezentul anunţ va fi publicat atat  in presa cat si la sediul administratiei locale pe teritoriul careia se va realiza investitia.

Primar,

CEAUSESCU MONICA SILVIA

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Fundeni

Gheorghiță Cărtușanu

Consumul total al SIP (Sistemului de Iluminat Public), la acest moment, al comunei Fundeni este de 399.245 KW, însemnând 929 de stâlpi și 753 corpuri de iluminat, dintre care 67 led și 686 cu sodiu sau mercur, se arată în Strategia de Dezvoltare a comunei Fundeni, pentru perioada 2021 – 2027. SIP Fundeni este proiectat și realizat în conformitate cu cerințele Normativului republican PE 136/1988 (în vigoare înainte de anul 1990), la parametrii tehnico-funcționali inferiori cerințelor de performanță agreate pe plan internațional. Rețeaua de iluminat public este construită din stâlpi comuni cu rețeaua de distribuție, rețelele fiind realizate aerian cu stâlpi plantați pe domeniu public (trotuare, căi acces proprietăți etc.), cu stâlpi din beton cu înălțimea de 7-10 m deasupra solului, care susțin conductoare neizolate (parțial izolate) sprijinite pe suporți tip izolatori ceramici, suporți din țeavă zincata și corpuri de iluminat, în majoritate becuri cu vapori de sodiu sau mercur. Comanda pentru aprinderea iluminatului se realizează din mai multe posturi de transformare aparținând Enel, în număr de 10, care gestionează programul de iluminat, punctele de aprindere fiind comune cu locul de contorizare, precum și cu tablourile electrice de distribuție. Sistemul de iluminat public este compus din: • puncte de aprindere și cutii de distribuție – din care se comandă și se alimentează cu energie electrică SIP; • rețeaua de alimentare cu energie electrică (aeriană sau subterană) care asigură transportul energiei electrice de la punctele de aprindere și de la cutiile de distribuție la aparatele de iluminat; • stâlpii de iluminat public; • prelungiri (console) metalice – care asigură prinderea pe stâlp și orientarea aparatelor de iluminat față de carosabil; • corpuri de iluminat. Iluminatul public din comuna Fundeni nu se ridică la nivelul cerințelor SREN 13201 Standard Iluminat Public. Iluminatul stradal (rutier) este realizat în proporție de peste 90% cu surse de lumină cu descărcare în gaz, în special sursele cu vapori de sodiu de înaltă presiune (mai eficiente decât cele cu vapori de mercur) ce oferă o eficiență de 120 Lm/W și au o durată de viață de 6.000-10.000 ore. Eficiența lor și costurile de întreținere nu sunt la nivelul surselor de tip LED (ce deja au ajuns la 180 Lm/W și au durate de viață de 50.000-100.000 ore), acestea din urmă oferind și multe alte avantaje (timp de aprindere, indice de redare a culorilor, costuri de mediu, posibilitatea integrării în sisteme de iluminare inteligente etc.). Unul din marile avantaje ale comunei Fundeni, care a adus la atragerea unor investiții majore, îl constituie faptul că este conectată la rețeaua națională de transport a gazelor naturale începând cu anul 2020, acesta fiind un avantaj competitiv important, precum și un factor semnificativ pentru calitatea vieții cetățenilor. Gazele naturale oferă atât diversificarea opțiunilor privind încălzirea clădirilor, cât și securitatea energetică și costuri mai scăzute. Pe teritoriul comunei există o rețea de distribuție către consumatorii finali, înființată recent și operată de către Dornacor Invest. Alimentarea cu gaze oferă și posibilitatea de a profita de tranziția energetică, unde gazele naturale vor fi înlocuite treptat cu hidrogen. De această evoluție poate beneficia atât administrația locală, cât și cetățenii, hidrogenul reprezentând deja o alternativă energetică viabilă și completă, centralele de înaltă eficiență cu cogenerare având posibilitatea de a acoperi cu succes nevoile de încălzire, furnizare de apă caldă, și energie electrică. Adițional, o astfel de centrală poate chiar introduce energie în sistem, reducând și mai mult cheltuielile cu energia.

Datorită acestui avantaj, pe raza comunei s-a construit complexul Fashion House, care a dus la crearea a peste 200 de locuri de muncă. Cu aproape 60 de magazine ale unor branduri de top internaționale și locale, dispuse pe o suprafață de 14.000 de metri pătrați, centrul comercial vine în întâmpinarea cumpărătorilor cu reduceri zilnice de minimum 30% din prețul inițial, pe parcursul întregului an. Reducerile de preț pot ajunge chiar și la 70% sau 90%, cu extra reduceri substanțiale adăugate frecvent. Astfel, fiecare vizită se transformă într-o experiență de smart shopping extrem de plăcută, gândită pentru toate stilurile și pentru toate buzunarele, se arată în prezentarea făcută acestui complex. Este o investiție de peste 25 de milioane de euro, realizată de Fashion House Group.

Centrul Logistic Lidl, amplasat pe raza comunei Fundeni, a însemnat o altă investiție majoră atrasă, de aproape 30 milioane euro. Gheorghiță Cărtușanu spune că, pentru comuna sa, aceste două mari investiții atrase, de peste 50 de milioane de euro, în decursul unui timp extrem de scurt, face ca localitatea Fundeni să devină un punct de reper pe o astfel de hartă a județului Călărași. S-au creeat, astfel, peste 100 de noi locuri de muncă, oferind astfel noi oportunități pentru cei care doresc să activeze în industria de retail, la depozitul regional din Fundeni, județul Călărași.

Principalele căi de comunicaţie care leagă comuna cu localităţile înconjurătoare sunt: • DJ301, care o leagă spre sud de Plătărești, Gălbinași, Vasilați și Budești (conexiune cu DN4) și spre nord în județul Ilfov de Cernica și Pantelimon (conexiune cu DN3); • DJ100, care duce spre nord în județul Ilfov la Brănești (conexiune cu DN3), Găneasa, Afumați (conexiune cu DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari și Otopeni (conexiune cu DN1). Comuna Fundeni dispune și de acces la reţeaua de transport și circulaţie feroviară prin prezența pe teritoriul său a căii ferate București-Oltenița, comuna fiind deservită de halta Frunzănești. Transportul în comun este asigurat de transportatori de tranzit, care asigură transportul către și dinspre București. Acest serviciu este oferit de Nikarom Group, utilizând infrastructura rutieră existentă și un număr de 5 stații de călători, parțial amenajate. Din aceste considerente, pe raza comunei Fundeni șomajul este inexistent, fapt care are implicații majore în dezvoltarea localității și și în creșterea nivelului de trai al locuitorilor.

Comuna Dichiseni:

Iulian Radu

Din anul 2017, ne informează Iulian Radu, primarul localității, 5 proiecte au fost atrase pe raza localității, cu diferite forme de finanțare. Valoarea eligibilă totală este de 5.555.579 lei, dintr-un total estimat pentru finalizarea acestora, în sumă de 6.008.020 lei. Este vorba de următoarele proiecte: 1. Modernizare drumuri de interes local, contract semnat la data de 3.04.3018, finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cu o valoare totală de 2.205.270 lei, cu termen de finalizare – 2.04.2022; 2. Extindere rețea de apă potabilă în sat Coslogeni și branșamente la rețeaua de apă potabilă, pentru satele Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni, contract semnat la data de 6.03.2018, finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cu o valoare totală de 661.495 lei, cu termen de finalizare – 5.03.2022;

3. Înființare teren sport și dotări aferente, contract semnat la data de 27.08.2018, finanțat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, cu o valoare totală de 125.632 lei, cu termen de finalizare – 26.08.2021, termen decalat la acest moment, câtă vreme nu a fost licitat de nimeni; 4. Construcții grădinițe în regiunea Sud-Muntenia, contract semnat la data de 22.11.2018, finanțat de Ministerul Educației Naționale, prin Programul Operațional Regional, cu o valoare totală de 1.332.949 lei; 5. Reabilitare, modernizare, extindere și dotare cămin cultural în satul Dichiseni, contract semnat la data de 4.08.2017, finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții, cu o valoare totală de 1.682.674 lei.

Pentru proiectul de modernizare drumuri de interes local, s-au reabilitat străzile: Begoniei, cu o lungime de 283 metri; Cactusului, cu o lungime de 152 metri; Crinului, cu o lungime de 94 metri, Ferigii, cu o lungime de 246 metri; George Coșbuc, cu o lungime de 228 metri, Grigore Alexandrescu (tronson 1), cu o lungime de 318 metri; Lavandei, cu o lungime de 76 metri; Liviu Rebreanu, cu o lungime de 52 metri; Lotusului, cu o lungime de 55 metri; Macului, cu o lungime de 630 metri, Maghiranului, cu o lungime de 229 metri; Micșunelei, cu o lungime de 133 metri; Mihail Sadoveanu, cu o lungime de 901 metri; Narcisei, cu o lungime de 308 metri; Ortensiei, cu o lungime de 253 metri; Petuniei, cu o lungime de 109 metri; Ștefan Bănică, cu o lungime de 1.131 metri; Violetei, cu o lungime de 55 metri; Romaniței, cu o lungime de 259 metri; Ion Dichiseanu, cu o lungime de 640 metri; Busuiocului, cu o lungime de 185 metri; Daliei, cu o lungime de 40 metri; Garofiței, cu o lungime de 165 metri; Ion Luca Caragiale, cu o lungime de 156 metri; Iasomiei, cu o lungime de 43 metri; lalelei, cu o lungime de 176 metri; Lămâiței, cu o lungime de 302 metri; Liliacului, cu o lungime de 98 metri; Magnoliei, cu o lungime de 79 metri; Margaretei, cu o lungime de 159 metri; Mihai Eminescu, cu o lungime de 986 metri; Mușcatei, cu o lungime de 98 metri; Mușețelului, cu o lungime de 419 metri; Școlii, cu o lungime de 114 metri; Stadionului, cu o lungime de 299 metri; Toamnei, cu o lungime de 71 metri; Zambilei, cu o lungime de 167 metri; Anemonei, cu o lungime de 64 metri; Anton Pann, cu o lungime de 312 metri; Ederei, cu o lungime de 57 metri; Ghiocelului, cu o lungime de 61 metri; Ion Creangă, cu o lungime de 773 metri; Libertății, cu o lungime de 854 metri; Nufărului, cu o lungime de 239 metri; Panseluței, cu o lungime de 69 metri; Trandafirului, cu o lungime de 65 metri; Trifoiului, cu o lungime de 60 metri; Zorelei, cu o lungime de 64 metri.

Sistemul rutier adoptat a fost: beton asfaltic pentru strat de uzură BAPC 16, în grosime de 4 centimetri; beton asfaltic pentru strat de legătură BADPC20, în grosime de 6 centimetri; strat de fundație de piatră spartă, în grosime de 10 centimetri; completare strat de piatră spartă, în grosime de 10 centimetri; zestre existentă în grosime de 10 centimetri.

15.000.000 lei este suma aprobată la finanțare de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, însemnând înființare rețea canalizare menajeră și stație de epurare, în toate cele 3 sate componente ale comunei – Dichiseni, Coslogeni și Satnoieni. Este o reușită a administrației publice locale, ne spune primarul Iulian Radu, găsindu-se acest subterfugiu de racordare a tuturor satelor componente ale comunei, câtă doar satul Dichiseni nu se putea încadra în normele europene privind finanțarea rețelei de canalizare și construire de stație de epurare, acestea prevăzând un număr minim de locuitori deserviți, de cel puțin 2.000 de persoane.

„Canalizarea reprezintă pentru noi o prioritate, însă nu am definitivat traseul conductelor căci mai avem o parte a străzilor de intabulat. Însă, la acest moment, ceea ce e cert, e că avem sursa de finanțare și proiectul este deja aprobat.”

Comuna Modelu

Gheorghe Dobre

22.000.000 lei este suma aprobată la finanțare, de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru două proiecte de modernizare a străzilor în comuna Modelu, depuse în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, ne spune primarul Gheorghe Dobre. „Parte din rețeaua de străzi din cele două localități componente, Modelu și Tonea, nu a beneficiat, în ultima perioadă, de investiții majore pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere. În comună, în general, străzile se află la nivelul de îmbrăcăminți din tratament bituminos sau piatră spartă, investiții realizate în anii precedenți. Din acest motiv, traficul rutier zonal se derulează pe străzile centrale, în lipsa unei rețele accesibile.” Gheorghe Dobre afirmă că, prin această investiție și prin aducerea la parametrii optimi a străzilor propuse a fi reabilitate și asfaltate, se fluidizează traficul rutier și pietonal în cele două sate componente ale comunei. „Se asigură astfel accesul facil către principalele instituții ale comunei și diversele unități de învățământ sau comerciale. La acest moment, accesul locatarilor la proprietățile pe străzile și drumurile incluse în aceste două programe de modernizare, se face greoi. Starea de viabilitate a sistemului rutier existent nu asigură condiții și securitate a circulației rutiere”. 11.284 metri liniari este lungimea străzilor care urmează să fie reabilitate și asfaltate, 38 de străzi în total, din care 16 în satul Modelu și 22 în satul Tonea. Sunt vizate următoarele străzi: Movilița, cu o lungime de 1.239 metri, sistemul rutier existent fiind dale de beton de ciment; Plopilor, cu o lungime de 346 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Salcâmilor, cu o lungime de 155 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Pelicani, cu o lungime de 581 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Jirlăului – tronson 1, cu o lungime de 173 metri, sistemul rutier existent fiind dală de beton de ciment; Viilor, cu o lungime de 284 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; Viilor – tronson 1, cu o lungime de 98,5 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; Aurora – tronson 2, cu o lungime de 598 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Jirlăului – tronson 2, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Libertății, cu o lungime de 116,6 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; Prelungirea Aurora, cu o lungime de 138 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; Stejarului, cu o lungime de 306 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Jirlăului – tronson 3, cu o lungime de 173 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Mușețelului, cu o lungime de 193 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Pescăruș, cu o lungime de 388 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; Stejarului – tronson 1, cu o lungime de 100 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă. Toate aceste străzi sunt în satul Modelu și se desfășoară pe o lungime totală de 5438 metri. Pentru satul Tonea, în programul de reabilitare și asfaltare sunt cuprinse următoarele: strada Luceafărului – tronson 1, cu o lungime de 268 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Prunului, cu o lungime de 164 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; strada Grădinarului, pe o lungime de 132, 6 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Macului – tronson 1, cu o lungime de 329 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Luceafărului – tronson 2, cu o lungime de 350 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Zorelelor, cu o lungime de 345,5 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Caișilor, cu o lungime de 245 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Pelinului, cu o lungime de 218 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; strada Dropii – tronson 1, cu o lungime de 491 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Dropiei – tronson 2, cu o lungime de 102 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; strada Lalelelor, cu o lungime de 167 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Ciocârliei, cu o lungime de 165 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Trifoiului – tronson 1, cu o lungime de 127 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; strada Trifoiului – tronson 2, cu o lungile de 158 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă; strada Ghiocelului, cu o lungime de 353 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Merilor, cu o lungime de 465 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Salciei, cu o lungime de 384 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Fagului, cu o lungime de 406 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Socului, cu o lungime de 401 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Lebăda, cu o lungime de 276 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Cocorului, cu o lungime de 226 metri, sistemul rutier existent fiind tratament bituminos; strada Ghiocelului – tronson 1, cu o lungime de 71 metri, sistemul rutier existent fiind piatră spartă. Totalul metrilor liniari pentru străzile prinse în programul de reabilitare, prin Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, pentru satul Tonea, este de 5846.

Comuna Jegălia

Aurel Vasile

5.557 de metri liniari de drumuri de interes local se vor reabilita și asfalta în toate cele trei sate componente ale comunei – Jegălia, Gâldău și Iezeru, conform proiectului depus și aprobat la finanțare de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Primarul comunei Jegălia, Aurel Vasile, afirmă că există o problemă a acestui program câtă vreme a fost impusă restricția ca finanțările de proiecte care prevăd reabilitări de drumuri să fie sistate în cazul în care lipsesc rețelele de canalizare sau de apă potabilă. „Din punctul meu de vedere, condiția aceasta este apărută în mod incorect câtă vreme nu a fost prevăzută încă de la demararea acestui program de investiții. Spre comparație, când s-a deschis Programul Național de Dezvoltare Locală, în 2012, atunci trebuia pusă restricție pe reabilitarea de drumuri și să se finanțeze rețelele de apă și canalizare. Și dau exemplu tocmai comuna pe care o administrez, Jegălia: în condițiile în care drumurile sunt reabilitate și asfaltate în proporție de 85 la sută, abia acum, în satele Iezeru și Gâldău, este introdusă rețeaua de canalizare.” Abia la acest moment, printr-o investiție efectuată de Raja Constanța, ca operator de apă și canalizare, prin fonduri atrase prin Programul Operațional Infrastructură Mare, se efectuează lucrări de introducere a rețelei de canalizare și pentru satele Iezeru și Gâldău, în vreme ce aceeași rețea a fost introdusă în tot satul Jegălia. „Tot satul Jegălia beneficiază de rețea de canalizare, în vreme ce pentru celelalte două sate, abia acum se organizează licitația pentru desemnarea constructorului. Estimăm că lucrarea va demara la începutul anului viitor. Însă aici a fost o problemă și e nemulțumirea mea legată de condițiile puse în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”: deschiderea străzilor, din gard în gard, în cele două sate unde nu există rețea de canalizare, este de 14 metri, în vreme ce partea de drum care urmează să fie reabilitată și asfaltată are o deschidere de doar 6 metri. De ce să mă condiționezi pe mine cu un astfel de lucru câtă vreme nu-ți afectez, sub nici un fel, investiția? În fond, și în satul Jegălia s-a întâmplat același lucru: rețeaua de canalizare a fost introdusă ulterior programelor de reabilitare a drumurilor, iar soluția tehnică, pentru a nu se afecta drumurile, este una cunoscută și aplicată în mod uzual: subtraversarea conductelor de canalizare.” În prezent, se lucrează din plin la stația de epurare a apelor uzate. Este situată în apropierea malului stâng al Brațului Borcea, pe un teren în suprafață de 6.330 mp, la o distanta de peste 300 m de extremitatea locuibilă a satului Pietroiu. Va putea procesa un debit mediu zilnic de 548 metri cubi și de 19.07 metri cubi/h, însemnând 5,3 l/s și cu un maxim de procesare de 586,6 mc/zi, la un debit de 6,79 l/s. Va fi deservită de minim 10 angajați. „Nu este un impediment că se aplică această tehnică, a subtraversărilor de drumuri reabilitate. Din peste 300 de astfel de intervenții, doar câteva locuri au fost afectate, însă fără a fi un impediment major.” Comuna Jegălia așteaptă doar semnarea contractului de finanțare pentru reabilitarea de drumuri de interes local, la acest fiind desemnată firma câștigătoare, iar multe dintre materialele necesare acestor lucrări au fost deja livrate. „Aceste întârzieri în semnarea contractelor de finanțare din cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” nu afectează numai comunitățile locale, ci și agenții economici. Nu există front de lucru, iar forța de muncă se disipează. În fond, toți acești bani prevăzuți în cadrul acestui program, într-un final, tot în economie se întorc.” 16.000.000 lei este suma atrasă de comuna Jegălia, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, din care 5.619.131 pentru reabilitarea a trei tronsoane de drum comunal, în fapt un drum agricol, care leagă cele trei sate, în zona de nord, ca o cale de legătură pentru utilajele agricole și atelajele hipo, nevoite, la acest moment, să acceseze Drumul Național 3B. Proiectul inițial de reabilitarea drumurilor a suferit ajustări câtă vreme costul materialelor de construcții a suferit șocuri majore. Astfel, la acest moment, urmează să fie reabilitate și asfaltate străzile: Narciselor, pe o lungime de 226 metri; Lujerului, pe o lungime de 254 metri; Viilor, pe o lungime de 97 metri; Frasinului, pe o lungime de 265 metri; Bradului, pe o lungime de 226 metri; Fagului, pe o lungime de 292 metri; Mecanizatorului, pe o lungime de 224 metri; Alunului, pe o lungime de 235 metri; Toamnei, pe o lungime de 108 metri; Plevna, pe o lungime de 177 metri; Caișilor, pe o lungime de 240 metri; Carpenului, pe o lungime de 176 metri; Margaretelor, pe o lungime de 226 metri; Arțarului, pe o lungime de 221 metri; Magnoliei, pe o lungime de 159 metri; Sulfinei, pe o lungime de 156 metri; Nufărului, pe o lungime de 173 metri; Bujorului, pe o lungime de 283 metri; Stadionului, pe o lungime de 397 metri; Industriei, pe o lungime de 289 metri; Transformatorului, pe o lungime de 92 metri; Lacului, pe o lungime de 315 metri; Băcăniei, pe o lungime de 289 metri; Răsăritului, pe o lungime de 191 metri; Zăvoiului, pe o lungime de 246 metri.

Comuna Borcea

Aniel Nedelcu Pațurcă

20.542.017 lei este suma aprobată la finanțare, pentru comuna Borcea, pentru înființarea sistemului de canalizare, a stației de epurare și realizare de racorduri, bani atrași de administrația locală de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. La această sumă se adaugă banii veniți din bugetul local, ca investiție proprie, pentru extinderea acestui sistem. 18.000 de metri este lungimea rețelei de canalizare care urmează să fie făcută cu bani guvernamentali, structurată astfel: Calea Călărași, pe ambele părți ale Drumului Național 3B, cu o lungime totală de 13.680 metri; strada Bacului, pe o lungime de 1380 metri; strada Caporal Niță Nicolae, pe o lungime de 480 metri; strada Caporal Dima Nicu, pe o lungime de 587 metri; strada Morii, pe o lungime de 438 metri; strada Preot Călinescu Vasile, pe o lungime de 440 metri; strada Pieței, pe o lungime de 440 metri; strada Parcului, pe o lungime de 458 metri; strada Caporal Ianache Pache, pe o lungime de 97 metri. Din fonduri proprii, ne declară edilul Aniel Nedelcu Pațurcă, lucrări de introducere a rețelei de canalizare se vor executa pe străzile Școlii, Puțului, Preot Nicolescu Paraschiv, Iancu, Ion Ianole, Locotenent Florea Constantin și Soldat Zainea Nicolae, însemnând 4000 de metri liniari. 80 la sută din gospodării se estimează că se vor branșa la acest sistem, în următorii ani. „Noi am prins proiectul de introducere a rețelei de canalizare și de înființare a stației de epurare în cadrul acestui program de finanțare de la nivel guvernamental astfel încât să evităm lucrările finanțate, tot de la acest nivel, pentru reabilitarea de drumuri. Sunt cazuri punctuale unde, spre exemplu, în partea de nord a satului Borcea, în zona de centură, rețeaua va fi introdusă numai pe o parte a străzii, câtă vreme pe cealaltă parte nu sunt gospodării. Am încercat să evităm, astfel, derularea de lucrări concomitente de săpare pentru rețeaua de canalizare și de reabilitare și asfaltare a drumurilor de interes local. Partea de extindere a acestei lucrări înseamnă amenajarea de rețele de canalizare pe acele străzi unde numărul gospodăriilor este limitat.” Aniel Nedelcu Pațurcă, primarul comunei Borcea, știe de ce există aceste întârzieri la semnarea contractelor de finanțare în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, câtă vreme acest fapt se tot amână încă din cursul lunii mai 2022. „Dacă mă întrebați pe mine, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” nu este același lucru cu cele două etape din cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, unde depuneai o simplă cerere, după care se întocmea un deviz estimativ și atât. Nu știam nici măcar indicatorii. Ni se aproba suma și-n această bază întocmeam studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, primeam banii și abia la sfârșit ne duceam cu toate devizele de lucrări. Acum, vorbim de o documentație amplă, în care ți se cer toate avizele, intabularea străzilor, licitația de desemnare a executantului deja făcută, inclusiv autorizația de începere a lucrărilor. Sistemul de accesare a fondurilor din cadrul Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” este identic cu cel prin care sunt accesate programe derulate pe fonduri ale Uniunii Europene. Primăria Borcea a accesat fonduri venite de la Uniunea Europeană, pentru asfaltarea străzilor, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, iar condițiile sunt identice.” Aniel Nedelcu Pațurcă estimează un orizont de timp de minim 6 luni pentru semnarea ordinului de începere a lucrărilor pentru înființarea sistemului de canalizare, a stației de epurare și realizare de racorduri, pe fonduri provenite de la nivel guvernamental.

Aniel Nedelcu Pațurcă

În prezent, se lucrează la introducerea sistemului de alimentare cu gaz metan. Inițial, acest proiect a fost depus la Fondul pentru Dezvoltare și Investiții, program nesustenabil și inventat în cursul anului 2019, administrat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, însemnând obținerea tuturor avizelor necesare, inclusiv de la Societatea Națională de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A. Mediaș. La Borcea, din cadrul acestui fond, a fost decontat studiul de fezabilitate, fiind a doua comună de pe raza județului Călărași, alături de Lehliu-Sat, care a beneficiat în mod nemijlocit de banii prevăzuți în Fondul pentru Dezvoltare și Investiții. „Cu toate avizele obținute și cu contractul de finanțare semnat de Statul Român, ne-am trezit că nu putem demara lucrările, Fondul pentru Dezvoltare și Investiții fiind mutat, la acel moment, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, unde ni s-a spus clar că acest program a fost desființat. Am reușit să accesăm, însă, 900.000 lei, însemnând decontarea studiului de fezabilitate. Ne-am zis, în aceste condiții, dacă tot avem toată documentația întocmită, fiind prevăzută și partea de cofinanțare locală, de 5.600.000 lei, am demarat această lucrare din acești bani.” La acest moment, fiind considerat un proiect matur, sistemul de alimentare cu gaz metan, pe raza comunei Borcea, a fost depus tot în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, ca rest de execuție, fiind prins în lista-sinteză a Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Aniel Nedelcu Pațurcă estimează că sub 50 la sută din numărul gospodăriilor se vor racorda la rețeaua de distribuire a gazului metan, în condițiile în care studiul de fezabilitate a fost făcut în 2019, când puterea de cumpărare era mai mare, iar prețul gazelor naturale era unul accesibil. „Această investiție reprezintă un mare câștig pentru comunitate, câtă vreme facilitățile oferite potențialilor investitori sunt cu totul altele.” Rețeaua de gaz metan este proiectată pe o lungime de peste 80 de kilometri, acoperind într-o proporție covârșitoare străzile din cele două sate componente ale comunei, Borcea și Pietroiu.

Suma de 6.450.175 lei a fost, totodată, accesată de comuna Borcea, printr-un alt proiect de modernizare a drumurilor publice, bani veniți tot prin Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Se vor reabilita și asfalta drumuri de interes local pe o lungime de 3.724 metri, cu o suprafață de 21.939 mp, la care se adaugă trotuarul de pe strada Școlii, cu o suprafață de 606 mp. Se vor reabilita următoarele străzi; Preot Popescu Gheorghe, cu o lungime de 375 metri; Plutonier Florea Constantin, cu o lungime de 364 metri; Soldat Zainea Nicolae, cu o lungime de 183,5 metri; Școlii, cu o lungime de 1.060 metri; Prof. Ion Ianole, cu o lungime de 723 metri; Iancului, cu o lungime de 833 metri; Puțului, cu o lungime de 185 metri.

Primăria Fundeni, județul Călărași: ANUNȚ

0

Ajutorul pentru încălzire se solicită la Primăria comunei Fundeni prin depunerea unei cereri și declarații pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile acesteia și sistemul de încălzire utilizat până la data de 𝟏𝟓 𝑶𝑪𝑻𝑶𝑴𝑩𝑹𝑰𝑬!
Dosarul pentru subvenția la încălzire trebuie să conțină
➡𝐀𝐝𝐞𝐯𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐚𝐠𝐫𝐢𝐜𝐨𝐥
➡𝐂𝐨𝐩𝐢𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐭𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐢 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞𝐢
➡ 𝐀𝐝𝐞𝐯𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐞𝐭 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐮𝐩𝐨𝐧 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐞
➡𝐎 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐫𝐞𝐜𝐞𝐧𝐭ă
Subvenția lunară se va plăti pentru intervalul cuprins între 𝟏 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟐 𝐬𝐢 𝟑𝟏 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑 și se plătește in funcție de venitul mediu lunar al familiei/persoanei singure
Beneficiază de ajutor de încălzire familiile cu venituri nete lunare mai mici de 1.386 de lei pe fiecare membru sau persoanele singure care câștigă pe lună până în 2.053 de lei. Ajutorul pentru încălzire se acordă numai pentru o singură locuință.
Nu se încadrează la subvenția lunară următoarele categorii:
– Beneficiarii care dețin mai mult de 2.000 mp teren intravilan și lucrează mai mult de 0,09 ha solar
– Beneficiarii vreunei măsuri UE
– Deținătorii de bani în conturi mai mult de 3.000 lei
– Cei care dețin 2 autoturisme, 1 tractor sau 1 autoutilitară/combină autopropulsată;
– Cei care dețin utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale;
– Cei care dețin utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate hidraulic, mecanic sau electric;
– Cei care dețin suprafeţe de teren, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depășeşte suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie.

Anunț public

0

ANUNȚ

de participare la licitaţie pentru INCHIRIEREA unor spatii din incinta DISPENSARULUI UMAN al comunei CUZA VODĂ , JUDEȚUL CĂLĂRAȘI – DOMENIUL PUBLIC

  1. Informaţii generale privind  LOCATORUL / ÎNCHIRIETORUL  :

COMUNA CUZA VODĂ , JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

COD FISCAL 3796896

TEL . 042339397           e-mail: primariacuzavodacalarasi@gmail.com

PERSOANĂ DE CONTACT : BOTEA ADRIAN TEL. 0790095779 ,                           

e-mail: achizitii@primariacuzavoda.ro

  •   Informaţii generale privind obiectul închirierii, în special descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie închiriat:  spațiile din incinta DISPENSARULUI UMAN  al comunei CUZA VODĂ sunt  situate  în satul CEACU str. Calea Călărași nr. 43, comuna CUZA VODĂ , județul CĂLĂRAȘI , aparţinând domeniului public,  având suprafața totală de 1373 mp, număr CF 24417, număr cadastral 24417 , cu destinația :

1. CABINET STOMATOLOGIC  în suprafață utilă de 29,46 mp (conform schiței), compusă din:

                   PCT. D (Et. 1) – 16,90 mp – Cabinet stomatologic;

                   PCT. E (Et. 1) – 2,60 mp – Igienizare;

                   PCT. F (Et. 1) – 6,65 mp – Sterilizare;

                   PCT. L (Et. 1) – 6,05 mp -Sală de așteptare + culoar – cotă parte de ¼ din 24,20 mp;

                   PCT. J (Et. P) – 1,26 mp – Camera centralei – cotă parte de 1/6 din 7,55 mp .

 2. CABINET FIZIO-KINETOTERAPIE în suprafață totală de 51,06 mp (conform schiței), compusă din:

                   PCT. G (Et. 1) – 30,10 mp – Sală recuperare fizio – kinetoterapie;

                   PCT. H (Et. 1) – 2.40 mp – Grup sanitar;

                   PCT. I (Et. 1) – 2,40 mp – Grup sanitar;

                   PCT. J (Et. 1) – 8,85 mp – Cabinet consultații;

                   PCT. L (Et. 1) – 6,05 mp -Sală de așteptare + culoar – cotă parte de ¼ din 24,20 mp;

                   PCT.  J (Et. P) – 1,26 mp – Camera centralei – cotă parte de 1/6 din 7,55 mp .

 3. OFICINA în suprafață totală 58,81 mp (conform schiței), compusă din:

                     PCT. B  (Et.1) – 10,60 mp – Anexă geriatrie (vestiar oficină);

                     PCT. F (Et. P) – 6,05 mp – Grup sanitar oficină;

                     PCT. G (Et. P) – 24,40 mp – Oficina + birou farmacist;

                     PCT. H (Et. P) – 7,05 mp – Depozit oficină;

                     PCT. B (Et. P) – 9,45 mp – Hol acces – sală așteptare – cotă parte ½ din18,90 mp

                     PCT.  J (Et. P) – 1,26 mp – Camera centralei – cotă parte de 1/6 din 7,55 mp .

Închirierea se face conform art. 333, art. 335 din O.U.G. 57/2019, şi conform Hotărârii Consiliului Local nr. 75  din  data de 29.09.2022

 3. Informaţii privind documentaţia de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini.

3.1.       Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: documentaţia de atribuire se poate ridica de la sediul Primăriei comunei CUZA VODĂ, județul CĂLĂRAȘI .

3.2.      Denumirea şi adresa compartimentului din cadrul LOCATORULUI/ ÎNCHIRIETORULUI, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: compartimentul  ACHIZIȚII PUBLICE, DEZVOLTARE LOCALĂ ȘI FONDURI EUROPENE din cadrul  Primăriei comunei CUZA VODĂ, județul CĂLĂRAȘI , adresa : sat CEACU strada CALEA CĂLĂRAȘI nr. 24, comuna CUZA VODĂ , județul CĂLĂRAȘI .

3.3.        Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar : documentația de atribuire 25  lei, taxa de participare la licitație de 100 lei , sume ce se pot achita cu numerar la caseria Primăriei comunei CUZA VODĂ , județul CĂLĂRAȘI .

3.4.       Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.10 2022, orele 12.00.

4. Informaţii privind ofertele

4.1.       Data limită de depunere a ofertelor : 26.10.2022, orele 12.00.

4.2.        Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria comunei CUZA VODĂ , adresa : sat CEACU Strada CALEA CĂLĂRAȘI Nr. 24 , comuna CUZA VODĂ , județul CĂLĂRAȘI .

4.3.       Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 2 exemplare .

5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor:

27.10. 2022, orele 10.00, Primăria comunei CUZA VODĂ , județul CĂLĂRAȘI .

6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei: Tribunalul CĂLĂRAȘI , adresa : strada BUCUREȘTI nr. 106 , municipiul CĂLĂRAȘI , județul CĂLĂRAȘI, tel. 0242311947, e-mail: relatii.publice.trcl@just.ro .

7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării:

04. 10 . .2022

PRIMARUL COMUNEI CUZA VODĂ

EC. MONICA – SILVIA CEAUȘESCU

Inspectoratul Școlar al Județului Călărași: Examenele  naționale 2023

0

Ordinele ministrului Educației privind organizarea și desfășurarea examenelor naționale 2023, respectiv Evaluarea Națională și Bacalaureatul, au fost publicate în Monitorul Oficial.

Astfel, prin OME 5241/2022, Calendarul de desfășurare a Evaluării Naționale 2023 pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2022-2023, este următorul:

• 6-9 iunie 2023: Înscrierea la Evaluarea Națională

• 9 iunie 2023: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

• 19 iunie 2023: Limba și literatura română – probă scrisă

• 21 iunie 2023: Matematică – probă scrisă

• 22 iunie 2023: Limba și literatura maternă – probă scrisă

• 28 iunie 2023 (până la ora 14.00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

• 28 iunie 2023 (între orele 16.00-19.00) și 29 iunie 2023 (între orele 8.00- 12.00): Depunerea

contestațiilor

• 29 iunie – 4 iulie 2023: Soluționarea contestațiilor

• 4 iulie 2023: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor.

NOTĂ: La solicitarea comisiilor județene de organizare a Evaluării Naționale pentru absolvenții

clasei a VIII-a sau din proprie inițiativă, Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale poate aproba, în situații excepționale, prelungirea/reducerea perioadelor de evaluare/reevaluare a lucrărilor scrise ori de afișare a rezultatelor.

Prin OME 5242/2022, Calendarul de desfășurare a Bacalaureatului 2023 este următorul:

În prima sesiune de examene (iunie – iulie 2023), înscrierea candidaţilor are loc în perioada 29 mai – 2 iunie 2023.

Pentru această sesiune de examene, calendarul este:

• 12 – 14 iunie: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

• 14 – 15 iunie: evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

• 14 – 16 iunie: evaluarea competenţelor digitale – proba D

• 19 – 21 iunie: evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C

• 26 iunie: Limba şi literatura română – proba E.a) – proba scrisă

• 27 iunie: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

• 28 iunie: Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E.d) – proba scrisă

• 29 iunie: Limba şi literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă.

Pe data de 3 iulie vor fi afişate rezultatele la probele scrise până la ora 12.00 şi va avea loc

depunerea contestaţiilor. Rezultatele finale, după rezolvarea contestaţiilor (4 – 6 iulie), vor fi afişate pe data de 7 iulie 2023.

Liberalii stopează în instanță îndatorarea călărășenilor

0

Am acționat în instanță pentru a stopa contractarea împrumutului de 60 de milioane de lei pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Ratele acestui credit inutil vor fi plătite din creșterile de taxe și impozite, suportate din buzunarul călărășenilor și așa împovărați în această perioadă.

De curând conducerea primăriei a făcut o rectificare bugetară pentru a putea acoperi creșterile ROBOR aferente ratelor aflate în plată.

În cei doi ani de la începutul mandatului M. Dulce a împrumutat călărășenii cu 100 de milioane lei. Împrumuturile vizează, în mod surprinzător, susținerea unor proiecte a căror finanțare din fonduri europene, de 42 milioane euro, a fost deja obținută de fosta administrație (liberală).

M. Dulce a tras și sumele din împrumuturile neutilizate ale administrației precedente. Menționez că fosta administrație a împrumutat în 8 ani cca 60 milioane lei pentru finanțarea unor proiecte care nu puteau fi finanțate din alte surse, la acea dată.

Activități desfășurate de către DSVSA Călărași

0

În perioada 22.08.2022 – 8.09.2022, specialiștii din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași (DSVSA) au efectuat controale tematice pentru a asigura consumatorilor alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare, având în vedere că în această perioadă au avut loc următoarele manifestări: Târgul anual de pe raza municipiului Oltenița, Târgul de Toamnă Călărași și Zilele Orașului Budești.

Cu această ocazie, inspectorii de specialitate au procedat la instruirea sub semnătură privind regulile generale și specifice de igienă referitoare la recepția, prepararea, expunerea și comercializarea produselor de origine animală / nonanimală, cu înmânarea acestora în format letric.

Totodată, s-a procedat la prelevarea unui număr de 50 de probe de la agenți economici care preparau și comercializau produse de origine animală / nonanimală, cât și un număr de 7 probe de la producătorii particulari care comercializau legume / fructe.

Toate probele de origine animală / nonanimală au fost analizate în Laboratorul sanitar Veterinar al DSVSA Călărași și s-au încadrat în parametrii conform normelor sanitare veterinare în vigoare, cu înmânarea buletinelor de analiză către agenții economici / persoane fizice verificați.

Tot în această perioadă, inspectorii din cadrul DSVSA Călărași au efectuat controale în 16 exploatații nonprofesionale care dețin suine, 4 exploatații comerciale de creștere a păsărilor, 3 exploatații de bovine, 3 exploatații de ovine și în unități care comercializează produse medicale (4 farmacii veterinare) în vederea verificării normelor sanitare veterinare în vigoare, cu aplicarea măsurilor corective unde a fost cazul.

De asemenea, în această perioadă, în baza protocolului încheiat între ANSVSA și APIA, s-a procedat la verificarea unui număr de 7 exploatații nonprofesionale și 7 exploatații comerciale beneficiare de subvenții, privind conformitatea cerințelor de ecocondiționalitate pentru animalele deținute de acestea – 364 cabaline, 2200 bovine, 2250 ovine, 280 caprine și 15 suine.

În urma controalelor efectuate, au fost constatate neconformități privind identificarea și înregistrarea animalelor la 2 exploatații comerciale și 7 exploatații nonprofesionale, la care au fost aplicate un număr de 9 sancțiuni contravenționale conform HG 984/2005 cu modificările și completările ulterioare și a OG nr. 2/2001.

Director executiv,

Dr. Gheorghe DRĂGĂNICĂ

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Chiselet

Mihail Penu

La nivelul comunei Chiselet, ne spune Mihail Penu, primarul localității, situația proiectelor finalizate este următoarea: 1. Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public stradal, derulat prin Agenția Fondului pentru Mediu, prin care au fost montate 241 lămpi economice; 2. A fost reabilitat sediul primăriei locale prin lucrări de renovare și anvelopare; 3. Au fost executate reparații trotuare pe o suprafață de 2.400 metri pătrați, în cursul anului 2021; 3. Au fost continuate lucrările de înregistrare sistematică pentru terenurile extravilane și au fost începute lucrările de înregistrare sistematică pentru terenurile intravilane și locuințele aferente acestora; 4. A fost înființată o perdea forestieră de 500 metri; 5. Au fost plantați 120 de pomi ornamentali pe marginea drumului principal care tranzitează comuna, DN 31;6. Au fost întocmite cărți funciare pentru toate străzile din localitate. La Compania Națională de Investiții au fost depuse două proiecte: construirea unei săli de sport cu o capacitate de 105 locuri; construirea și amenajarea unei baze sportive.

Pe data de 5.09.2022, a fost inaugurată clădirea noii grădinițe de pe raza satului Chiselet, construcție finanțată din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, valoarea investiției fiind de 1.429.645 lei, din care contribuția Uniunii Europene în valoare de 1.178.486 lei.

La nivelul comunei Chiselet, procentul străzilor reabilitate este de 85 la sută, ne spune primarul Mihail Penu. În ultimii ani, în cadrul celor două etape ale Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru reabilitarea și asfaltarea drumurilor de interes local a fost atrasă suma de 11.449.002 lei, în cadrul primei etape, și de 7.380.101, în cadrul etapei a doua, cu un total de 18.829.103 lei. Mihai Penu, primarul localității, apreciază că asfaltarea drumurilor de interes local reprezintă cea mai importantă investiție realizată, până la acest moment, la nivelul comunei. În cadrul primei etape a programului Național de Dezvoltare Locală, au fost reabilitate și asfaltate drumuri de interes local pe o lungime de 13,5 kilometri. S-au reabilitate și asfaltat străzi pe o lungime de 7.940 metri, în cadrul etapei a doua a programului Național de Dezvoltare Locală. 

La acest moment, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, comunei Chiselet i-a fost aprobat la finanțare proiectul de modernizare de drumuri de interes local, cu o valoare de 16.000.000 lei. Cu această etapă, la nivelul comunei Chiselet se va încheia asfaltarea tuturor străzilor de interes local.

Străzile propuse pentru modernizare au o lungime de 7.369 metri, iar suprafața totală de teren necesară realizării investiției este de 35.599 metri pătrați. Se vor moderniza și asfalta: strada Bălții, pe o lungime de 431 metri; strada Liliacului, tronson 2, pe o lungime de 235 metri; strada Stejarului, tronson 2, pe o lungime de 235 metri; strada Mușcatei, tronson 2, cu o lungime de 107 metri; strada Dealului, cu o lungime de 282 metri; strada Dafinului, pe o lungime de 132 metri; strada Plopului, pe o lungime de 798 metri; strada Orhideelor, pe o lungime de 300 metri; strada Sobarului, pe o lungime de 187 metri; strada Zambilei, pe o lungime de 151 metri; strada Magnoliilor, tronson 1, pe o lungime de 441 metri; strada Pescarilor, pe o lungime de 145 metri; strada Dunării, tronson 1, pe o lungime de 159 metri; strada Dunării, tronson 2, pe o lungime de 174 metri; strada Magnoliilor, pe o lungime de 681 metri; strada Vântului, tronson 1, pe o lungime de 272 metri; strada Primăverii, tronson 2, pe o lungime de 254 metri; strada Recoltei, tronson 2, cu o lungime de 248 metri; strada Octavian Lucescu, tronson 2, pe o lungime de 277 metri; strada Speranței, tronson 1, pe o lungime de 168 metri; strada Speranței, tronson 2, cu lungimea de 264 metri; strada Câmpului, tronson 1, cu lungimea de 444 metri, strada Câmpului, tronson 2, cu lungimea de 242 metri; strada Iepurilor, pe o lungime de 367 metri; strada Vinului, cu lungimea de 375 metri.

În cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, comuna Chiselet a aplicat și cu proiectul de extindere și reabilitare a sistemului de alimentare cu apă potabilă, pe o lungime de 12.722 metri și construire stație de tratare a apei, însă acesta nu a fost prins la finanțare, câtă vreme unitatea teritorial administrativă este parte componentă a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, urmând ca investițiile în structura de captare, tratare, distribuție și epurare a apei să se facă prin fondurile atrase prin Programul Operațional Infrastructură Mare, lucrări care vor debuta în primăvara anului 2023.

Comuna Dorobanțu

Vasile Stoica

Suma maximă care putea fi atrasă reprezintă finanțarea asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” de care urmează să beneficieze comuna Dorobanțu, pentru modernizarea de străzi în toate cele trei sate componente: Dorobanțu, Vărăști și Boșneagu. Este vorba de un total de 16.000.000 lei (3,248 milioane euro), aceasta fiind cea mai mare sumă atrasă vreodată, în investițiile din infrastructură, la nivelul acestei comune. Vasile Stoica, primarul localității, ne spune că au fost depuse trei proiecte, toate acceptate la finanțare, vizând numai modernizarea și asfaltarea de străzi. Satului Dorobanțu i s-a repartizat suma de 8.178.674 lei, satele Vărăști și Boșneagu beneficiază de suma de 7.612.323 lei lei, iar cel de-al treilea proiect, cu aceeași destinație, destinat tot modernizării de drumuri în satul Dorobanțu, are valoarea de 751.311 lei. Cel de-al treilea proiect reprezintă partea unei finanțări dintr-o solicitare mai amplă, în valoare totală de 25.414.076 lei, sumă necesară modernizării și asfaltării a încă 16.096 metri de străzi de interes local.

Se are în vedere reabilitarea și asfaltarea următoarelor străzi: satul Vărăști – strada Decebal (1159 metri liniari), strada Mihai Racoviță (1066 metri liniari), strada Alexandru cel Bun (992 metri liniari) și strada Bogdan I (879 metri liniari); satul Boșneagu – strada Mostiștei (1853 metri liniari). În total, cu suma obținută de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, pe raza UAT Dorobanțu se vor moderniza și asfalta străzi pe o lungime totală de 7896 metri. La acest moment, pentru satul Dorobanțu se așteaptă doar semnarea contractului de finanțare, câtă vreme s-au derulat toate procedurile, de obținere a avizelor și cele de atribuire prin licitație publică, urmând ulterior să se dea ordinul de începerea lucrărilor.

Până la acest moment, pe raza comunei Dorobanțu, prin fonduri atrase de la nivel guvernamental, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, s-au reabilitat și asfaltat drumuri pe o lungime de 4099 metri liniari, cu un cost total estimat de 5.407.333 lei, din care valoare construcții-montaj de 4.547.034 lei. Prin alocare guvernamentală, comunei Dorobanțu, ne spune primarul Vasile Stoica, i s-a repartizat suma de 5.321.304 lei, în cadrul acestei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, necesară modernizării de drumuri de interes local în satul Dorobanțu. În procente, străzile reabilitate reprezintă nici 10 la sută din lungimea drumurilor de interes local din cele trei sate componente ale comunei – Dorobanțu, Vărăști și Boșneagu. Pe parcursul anului 2019, au fost reabilitate, în satul Dorobanțu, străzile: Mihai Viteazu (949 metri liniari), Constantin Brâncoveanu (1050 metri liniari), Tudor Vladimirescu (1.052 metri liniari) și Ion Heliade Rădulescu (1048 metri liniari). 

La acest moment, se apropie de finalizare lucrările la Centrului Cultural Multifuncțional Dorobanțu, realizat prin Compania Națională de Investiții. Se lucrează la finisajele interioare, urmând să fie asigurată și partea de dotare cu mobilier. Sistemul de alimentare cu energie electrică reprezintă partea de cofinanțare locală, care mai constă și în amenajarea de parcări. Are un regim de înălțime P + 1 (parțial) – 10,6 metri, cu următoarele suprafețe: 675 metri pătrați suprafața construită la sol; 253 metri pătrați suprafața construită la etaj; 928 metri pătrați suprafața construită desfășurată; 791 metri pătrați suprafața utilă. Sunt prevăzute următoarele spații: vestibul – 9,26 mp; foyer – 121 mp; garderobă – 11 mp; spațiu multifuncțional – 55,9 mp; oficiu – 17 mp; sală multifuncțională – 170 mp; scenă – 76 mp; hol – 6,75 mp; spațiu depozitare – 22,5 mp; hol acces – 16 mp; cabine artiști – 14,6 mp; vestiar + grup sanitar bărbați – 7,31 mp; vestiar + grup sanitar femei – 7,31 mp; hol, grup sanitar – 12 mp; grup sanitar persoane cu dizabilități – 4,5 mp; grup sanitar bărbați – 10,5 mp; grup sanitar femei – 15 mp; spațiu tehnic – 11,45 mp. La etaj, se vor amenaja următoarele spații: hol – 30,5 mp; birou administrativ – 15 mp; bibliotecă / mediatecă – 61 mp; depozitare – 9,4 mp; atelier 1 – 31,91 mp; atelier 2 – 38,91 mp; sas – 2,5 metri; grup sanitar bărbați – 4,48 mp; grup sanitar femei – 6,49 mp. Vasile Stoica crede că acest Centrului Cultural Multifuncțional reprezintă o clădire emblematică pentru comuna Dorobanțu. „Toată activitatea culturală locală, pe care noi o desfășuram în aer liber, în condiții destul de improprii, câtă vreme trebuia să ne rugăm ca în ziua respectivă să nu plouă, își va găsi un spațiu optim de derulare.” Ansamblul folcloric local, „Spicul Dorobanțu” va avea, astfel, spațiul necesar desfășurării activității. La fel se va întâmpla și cu biblioteca locală, care are un fond de carte de peste 10.000 de volume. Se vor putea asigura serbările copiilor, seri de filme, prin videoproiector, dar și evenimente cu caracter privat.

Comuna Grădiștea

Vasile Matei

Vasile Matei, edilul comunei Grădiștea, afirmă că una din prioritățile mandatului său este cea legată de refacerea sistemului de alimentare cu apă potabilă. „Avem o cerere de finanțare la Compania Națională de Investiții. Avem tronsoane de alimentare cu apă care sunt de pe vremea fostei cooperative agricole de producție. Sunt zone prin care alimentarea cu apă potabilă se face nu prin conducte metalice, ci prin conducte de azbest. Chiar și actuala rețea de alimentare cu apă, așa-zisa rețea nouă, are 20 de ani de când a fost introdusă, e uzată moral.”

13.505926 lei este suma alocată comunei Grădiștea, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Vasile Matei recunoaște că este una dintre cele mai mici sume alocate unei localități, la nivelul județului Călărași. A fost depusă și o a doua cerere de finanțare pentru un proiect de asfaltare de drumuri de interes local. „Nu ne-a fost aprobată la finanțare câtă vreme avem probleme cu rețeaua de apă și canalizare, iar politica logică a celor care finanțează astfel de investiții este ca banii să se ducă întâi în introducerea sau modernizarea unor astfel de rețele, ulterior finanțându-se și proiectele pentru drumuri. La acest moment, asfaltările se finanțează pentru acele drumuri care au introduse rețelele de utilități publice.” În plus, ecartamentul străzilor din cele patru sate componente ale comunei, Grădiștea, Cunești, Rasa și Bogata, nu permit executarea de lucrări separate de asfaltare de drumuri și de introducere a sistemelor de utilități. În plus, comuna Grădiștea nu este parte componentă a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, astfel încât să aibă acces la investițiile atrase, al nivelul județului Călărași, de această structură, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Din acest motiv, costul apei potabile, la nivel local, este de 2,7 lei/mc, adică de 3 ori mai mic comparativ cu localitățile care compun ADI Ecoaqua.

În cursul anului 2018 a demarat lucrarea de modernizare a gospodăriilor de apă în satele Cunești, rasa și Bogata și de înființare a stației de pompare a apei, pe raza satului Rasa, aceasta fiind finanțată în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală. Suma acceptată la finanțare a fost de 5.611.204 lei. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, tot în același an s-a alocat suma de 8.041.847 lei pentru modernizarea gospodăriei de apă și înființarea stației de tratarea apei și înființare rețea de canalizare cu stație de epurare, la nivelul satului Grădiștea. Rețeaua de canalizare nu este funcțională nici la acest moment, motivul fiind unul de ordin birocratic. „Am făcut recepția rețelei de canalizare. Dar ca să putem asocia stația de epurare la rețeaua de canalizare, ni se cere intabularea terenului. Ca să-i facem intabularea, ne trebuie recepția, la stația de epurare. Iar ca să facem recepția, aceasta trebuie legată la sistemul de alimentare cu energie electrică. A fost, pur și simplu, un cerc vicios.”

În plus, partea de cofinanțare locală, pentru o asemenea investiție, este de 1.000.000 lei, bani care ar putea exista la nivelul UAT Grădiștea, dar distribuirea lor numai pentru o singură investiție ar însemna blocarea tuturor celorlalte lucrări de interes local. „Ar însemna să luăm bani din partea de funcționare și să-i ducem în partea de dezvoltare, iar asta ar însemna un blocaj la nivel administrativ. Vom căuta să atragem fonduri de la nivel județean sau prin accesarea de împrumuturi de ordin comercial.”

Cu suma primită pentru proiectul de extindere a sistemului de canalizare, se va finaliza introducerea rețelei de canalizare pentru tot satul Grădiștea, capacitatea stației de epurare fiind una care poate acoperi deversările apei menajere și pentru satul vecin, Cunești. La nivelul satului Grădiștea, rețeaua de canalizare se desfășoară, la acest moment, pe un procent de 30 la sută din numărul gospodăriilor, însemnând 300 de gospodării, iar cu noua finanțare venită prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, vor fi legate la rețeaua de canalizare toate gospodăriile. La acest moment, nu există gospodării branșate la rețeaua de canalizare.

Sume consistente s-au investit, în ultimii ani, la nivelul comunei Grădiștea. Numai pentru 3 obiective, suma absorbită a fost de 17.080.147, însemnând reabilitări de drumuri de interes local –  8.294.480, reabilitare, modernizare, extindere și dotare cămin cultural – 3.819.768 lei și construirea sediului primăriei, pe un sistem D+P+1E, finanțare venită prin Compania Națională de Investiții, cu o valoare de 4.965.931 lei și cu o contribuție locală de 339.804 lei. Au mai fost atrase fonduri pentru reabilitarea și modernizarea școlii cu clasele V-VIII, bani veniți prin Programul Național de Dezvoltare Locală – 2.024.171 lei; reabilitare și modernizare grădinița cu program normal din satul Cunești – 924.511 lei, bani veniți tot prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Școlile politice de vară ale Organizației Femeilor Liberale și Tineretului Național Liberal

0

Weekendul trecut, au avut loc, la Neptun, respectiv Venus, Școlile politice de vară ale Organizației Femeilor Liberale și Tineretului Național Liberal.

OFL Călărași a participat la Școala politică de vară, unde s-au reunit peste 300 de femei din toată țara și unde au fost dezbătute diverse teme de interes, au fost făcute schimburi de bune practici, s-au construit relații noi și au fost cimentate cele mai vechi, prin președintele Roxana Natalia Pațurcă, însoțită de șase colege din județ: Mădălina Obadă (președintele PNL Fundulea), Alina Jipa (președinte OFL Mun. Călărași), Liliana Cocârlă (președinte OFL Oltenița), Adriana Butoi (secretar general OFL Călărași), Alina Tănase (vicepreședinte PNL Mun. Călărași) și Sonia Agapie (membru PNL Oltenița).

TNL Călărași a luat parte la prima școală politică de vară după instalarea noii conduceri județene, 18 tineri liberali din întreg județul participând la cel mai mare eveniment politic dedicat tinerilor din România. Școala politică de vară a TNL ”Next Level Leadership” a fost un eveniment de interacțiune și dezvoltare în plan personal, profesional și politic pentru cei peste 1000 de tineri liberali participanți. Au avut loc workshop-uri cu activități care presupun utilizarea competențelor de leadership și de comunicare și relaționare politică, pentru a-i ajuta pe tinerii liberali să le ofere comunităților din care fac parte perspective stabile de construcție și dezvoltare. Din partea organizației județene TNL Călărași au participat: Liviu Petrache (președinte TNL Călărași), Cezar Ionuț Vlaciu și Ernest Alexandru Dobre (prim-vicepreședinți TNL Călărași), Ștefan Negoiță (secretar general TNL Călărași), Andrei Rotaru (vicepreședinte TNL Călărași), Alexandru Neagu, Mihai Drăgan și Mădălina Oana (TNL Mun. Călărași), Alexandru Voicu (TNL Independența), Alexandru Mușuroi și Mădălina Lungu (TNL Crivăț), Gabriel Cinaru (TNL Ciocănești), Leonard Nica, Drăguța Nica, Oana Maria Cuță și Mădălin Georgescu (TNL Spanțov), Marian Neagu și Valentin Neagu (invitați TNL Călărași).

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Fundeni

Gheorghiță Cărtușanu

„Viziunea mea pentru comuna Fundeni se bazează pe sustenabilitate, pe administrarea eficientă și rațională a resurselor, pe transparență în luarea deciziilor și pe respect și empatie pentru fiecare cetățean”, este declarația făcută de Gheorghiță Cărtușanu, primarul comunei, în ultimul Raport privind starea economică, socială și de mediu a localității. În 23.06.2017 a fost semnată finanțarea nr. 3421 pentru reabilitarea și modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 1 Fundeni, prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, lucrarea aflată în plin proces de executare.

La nivelul comunei, conform documentului citat, se află în plin proces de derulare mai multe proiecte de investiții: 1. Extindere și reabilitare sediu primărie; 2. Extinderea sistemului de iluminat public; 3. Extindere și modernizare rețea locală de securitate; 4. Extindere și reabilitare dispensar comunal. Totodată, au fost atrase fonduri substanțiale pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor de interes local. 9.783.015 lei este suma atrasă de comuna Fundeni, în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru reabilitarea de drumuri, la care se adaugă suma de 9.544.413 lei atrasă în etapa a a doua a aceluiași program derulat prin Ministerul Dezvoltării. Numai în cursul anului 2019, s-au reabilitat și asfaltat următoarele străzi: Bucovinei – 385 metri; Ciprian Porumbescu – 248 metri; Dumbravei – 381 metri; Fănuș Neagu – 370 metri; Gherase – 171 metri; Jandarmeriei – 444 metri; Libertății – 487 metri; Liviu Rebreanu, 255 metri; Mărului – 1002 metri; Mircea cel Bătrân – 430 metri; Nicolae Iorga – 202 metri; Orhideelor – 508 metri; Progresu – 249 metri, Smârdan – 379 metri; Tudor Vladimirescu – 462 metri; Victoriei – 401 metri; Biruinței – 506 metri, Mihai Viteazul – 217 metri, cu un total general de 7079 metri și cu un număr de gospodării, beneficiare directe ale acestor modernizări și reabilitări, în număr de 450. La acest moment, declară Gheorghiță Cărtușanu, primarul comunei Fundeni, se colectează date pentru elaborarea documentației complete pentru alte trei proiecte: 1. construire sală sport; construire complex sportiv; reabilitare, modernizare și dotare cămin cultural. La nivel local, au fost inițiate, pe parcursul anului trecut, 134 de proiecte de hotărâri supuse aprobării Consiliului Local Fundeni și 457 acte administrative. „Din partea instituției pe care o reprezint, întotdeauna a existat receptivitate la problemele din comunitate și am răspuns pozitiv în situații în care se demonstrează că se dorește un trai decent și modern în același timp, prin construcții noi ori reabilitări și extinderi ale celor deja construite”, arată același interlocutor. La nivel local s-a acționat pentru: 1. modernizarea și înlocuirea echipamentului electric din rețeaua de iluminat public; 2. tăierea copacilor în zonele în care aceștia încalcă sau care reprezentau risc pentru circulația auto; 3. aprovizionarea cu material lemnos pentru perioada de iarnă pentru instituțiile de învățământ – școli și grădinițe – de pe raza comunei; 4. rezolvarea în cel mai scurt timp a reclamațiilor cetățenilor privind rețelele de electricitate sau neridicarea gunoiului menajer; 5. informarea în teren a cetățenilor despre diverse activități sau probleme cu care se confruntă comunitatea; 6. intervenirea în soluționarea litigiilor, mai ales în domeniul fondului funciar; sprijin în depunerea dosarelor agricultorilor din comună la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură; 7. reducerea riscurilor de marginalizare socială, venind în sprijinul persoanelor singure sau familiilor, prin conștientizarea acestora că beneficiile sociale reprezintă soluții tranzitorii pentru depășirea dificultăților cu care se confruntă.

Gheorghiță Cărtușanu afirmă că s-a implicat direct în luarea deciziilor pentru îmbunătățirea calității mediului, prin crearea de noi spații verzi, dar și prin sprijinul acordat cetățenilor pentru colectarea de gunoi provenind din construcții. Astfel, Primăria Comunei Fundeni a venit în întâmpinarea nevoilor cetățenilor, prin punerea la dispoziție contra-cost, a unui tractor cu remorcă și a unui buldoexcavator, necesare pentru demolarea, încărcarea, transportarea și depozitarea unor astfel de materiale. „Vreau și sper că sunteți în asentimentul meu ca și comuna noastră să cunoască o dezvoltare durabilă și creșterea gradului de civilizație, într-un cadru optim, european, în care toți cetățenii să beneficieze de un confort rural corespunzător, de bunăstare și de șanse egale”. La acest moment, 25.000.000 lei este suma atrasă, de comuna Fundeni, pentru înființare sistem de canalizare și extindere rețea de apă potabilă, în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, investițiile urmând să se deruleze cu preponderență în partea de est a localității, în cartierul situat dincolo de lacul Fundeni. 

Comuna Alexandru Odobescu

Niculae Eremia

14.758,5 metri este lungimea străzilor de pe raza comunei Alexandru Odobescu, acestea urmând să fie modernizate și asfaltate în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Comuna gospodărită, în calitate de edil, de Niculae Eremia, a reușit să atragă fonduri, pentru un astfel de proiect, în valoare de 16.000.000 lei. Se vor moderniza și asfalta străzi principale pe o lungime de 2327,5 metri și străzi secundare pe o lungime de 12.431 metri, în toate cele trei sate componente: Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu și Gălățui.

Lungimea drumurilor care urmează să fie reabilitate este sensibil egală pentru toate satele componente. În localitatea Gălățui, se vor reabilita și asfalta drumuri pe o lungime de 5.234,5 metri, astfel: strada Izvorului – 1.328 metri liniari, cu un ecartament de 4, respectiv 5,5 metri; strada Eroilor – 950 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Zorilor – 192 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Pescarilor – 795 metri, cu un ecartament de 3, respectiv 4 metri; strada Melcilor – 531 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Pescarilor (alee) – 137 metri, cu un ecartament de 3,5 metri; strada Trandafirului – 148 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Crinului – 285 metri, cu un ecartament de 3, respectiv 4 metri; strada Pescarilor (fundătură) – 52 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Răsăritului – 510 metri, cu un ecartament de 3,5, respectiv 4 metri; strada Zambilei – 165 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Islazului – 141,5 metri, cu un ecartament de 4 metri.

Tot 12 străzi se vor moderniza și asfalta și în satul Alexandru Odobescu, pe o lungime totală de 4.022 metri, astfel: strada Mihai Eminescu, tronsonul 1 – 213 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Mihai Eminescu, tronsonul 2 – 110,5 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Morii – 185,5 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Ștefan Demetrescu – 86 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada IC Brătianu – 149 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Unirii – 52,5 metri, cu un ecartament de 3 metri; strada Nicolae Titulescu, tronson 1 – 73,5 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Nicolae Titulescu, tronson 2 – 325 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Soarelui – 1797 metri, cu un ecartament de 4, respectiv 5,5 metri; strada Speranței – 92 metri, cu un ecartament de 3 metri; strada Podului – 627 metri, cu un ecartament de 3 metri; strada Bisericii – 311 metri, cu un ecartament de 4 metri.

În satul Nicolae Bălcescu, sunt 11 străzi care urmează să fie reabilitate și modernizate, pe o lungime totală de 5.502 metri liniari: strada fermei – 365,5 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Lacului – 512,5 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Fierăriei – 1107 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Viilor – 803,5 metri, cu un ecartament de 4 metri; DE463 – 412 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Primăriei – 637,5 metri, cu un ecartament de 4, respectiv 5,5 metri; strada poșta Veche – 111,5 metri, cu un ecartament de 4 metri; strada Grădiniței – 468,5 metri, cu un ecartament de 4, respectiv 5,5 metri; strada Rozelor, cu un ecartament de 4 metri; strada Mihai Viteazul – 115 metri, cu un ecartament de 5,5 metri; strada Ștefan cel Mare – 398 metri, cu un ecartament de 4, respectiv 5,5 metri.

S-au efectuat investiții în toate instituțiile de învățământ de pe raza comunei, astfel: reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal nr.3, sat Gălățui, cu o valoare a lucrărilor de 857.531 lei, cu data de finalizare 31.12.2021; reabilitare și modernizare grădiniță + școala cu clasele I-IV, sat Alexandru Odobescu, cu o valoare estimată a lucrărilor în sumă de 1.948.318 lei, cu data de finalizare 31.12.2022.

În cadrul lucrării de înființare a sistemului centralizat de canalizare menajeră cu stație de epurare și modernizare sistem existent de alimentare cu apă, derulat, din fonduri europene, în satul Gălățui, proiectul tehnic cuprinde următoarele elemente:  lot 1 – înființare sistem centralizat de canalizare menajeră cu stație de epurare; rețeaua de canalizare menajeră cu scurgere gravitațională prevăzuta pentru satul Gălățui, are o lungime de 4774,00 m; rețeaua de scurgere sub presiune are o lungime de 287 m; din lungimea totală de rețea cu scurgere gravitațională de 4774,00 m, o lungime de 406,30 m din rețea se află în extravilan, restul de 4367,70 m se află în intravilanul satului Gălățui; branșamentele de canalizare menajeră, în număr de 238, de la locuințe la rețeaua stradală de canalizare menajeră. Lucrarea are ca termen de finalizare data de 31.12.2022.

În cadrul rețelei de alimentare cu apă și canalizare, comuna Alexandru Odobescu, prin Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a mai atras, ca urmare a proiectelor depuse, suma totală de 9.000.000 lei, care va fi investită în modernizarea sistemului de alimentare cu apă în satul Nicolae Bălcescu (7.920.029 lei) și în extinderea rețelei de canalizare și realizarea de racorduri la rețeaua de canalizare menajeră în satele Alexandru Odobescu și Nicolae Bălcescu (1.079.544 lei).

Comuna Lehliu Sat

Ionuț Stan

La acest moment, se derulează investiția de reabilitare și modernizare a Școlii Gimnaziale nr. 1 Lehliu Sat, ne spune primarul Ionuț Stan, cu fonduri provenite de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Regional derulat prin Agenția de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Contractul de lucrări, cu o valoare inițială estimată de  6.568.502,59 lei, recalculată la 8.958.798 lei, după majorarea prețurilor materialelor de construcții, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată, a fost atribuit, prin licitație publică, firmei călărășene Sigma House Construct, investiția având un termen de finalizare de 24 de luni. Devizul general cuprindea: cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului: 37.152.46 lei fără TVA; cheltuieli pentru investiția de bază – construcții și instalații: 6.056.286,71 lei fără TVA • obiect 1- corp școală: 2.627.034,68 lei fără TVA • obiect 2- extindere – anexă sală de sport: 767.497,85 lei fără TVA • obiect 3 – sala sport – ort: 1.209.238,91 lei fără TVA • obiect 4 – ghenă ecologică: 57.8040,12 lei fără TVA • obiect 5 – rezervor de apă pentru incendiu: 274.471,67 lei fără TVA • obiect 6 – incintă: 117.348,80 lei fără TVA • obiect 7- cabina de pază: 2.854,68 lei fără TVA; montaj utilaje tehnologice: 44.627,52 lei fără TVA • obiect 1- corp școală: 5.940,22 lei fără TVA • obiect 2 – extindere – anexă sala de sport: 19.749,77 lei fără TVA • obiect 3- sala sport: 8.818,05 lei fără TVA • obiect 5 – rezervor de apă pentru incendiu: 5.487,86 lei fără TVA • obiectiv 6 – incinta: 4.931,62 lei fără TVA; utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu montaj: 156.272,98 lei fără TVA • obiect 1- corp existent C1 – școala: 10.225,73 lei fără TVA • obiect 2 – extindere – anexa sala de sport: 62.426,91 lei fără TVA • obiect 3 – sala sport: 12.847,02 lei fără TVA • obiect 5 – rezervor de apă pentru incendiu: 31.045,08 lei fără TVA • obiectiv 6 – incinta: 39.728,24 lei fără TVA; organizare de șantier: 112.162,92 lei fără TVA • lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier – 78.000 lei fără TVA • cheltuieli conexe organizării șantierului – 34.162,92 lei fără TVA. Partea de cofinanțare a autorității publice locale este de 2 la sută.

Din fonduri proprii, a fost reabilitată școala din satul Săpunari, elevii Școlii Gimnaziale nr. 1 Lehliu Sat urmând cursurile în această localitate câtă vreme edilul Ionuț Stan a avut de ales între desfășurarea de cursuri în containere modulare sau în corpul școlii din satul vecin, Săpunari, component al comunei Lehliu Sat.

Pe raza comunei, 283 de copii sunt angrenați în procesul educativ, clasa cea mai numeroasă numărând 28 de elevi. În curtea Școlii Gimnaziale nr. 1 Lehliu Sat se află într-un stadiu avansat de construcție noua grădiniță din localitate, cu 3 săli de clasă. Tot în incinta școlii, din fonduri locale, se va amenaja și un teren de minifotbal, pe format standard 42×22 metri, investiția ridicându-se la 48.500 lei. Se amenajează, totodată, noua sală de sport, aceasta urmând să fie construită tot în incinta unității de învățământ. Sala de sport va fi una tip, pe schelet metalic, cu panouri tip sandwich.

Rețeaua de drumuri locale însumează 28 de kilometri, cu tot cu drumul național și drumul județean care face legătură dintre Lehliu sat și Săpunari, iar cea de interes local este de 22 de kilometri, din care 6685 metri sunt modernizați în totalitate. În Lehliu Sat, s-au reabilitat: strada 34, pe o lungime de 565 metri; strada 32, pe o lungime de 565 metri; strada 42, pe o lungime de 98 metri; strada 13, pe o lungime de 200 metri; strada 16, pe o lungime de 244 metri; strada 28, pe o lungime de 586 metri; strada 27, pe o lungime de 600 metri; strada 23, pe o lungime de 620 metri; strada 25, pe o lungime de 1236 metri; rond – 54 metri. În satul Săpunari, s-au reabilitat 5 drumuri, astfel: strada 2, pe o lungime de 465 metri; strada 9, pe o lungime de 310 metri; strada 4, pe o lungime de 322 metri; strada 26, pe o lungime de 500 metri; strada 21, pe o lungime de 310 metri.

10.954.230 lei este suma investită în modernizarea drumurilor de interes local, în comuna Lehliu Sat, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală. 4.000.000 lei au fost atrași, tot în reabilitarea și asfaltarea de drumuri de interes local, prin Fondul Național de Investiții. 16.000.000 lei este, totodată, suma aprobată la finanțare, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar după finalizarea acestuia, care se estimează la circa 60 de zile de la semnarea contractului de finanțare, pe raza comunei Lehliu sat vor rămâne drumuri nemodernizate pe o lungime de 2 kilometri. Ionuț Stan, primarul comunei, ne spune că este vorba de străzi secundare, mărginașe, în mare parte cuprinzând gospodării nelocuite sau părăsite.

Dor Mărunt: Investiții în educație, în utilități și în infrastructura rutieră

0

La 31.12.2019 a fost aprobată lista-sinteză emisă de Compania Națională de Investiții, din cadrul subprogramului „Săli de sport” Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, județul Călărași fiind prins cu 28 de astfel de obiective, în comunele Borcea, Chiselet, Crivăț, Dor Mărunt, Fundeni, Grădiștea, Independența, Mânăstirea, Modelu, Plătărești, Roseți, Sărulești, Spanțov, Ulmeni, Unirea, Vâlcelele, Vasilați, Vlad Țepeș, în orașele Fundulea și Lehliu-Gară, dar și alte 8 în municipiul Călărași. Lista-sinteză a fost aprobată prin Ordinul nr. 3457/2019, emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Primăria din localitate a fost cea care a pus terenul la dispoziție, fiind vorba de 900 metri pătrați, în vreme ce noua sală de sport are o suprafață construită de 388 mp și o suprafață desfășurată de 415 mp, cu un regim de înălțime P (cu supantă), având o valoare de inventar de 3.016.566 lei.

La data de 8 august 2022 a fost inaugurată sala de sport din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Dor Mărunt, într-un cadru restrâns. „Astăzi a avut loc recepția construcției Sălii de educație fizică școlară de la Școala Gimnaziala nr. 1 Dor Mărunt Sat – Corp B. Mulțumim Companiei Naționale de Investiții pentru finanțarea obiectivului, mulțumim constructorului pentru profesionalismul de care a dat dovadă (construcția a fost finalizată înainte de termen). De acum înainte, orele de sport se vor desfășura în condiții mult mai bune”, a precizat, cu această ocazie, primarul comunei Dor Mărunt, Ion Iacomi. Tot acesta a declarat că urmează să depună alte două cereri de finanțare pentru construirea unor astfel de obiective școlare și în cadrul Școlii Gimnaziale Dor Mărunt Gară și Școlii Gimnaziale Dâlga Gară, ultima fiind frecventată de aproape 300 de elevi.

În vara acestui an, tot în cadrul Școlii Gimnaziale nr 1 a fost investită suma totală de 525.236 lei, fără taxa pe valoarea adăugată, însemnând lucrări de construcții ce constau în împrejmuire din plasa bordurată (6 buc); plasă bordurată zincată 1700x2500x4,4; țeavă rectangulară 6M 40x40x2.0 mm; electrolizi supertit; montare armături din oțel beton D<18 mm în fundații izolate cu distanțieri din mase plastice; oțel beton PC 52 8 mm; etrieri PC 52 8 (20X25 cm); sârmă neagră 3 mm; turnare beton armat în fundații izolate cu volum <3 mc; plasă de armatură sudată tip STNB D=8 mm, ochiurile 100X100 mm; plasă sudată 8 mm 2X5 m (10X10); scândură rășinoase lungă tivitită clasa A GR=18 mm , L=3,00 m; cuie cu cap conic tip A1 3×80 OL 34; nivelarea manuală a terenurilor și a platformelor cu denivelări DE 10-20 cm în teren tare (1 mp); nivelarea cu autogreder până 175 CP a terenului și platformei de terasamente executată în teren cat (2mp); extragerea manuala a arbuștilor, fără balot de pământ la rădăcină; plantare arbori cu balot ambalat cu plasă de sârmă în gropi săpate anterior cu diametrul balotului de 40 cm, cu legarea coronamentului; puieți arbust rășinoase pinus 1h=150cm, cu o valoare de 124.243 lei; procurat și montat dale cauciuc (3 mp); procurare și montare carusel cu 3 scaune (1mp); procurare și montare loc de joacă de exterior fire control (1 buc); procurare și montare balansoar dublu cu două scaune (2 buc); procurare și montare leagăn pentru copii (3 buc); procurare și montare carusel cu canapele (4 buc); placa beton (1 m.c), cu o valoare estimată la 108.168 lei; amenajare teren multisport 950 mp cu gazon sintetic de 22 mm care cuprinde: frezare asfalt, montare armătură , turnare beton, gazon multisport cu nisip quarțos, gard împrejmuitor cu plasă din fir textil, sistem de iluminat, porți minifotbal 2/3 și fileu tenis de câmp, bănci rezervă, cu o valoare de 292.825 lei.

18.000.000 lei este suma aprobată la finanțare, pentru comuna Dor Mărunt, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, urmând să fie modernizate și asfaltate drumuri de interes local pe o lungime de 12.008 metri, cu asigurarea accesului la proprietăți. Vor fi modernizate și asfaltate străzile: Albatros, George Enescu, Ho Si Min, Învățătorului, Panduri, Păcii, Poiana, Prunului, Revoluției, Zorilor, Dunărea, Mihai Eminescu, Potcoavei, din satul Dor Mărunt; Decebal, Dispensarului, Florilor, Măcinului, Teiului, Sulfinei, Panduri și Trandafirilor, din satul Dâlga.

La acest moment, se derulează procedurile pentru extinderea rețelei de alimentare cu gaz metan, comuna Dor Mărunt fiind printre puținele comune din județul Călărași care beneficiază de o astfel de facilitate. Lucrările se vor derula pe cheltuiala distribuitorului, firma MegaConstrut. Ecartamentul străzilor, la nivel local, este de 17 metri, fapt care asigură derularea unor astfel de lucrări, dar și montarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, comuna Dor Mărunt urmând să beneficieze de cea mai mare sumă din banii aprobați la finanțare, pentru județul Călărași, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, derulat prin Ecoaqua SA Călărași. „Sistematizarea localității a fost gândită bine, având în vedere lățimea drumurilor, fapt ce ne asigură posibilitatea să introducem rețelele de utilități publice fără să afectăm lucrările de modernizare și asfaltare de străzi, multe derulate în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală”.

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Spanțov

Cornel Toma

Străzi pe o lungime de 13.754 metri liniari se vor moderniza și asfalta în toate cele 3 sate componente ale comunei Spanțov, ne spune viceprimarul acesteia, Cornel Toma. S-au atras fonduri în sumă totală de 16.000.000 lei din cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, la acest moment așteptându-se semnarea contractului de finanțare, câtă vreme etapele de atribuire ale lucrărilor au fost deja finalizate, derulându-se o procedură de licitație cu clauză suspensivă. Cea mai mare parte din funduri a fost direcționată către satul Stancea, cel mai mare din cadrul comunei, aici urmând să se modernizeze și să se asfalteze străzi pe o lungime de 7321 metri liniari, astfel: strada Unirea – 789 metri liniari; strada Ghioceilor – 183 metri liniari; strada Colindelor – 244 metri liniari; strada Anotimpurilor – 269 metri liniari; strada Vest – 195 metri liniari; strada Dropiei – 69 metri liniari; strada I.L. Caragiale – 498 metri liniari; strada Soarelui – 561 metri liniari; strada Viilor – 591 metri liniari; strada Zefirului – 248 metri liniari; strada Primăverii – 589 metri liniari; strada Răsăritului – 589 metri liniari; strada Clinciu – 593 metri liniari; strada Luminii – 142 metri liniari; strada Ion Creangă – 282 metri liniari; strada Rândunelelor – 338 metri liniari; strada Panduri – 1138 metri liniari. „Ne axăm mai mult pe Stancea pentru că, pe lângă faptul că este cel mai mare sat al comunei, la precedenta modernizare și asfaltare de drumuri de interes local, am împărțit sumele în mod egal pentru toate cele 3 sate.” 3386 metri liniari de drumuri se vor moderniza și asfalta în satul Cetatea Veche: strada Apelor – 450 metri liniari; strada Amurgului – 497 metri liniari; strada Prundului – 398 metri liniari; strada Plopilor – 195 metri liniari; strada Bucuriei – 114 metri liniari; strada Câmpului – 365 metri liniari; strada Soarelui – 144 metri liniari; strada Pinului – 150 metri liniari; strada Cetatea – 181 metri liniari; strada Luntrei – 355 metri liniari; strada Tei – 100 metri liniari; strada Nucului – 230 metri liniari; strada Merilor – 94 metri liniari, cu un total general de 3386 metri liniari. În satul Spanțov se vor moderniza și asfalta 6 străzi: Sălciilor – 109 metri liniari; Dunărea – 786 metri liniari; Cerbului – 788 metri liniari; Cocori – 639 metri liniari; Balanței – 314 metri liniari, Azimei – 410 metri liniari, cu un total general de 3386 metri liniari. În cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, finalizat la acest moment, comuna Spanțov a atras fonduri în valoare de 22.472.954 lei, numai în cadrul a trei proiecte, cu finanțare guvernamentală: reabilitare și modernizare grădiniță, în satul Stancea, în sumă de 352.677 lei; sistem de canalizare și stație de epurare, cu o valoare estimativă de 12.054.446 lei; modernizare drumuri de interes local, cu o valoare estimată de 10.065.831 lei. În Cetatea Veche s-au asfaltat  străzile Labirint, Corabia, Cerbului și Dropiei, fiind vorba de o rețea de circa 1,2 kilometri. În satul Spanțov s-au asfaltat strada Arcului, pe o lungime de 800 de metri, și strada Sportului, aceasta fiind calea de acces spre vechiul stadion local, dar și către terenurile agricole deținute de proprietari. În satul Stancea, strada Culturii a fost reabilitată și asfaltată, aceasta făcând legătura cu școala din sat și cu noua grădiniță. S-au mai asfaltat străzile  Viselor și Mihai Eminescu, ultima fiind calea de acces spre cimitirul sătesc, făcând legătura cu biserica locală și stația de transport în comun, dar și  strada Cocor, pe o lungime de 600 de metri.

S-au finalizat lucrările la reabilitarea și modernizare sediului primăriei locale, cu fonduri, în valoare de 851.661 lei, atrase de la Ministerul Dezvoltării, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală. Corpul vechi al clădirii este destinat funcționarilor care nu lucrează direct cu publicul. S-a amenajat și o sală de ședințe, iar o anexă este destinată montării aparaturii pentru noul sistem de supraveghere video amplasat pe raza comunei. „Abia la acest moment se lucrează la instalarea sistemelor de comunicații, însemnând telefonie, internet. În rest, doar trebuie pur și simplu să ne mutăm. Toate birourile au dotări noi, iar condițiile de lucru vor fi cu totul altele.” Extinderea sediului primăriei locale înseamnă și amenajarea de birouri pentru funcționarii care lucrează direct cu cetățenii, spațiile special destinate fiind prevăzute cu ghișee, iar partea de contribuție locală constă în amenajarea, în lateralul clădirii, de spațiu verde, spații prin montat pavaj semifabricat, borduri, amenajat rigole captare ape si construire anexă, a unei parcări auto, aceasta deservind, totodată, și sediul noului cămin cultural din localitate, lucrare care deocamdată stagnează. Finanțarea este asigurată prin Compania Națională de Investiții, valoarea estimată a lucrării, la data depunerii proiectului, fiind de 4.266.670 lei, din care partea de cofinanțare locală ridicându-se la suma de 414.037 lei. Suprafața construită a clădirii va fi de 779 metri pătrați, cea desfășurată va fi de 829 metri pătrați, având un regim de înălțime de P+1E parțial. 

Silviu Niki Gheorghescu

Primarul Silviu Niki Gheorghescu, în cadru unui raport, a făcut publică situația proiectelor depuse și finalizate, la nivelul comunei, în ultimii ani: 1. modernizarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă, cu perioadă de implementare 2014 – 2018, valoarea estimată fiind de 7.162.414 lei; sistem de canalizare și stație de epurare, cu perioadă de implementare 2014 – prezent; reabilitare iluminat public, cu perioadă de implementare 2018 – 2019, cost total 480.614 lei, cu bani europeni; proiectul de modernizare străzi, pe o lungime de 13,7 kilometri, cu finanțare prin Compania Națională de Investiții; asfaltare străzi prin PNDL II, pe o lungime de 8,2 kilometri, proiect finalizat; modernizare, reabilitare, dotare și extindere cămin cultural, proiect derulat prin Compania Națională de Investiții; reabilitarea grădiniței din satul Stancea; înființare parc tematic pescăresc, cu o valoare eligibilă de 1.131.255 lei, cu finanțare prin FLAG Dunărea Călărășeană – Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime; construire grădiniță cu 3 săli de grupă, cu finanțare prin POR 2014-2020, lucrare deja finalizată; construire sală de sport, prin Compania Națională de Investiții, aceasta urmând să fie amplasată în cadrul Școlii Gimnaziale Spanțov.

Comuna Ulmu

Nelu Cantaragiu

Pe raza comunei Ulmu, ne spune Nelu Cantaragiu, primarul acestei localități, se lucrează la acest moment, la sistemul de colectare și evacuare a apelor pluviale, cu fonduri provenite din bugetul local, valoarea lucrărilor fiind estimate la suma de 441.223 lei, lucrările nefiind prinse în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală. „Se execută lucrări la un astfel de sistem pentru străzile care se află în pantă. Vorbim de șanțuri dalate și podețe, lucrarea fiind extrem de migăloasă chiar și pentru un constructor cu experiență”. Se realizează astfel de lucrări pe o lungime de 3000 metri, însemnând săpătură de pământ, cofraje pentru betoane, așternere strat nisip, turnare beton, transportul materialelor pe lucrare și rigole carosabile, acolo unde este cazul. În ultimii doi ani, s-au reabilitat și modernizat străzi de interes local pe o lungime de 5.518 metri, cu finanțare primită de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,  valoarea eligibilă a proiectului fiind de 5.616.900 lei. Au fost recepționate străzile: – satul Zimbru – Nicolae Titulescu, pe o lungime de 249 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Nicolae Iorga, pe o lungime de 248 metri, cu 4 metri parte carosabilă; George Coșbuc, pe o lungime de 247 metri, cu 5,5 metri parte carosabilă; Ion Voicu, pe o lungime de 248 metri, cu 4 metri parte carosabilă; – satul Făurei – Zorelelor, pe o lungime de 254 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Bisericii, pe o lungime de 215 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Ștefan cel Mare, pe o lungime de 260 metri, cu 4 metri parte carosabilă; – satul Chirnogi – strada Stadionului, pe o lungime de 300 metri, cu 4 metri parte carosabilă; – satul Ulmu – Mostiștei, sectorul 1, pe o lungime de 345 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Mostiștei, sectorul 2, pe o lungime de 136 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Plajei, pe o lungime de 202 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Salcâmului, pe o lungime de 274 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Speranței, pe o lungime de 220 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Sfântul Nicolae, pe o lungime de 203 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Anghel Saligny, pe o lungime de 231 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Independenței, pe o lungime de 223 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Decebal, pe o lungime de 422 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Crinului, pe o lungime de 425 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Aviatorilor, pe o lungime de 468 metri, cu partea carosabilă cuprinsă între 2,8 și 4 metri; Mărgineni, pe o lungime de 348 metri, cu 4 metri parte carosabilă. La acest moment, 12.315.000 lei este suma acceptată la finanțare, pentru comuna Ulmu, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, însemnând reabilitări și asfaltări de drumuri pe o lungime totală de 10. 546 metri liniari, astfel: satul Zimbru – strada Berzei, pe 249 metri liniari; strada Mihai Eminescu, pe 247 metri liniari; strada George Topârceanu, pe 248 metri liniari; strada Nicolae Iorga, pe 92 metri liniari; strada George Enescu, pe 338 metri liniari; strada Marin Preda, pe 248 metri liniari; strada Amza Pelea, pe 86 metri liniari; strada pinului, pe 170 metri liniari; strada Câmpului, pe 663 metri liniari, cu un total de 2341 metri liniari; satul Făurei – strada Narciselor, pe 176 metri liniari; strada Rozelor, pe 171 metri liniari; strada Mihai Viteazu, tronsonul I, pe 200 metri liniari; strada Mihai Viteazu, tronsonul II, pe 176 metri liniari; strada Lalelelor, pe 245 metri liniari; strada pescarului, pe 258 metri liniari; strada Luceafărului, pe 135 metri liniari; strada Vișinilor, p 244 metri liniari; strada Școlii, pe 82 metri liniari; strada Stupinei, pe 250 metri liniari; strada Zambilei, pe 276 metri liniari, cu un total de 2213 metri liniari; satul Ulmu – strada Mărgineni, pe 146 metri liniari; strada Molidului, tronson I, pe 37 metri liniari; strada Molidului, tronson II, pe 335 metri liniari; strada Nucilor, tronson I, pe 86 metri liniari; strada Nucilor, tronson II, pe 324 metri liniari; strada Vânătorului, tronson I, pe 68 metri liniari; strada Vânătorului, tronson II, pe 326 metri liniari; strada Macului, pe 180 metri liniari; strada Speranței, pe 112 metri liniari; strada Mostiștei, sectorul 3, pe 277 metri liniari; strada Victoriei, pe m281 metri liniari; strada Mostiștei, sectorul 4, pe 55 metri liniari; strada Decebal, pe 92 metri liniari; strada Berzei, pe 178 metri liniari; strada Crinului, pe 276 metri liniari; strada Crizantemelor, pe 316 metri liniari; strada Ghiocelului, pe 208 metri liniari, cu un total de 3297 metri liniari; satul Chirnogi – strada Melcului, pe 333 metri liniari; strada Carol I, pe 274 metri liniari; strada Plopului, pe 206 metri liniari; strada Ferdinand, pe 264 metri liniari; strada Grivița, pe 295 metri liniari; strada Lacului, pe 330 metri liniari; strada Belșugului, pe 219 metri liniari; strada Iancului, pe 197 metri liniari; strada Socului, pe 213 metri liniari; strada Stejarului, pe 140 metri liniari; strada Teilor, pe 224 metri liniari, cu un total de 2695 metri liniari. Nelu Cantaragiu, primarul comunei Ulmu, declară că suma cerută de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, a fost mult mai mare, de 16.000.000 lei, care ar fi asigurat reabilitarea și asfaltarea tuturor străzilor din comună care nu au beneficiat de astfel de investiții.

Comuna Tămădău Mare

Constantin Chirică

„Aș fi preferat ca România să fie plină de autostrăzi, să avem aeroporturi competitive, să avem rețele feroviare de mare viteză, iar la țară să fie, într-adevăr, drumuri pietruite, dar să existe utilitățile unui trai normal, adică apă, canal, rețea de distribuire a gazului metan. Chiar dacă în mediul rural ar fi fost numai drumuri de piatră, nu ar fi fost o problemă să mergi 300 de metri de acasă până la strada principală, asfaltată și pe urmă să știi că faci 4-5 ore până la Oradea”. E punctul de vedere al primarului Constantin Chirică, cel care conduce comuna Tămădău Mare, formată din satele Călăreți, Dârvari, Tămădău Mare, Plumbuita, Săcele, Tămădău Mic și Șeinoiu. Toate satele au acces facil la DN3, drumurile de interes local fiind pietruite în ultimii 2 ani, folosindu-se 2000 de tone de piatră spartă și piatră de râu, în vreme ce alte câteva mii de tone de criblură, provenită de la decopertarea autostrăzii A2, au fost folosite în același scop, costul fiind unul infim, de 13 lei/to, iar drumul local care leagă drumul național de satele Șeinoiu, Plumbuita și Tămădău Mic este modernizat în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, în vreme ce calea de acces spre satul Dârvari cu legătură la DJ 402 este, la rându-i, modernizată și asfaltată tot din fonduri publice. La nivel local, solicitările de fonduri în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny s-au axat pe asigurarea de utilități pentru încă 1000 de locuitori, în cazul extinderii rețelei de alimentare cu apă și realizarea de branșamente, costul estimat fiind de 6.533.340, finanțare acceptată și asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu o parte de contribuție locală calculată la 365.000 lei. Se va asigura, astfel, o rețea de distribuție cu o lungime de 12.176 metri liniari, pe următoarea structură: sat Tămădău Mare – strada Principală, strada Stadionului, strada Strugurilor, strada Viilor; sat Călăreți – strada Principală, Intrarea Școlii, strada Pădurii, strada Salcâmului și strada Nucului; sat Dârvari – strada Ion Creangă, strada Liviu Rebreanu, strada Principală, strada Mihai Sadoveanu și strada Alexandru Odobescu; sat Tămădău Mic – strada Principală, strada Lacului, strada Nuferilor, strada Trandafirilor, Drumul Gării și strada Zambilelor; sat Plumbuita – strada Zambilelor, strada Garoafelor, strada Narciselor, strada Plantelor, strada Florilor, strada Stadionului și Drumul Gării. Aprobat la finanțare, tot în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, este și proiectul de extindere a sistemului de canalizare menajeră și realizare de racorduri, numărul beneficiarilor direcți fiind de 2538 de locuitori, dintr-un total de 2640, cu un număr total de racorduri pentru 800 de gospodării, lungimea rețelei de colectare fiind proiectată pentru 3425 metri. Valoarea proiectului este de 6.967.189 lei, la care se adaugă partea de cofinanțare locală în sumă de 474.425 lei, cu o durată de implementare de 24 de luni de la data semnării ordinului de începerea lucrărilor. Beneficiarii vor fi locuitorii din: satul Tamădău Mare – strada Stadionului, strada Școlii, Intrarea Pescarului, strada Strugurilor, strada Dârvenilor, strada Viilor, strada Pârâului, strada Sfânta Paraschiva; satul Tămădău Mic – strada Principală, strada Lacului, Drumul Gării, strada Zambilei; satul Plumbuita – Drumul Gării și strada Stadionului. „La puterea financiară a comunei, bugetul local fiind unul foarte mic, care asigură în mare parte structura de funcționare, încercăm să chibzuim fiecare leu.” La nivel local, bugetul local asigură, pentru capitolul de investiții, 250.000 lei, bani care s-au dus în amenajarea trotuarelor de-a lungul străzii principale a satului Călăreți, care este traversat, în lungime, de DN3. „Ne-am gospodărit, plătind un avans în cursul anului trecut, fapt ce ne-a asigurat amenajarea a 4.000 de metri pătrați de trotuare, e drept, pe o structură simplă, betonată.” Trotuarul este pe ambele părți a carosabilului, cu o lungime totală de 3.300 metri liniari, la o lățime de 1,2 metri. E drept, primarul Constantin Chirică a solicitat fonduri și pentru modernizarea și asfaltarea de drumuri de interes local, cererea de finanțare având o valoare eligibilă de 20.860.426 lei, bani ceruți de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. S-ar fi asigurat modernizarea de drumuri pe o lungime de 11.800 metri în: satul Dârvari – strada Ion Creangă, strada Mihai Sadoveanu, strada Alexandru Odobescu, strada Principală, strada Nichita Stănescu, strada Lucian Blaga, strada Mihai Eminescu și strada Liviu Rebreanu; sat Tămădău Mic – strada Principală, Drumul Gării, Intrarea Lacului, strada Nuferilor, strada Trandafirilor, strada Zambilelor, strada Crinului și DC19; sat Plumbuita – strada Zambilelor, strada Pajiștei, strada Garoafelor, Intrarea Școlii, strada Plantelor, strada Florilor, strada Stadionului și strada Lacului; sat Șeinoiu – Intrarea Lacului, strada Îngustă, strada Școlii, strada Câmpului, strada Salcâmului, strada Prunului și Intrarea Lacului; sat Săcele – strada Insulei, strada Principală, Intrarea Cirezii și Intrarea Bisericii. 31.866.711 lei a fost suma cerută pentru un al doilea proiect de modernizare și asfaltare de drumuri de interes local. Se estimează, astfel, că necesarul financiar al comunei, pentru modernizarea și asfaltarea de drumuri locale, depășește suma de 10 milioane euro.

Examenul  național de Bacalaureat / Sesiunea august-septembrie 2022

0

În județul Călărași, pentru sesiunea august-septembrie a examenului național de bacalaureat, s-au înscris 517 candidați.

Centre de examen au fost organizate la: Colegiul Național „Barbu Știrbei”, Liceul Danubius, Liceul „Alexandru Odobescu”- Lehliu Gară, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu”- Oltenița.

Afișarea rezultatelor la probele scrise va avea loc miercuri, 31 august 2022, până la orele 12:00.

Contestațiile vor putea fi depuse miercuri, 31 august 2022, în intervalul orar 12:00-18:00.

Soluționarea acestora este prevăzută în perioada 1-2 septembrie 2022.

Afișarea rezultatelor finale- 3 septembrie 2022.   

CALENDARUL

examenului național de bacalaureat- 2022

Sesiunea august- septembrie 2022

18-25 iulie 2022Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
16 august 2022Limba și literatura română- proba E. a) – proba scrisă
17 august 2022Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
18 august 2022Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
19 august 2022Limba și literatura maternă – proba E. b) – proba scrisă
22-23 august 2022Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română- proba A
24 august 2022Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă- proba B
25 august 2022Evaluarea competențelor digitale – proba D
26 și 29 august 2022Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională- proba C
31 august 2022Afișarea rezultatelor la probele scrise ( până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor ( orele 12:00 – 18:00)
1-2 septembrie 2022Rezolvarea contestațiilor
3 septembrie 2022Afișarea rezultatelor finale

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Fundeni

Gheorghiță Cărtușanu

În Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Fundeni, document elaborat pentru perioada 2021 – 2027, conform datelor sintetice, suprafața unității teritorial administrative este de 6388 hectare, din care 5863 hectare în extravilan și 525 hectare în intravilan, în vreme ce, conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei este de 5.658 locuitori, în creștere față de recensământul anterior, derulat în 2002, când se înregistrau 5.521 locuitori. După domiciliu, la sfârșitul anului 2020, comuna Fundeni înregistra 4.615 locuitori,, în vreme ce sporul natural, în ciuda scăderii numărului de decese, cu un minim atins în 2019, urmează tendința generală înregistrată la nivel național, el având constant valori negative. La această evoluție de scădere a numărului locuitorilor comunei Fundeni, contribuie și migrația, anul 2019 înregistrând cel mai mare număr de plecări cu domiciliul, din ultimii 10 ani, fiind vorba de 182 de persoane. Între 2010 și 2019, s-a înregistrat un număr de 1.221 de persoane care și-au schimbat domiciliul de pe raza teritorială a comunei Fundeni. Totodată, tot în aceeași perioadă, sunt 960 de stabiliri cu domiciliul inclusiv migrația internațională, pe raza comunei. Se identifică, în același timp, prin coroborarea acestor date cu cele care privesc suprafața locuibilă existentă, că o parte a celor care locuiesc efectiv în comuna Fundeni să nu fie înregistrați la nivel local, concluzie care poate fi sugerată de creșterea cu 40 la sută a suprafeței locuibile, pentru aceeași perioadă de timp raportată. Din datele existente, pentru această localitate se preconizează un disponibil al forței de muncă peste media națională, date reflectate de structura de vârstă mult mai tânără decât media națională. În același timp, în vreme ce, la nivel național, salariații reprezentau 26 la sută, la nivelul anului 2018, pe raza comunei Fundeni, salariații reprezentau 59 la sută din totalul locuitorilor. În același document citat, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Fundeni, se arată că acest indicator este important atât pentru prognozele de evoluție a comunei, cât și pentru structura de venituri a administrației locale, în vreme ce un alt indicator este reprezentat de rata șomajului, care este unul nesemnificativ. „Tot timpul, comuna Fundeni a fost vitregită a fost vitregită în repartizarea de fonduri publice. Dinamica dezvoltării, de la acest moment, se datorează implicării administrației publice locale în atragerea de investiții și bani prin programe derulate la nivel național sau la nivelul Uniunii Europene. Comuna Fundeni, fiind foarte departe de centrul administrativ al județului, a fost privită ca o anomalie teritorială. Nu exista rețea de apă, nu exista rețea de canalizare, deși ne aflăm la 16 kilometri de București.” Gheorghiță Cărtușanu, primar de 5 mandate, știe că, în urmă cu 20 de ani, în Fundeni, cu excepția drumului județean care trece prin partea de vest a localității, DJ301, reabilitat în urmă cu 12 ani, străzile pietruite erau rare, iar cele de pământ erau preponderente. „Acum într-adevăr, locuitorii au alte posibilități financiare, având în vedere că există transport public de călători, pe un traseu interjudețean, iar capitala țării oferă suficiente locuri de muncă, iar veniturile atrase de forța de muncă se duc în modernizări de imobile, în îmbunătățirea condițiilor de trai.” Cărtușanu estimează la jumătate numărul gospodăriilor modernizate, în ultimii ani. Din acest punct de vedere, o contribuție semnificativă o are și administrația publică locală: 12,6 kilometri este lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile, în vreme ce, pentru anul 2019, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare însumează 16 kilometri. În plus, 25.000.000 lei este suma atrasă, de comuna Fundeni, pentru înființare sistem de canalizare și extindere rețea de apă potabilă, în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, investițiile urmând să se deruleze cu preponderență în partea de est a localității, în cartierul situat dincolo de lacul Fundeni. Investiții în sistemul de alimentare cu apă și canalizare s-au realizat și în ultimii 3 ani, când s-au amenajat: 4 puțuri forate noi, la o adâncime medie de 150 metri; realizare aducțiuni pentru frontul de captare nou, pe o lungime de 1003 metri liniari, din țeavă tip PN10, SDR17, cu dimensiunea nominală de 90-160 mm; rezervoare noi cu o capacitate de 2 x 400 metri cubi în cadrul noii gospodării de apă; stație de clorurare nouă și stație de pompare nouă spre rețeaua de distribuție; realizarea unei extinderi a rețelei de apă potabilă, realizată pe o lungime totală de 20,122 metri liniari, din țeavă tip PEHD PE100 PN10, SDR17, cu dimensiunea nominală DN 110-280 mm; amplasarea a 627 de cămine branșament complet echipate; amplasarea a 19 hidranți. Lucrările de canalizare prevăzute în prezentul proiect au avut ca scop înființarea unei rețele de canalizare și o stație de epurare pentru tratarea apelor uzate colectate, emisarul apelor epurate fiind râul Dâmbovița. Conductele de transfer spre stația de epurare (conducte de refulare) și conducta de evacuare în emisar sunt amplasate în extravilanul satului Fundeni, pe drumurile de exploatare locale. Apele epurate sunt deversate în emisar printr-o gură de descărcare, iar emisarul apelor epurate este râul Dâmbovița. Canalizarea este în sistem separativ, apele pluviale fiind colectate în rigole și descărcate natural. Caracteristicile principale ale construcțiilor noi din cadrul acestui obiectiv de investiții, deja dat în exploatare, sunt: realizarea unei rețele de colectare ape uzate realizata pe o lungime totală de 38.784.61 ml din țeava tip PVC MS SN4 si SN 8 cu dimensiunea nominala DN250-315 mm; amplasarea a 918 cămine de vizitare; amplasarea a 1867 cămine de racord; amplasarea a 24 stații de pompare ape uzate; realizare conducte de refulare pe o lungime totala de 4.796.33 ml din țeavă tip HDPE PE 100 PN10, SDR 17 cu dimensiunea nominală De 63-225 mm; stație de epurare cu capacitate instalată actuală Quz zi med=625 mc/zi (două module de Quz zi med =225+400 mc/zi); realizare conductă de alimentare cu apa stație de epurare pe o lungime de 209.54 ml din țeava tip PEHD PE100 PN10, SDR17 cu dimensiunea nominala De 110 mm; realizare conductă de descărcare în emisar pe o lungime de 100 ml din țeavă tip PEHD PE100 PN10, SDR 17 cu dimensiunea nominala De 140 mm. Valoarea estimată a lucrărilor a fost de 29.407.533 lei.

Comuna Sărulești

Alexandru Călin

16.000.000 lei este suma atrasă de comuna Sărulești, în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, derulat prin Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, bani care vor fi folosiți pentru modernizarea și asfaltarea DC24, care leagă satele Săndulița, Măgureni, Sătucu și Solacolu, între DJ303 și DJ 402, ultimul recent reabilitat tot pe bani guvernamentali, acesta legând localitatea Nana de DN3, continuând până la limita de județ, în satul Măriuța, ulterior legându-se, în satul Lilieci, din județul Ialomița, de E85. Petre-Alexandru Călin, primarul comunei, ne spune că suma este insuficientă pentru reabilitarea întregului sector de drum, tot pietruit, la acest moment. „Ne-ar fi fost necesară suma de 19 milioane, însă ni s-a aprobat doar 16 milioane, ceea ce înseamnă că nu vom reabilita în totalitate acest drum. Din toată lungime acestuia, mai bine de 2 kilometri vor rămâne în aceeași stare, chiar dacă legal ni se cere ca acesta să fie practicabil. Cum este practicabil la acest moment, așa va fi și după ce vom finaliza această investiție. Iar bugetul local al comunei Sărulești nu are cum să suporte diferența de preț, de 3 milioane lei.” Comuna Sărulești a mai atras fonduri substanțiale, prin programele derulate la nivel național. În cadrul primei etape a Programului Național de dezvoltare Locală, cu perioada de implementare 2015-2022, comuna condusă de primarul Petre-Alexandru Călin a primit fonduri în valoare de 9.929.509 lei, folosite tot pentru asfaltarea de drumuri de interes local. S-au reabilitat și asfaltat drumuri în 4 din cele 7 sate componente, astfel: Sărulești Gară – 4285 metri liniari; Săndulița – 1450 metri liniari; Sărulești-Sat – 1350 metri liniari; Solacolu – 900 metri liniari. Tot în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, comuna Sărulești a beneficiat și de o altă investiție, cu bani guvernamentali, reprezentând lucrări de reabilitare și modernizare pentru Grădinița nr. 3, din satul Săndulița. Banii alocați acestei lucrări au fost în valoare de 386.881 lei. Pentru perioada 2017 – 2022, în cadrul etapei a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, derulat tot prin Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, comuna Sărulești a primit fonduri în valoare totală de 19.949.581 lei, bani folosiți pentru  1. extindere și modernizare rețea de alimentare cu apă – 7.367.235 lei; 2. înființare rețea de canalizare și stație de epurare biologică, aceasta urmând să deservească satele Sărulești-Gară și Săndulița – 8.412.709 lei; 3. reabilitare Școala Gimnazială nr. 1 din satul Sărulești-Gară – 4.169.637 lei. A fost atrasă, totodată, suma de 2.441.710 lei, prin Compania Națională de Investiții, pentru construirea căminului cultural din satul Sărulești-Gară, lucrare finalizată și predată la cheie încă din cursul anului 2018. Din bugetul local, anul trecut a fost plătită suma de  132.000 lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru înființarea rețelei de distribuție de gaze naturale și pentru elaborarea documentației pentru obținerea certificatului de urbanism și elaborarea documentației pentru obținerea de avize și acorduri. În cursul anului 2022, pentru suma de 33.750 lei, a fost întocmit studiul geotehnic pentru înființare rețea de alimentare cu gaze naturale, la nivelul comunei, pe o lungime de 45 de kilometri, achitându-se, în același timp, și serviciile de consultanță pentru depunerea proiectului. Tot din funduri comunitare a fost finanțată și lucrarea de reabilitare prin mixtură asfaltică și alei pietonale a străzii Nicolae Labiș și a parcului din incinta sediului administrativ al comunei. „Toate proiectele pe care le-am avut, în această perioadă, au fost finalizate, iar altele sunt în curs de execuție. La acest moment, derulăm un program de cadastrare a comunei.” Comuna Sărulești, alături de alte două comune de pe raza județului Călărași, Șoldanu și Dor Mărunt, beneficiază, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, de fonduri pentru înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a imobilelor din 297 UAT-uri, prin Programul Operațional Regional – Proiectul major privind „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”. Petre Alexandru Călin spune că acest fapt scutește, în primul rând, proprietarii de imobile și terenuri de plata cadastrării proprietăților, urmând să fie întocmite câteva mii de cărți funciare, iar pentru cetățenii comunei constituie un avantaj substanțial. „În două săptămâni, urmează să înceapă derularea acestui proiect. Vom chema cetățenii cu documentele pe care le dețin, acte de proprietate, succesiuni sau certificate de moștenitor, pentru înscrierea acestora în cartea funciară. Un alt avantaj constă în faptul că, în termen de 6 luni, pot dezbate mesele succesorale, totul absolut gratuit.” Primarul Petre Alexandru Călin știe că sunt și foarte multe proprietăți deținute pe baza unor chitanțe olografe, urmând ca acestea să fie înscrise în titlul de proprietate drept posesor, cu un termen de grație de 3 ani, perioadă care este constituită drept de revendicare pentru eventualii moștenitori. Cerințele vor fi simple pentru cetățeni: să permită accesul specialiștilor să execute măsurătorile; să prezinte actele juridice referitoare la imobile; să identifice limitele imobilelor împreună cu echipele care realizează lucrările de specialitate; să verifice informațiile privitoare la imobilele pe care le dețin, în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale.

Comuna Luica

Nicolae Dobrin

Viziunea de dezvoltare a comunei Luica, pentru perioada următoare, cuprinde 6 obiective majore: 1. modernizarea și extinderea infrastructurii; 2. dezvoltarea economică; 3. dezvoltarea serviciilor publice; 4. dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale; 5. asigurarea calității mediului și a condițiilor de locuire; 6. dezvoltarea capacității administrative. Nicolae Dobrin, viceprimarul comunei Luica, afirmă că, la acest moment, singurele surse de finanțare pentru investițiile de interes local sunt cele venite de la nivel guvernamental. „Extinderea rețelei de canalizare și extinderea stației de epurare de pe raza comunei este un proiect câștigat și care reprezintă o necesitate majoră. Am ajuns în secolul XXI și oamenii trebuie să aibă condiții de igienă, în primul rând.” 13.933.872 lei este suma aprobată la finanțare pentru derularea acestui proiect aprobat în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny. „Acest proiect este binevenit. Ar mai fi fost necesare și altele, câtă vreme mai avem drumuri neasfaltate. La îndrumarea consultantului, noi am depus două proiecte, acesta pentru extinderea rețelei de canalizare și cel de-al doilea pentru modernizarea de drumuri, acestea sunt problemele urgente ale comunei.” 29 de kilometri măsoară rețeaua stradală a comunei compusă din satele Sârbi, Valea Stânii și Luica. Cea mai mare investiție atrasă și finalizată, la nivelul comunei, este reprezentată de modernizarea de drumuri de interes local. Au fost reabilitate și asfaltate străzile Cazanului, Ghioceilor, Îngerilor, Nicolae Iorga, Nuferilor, Pescarilor, prof. dr. N.C. Paulescu, Trandafirilor, Bălții, Biserica Veche, Câmpului, Crinilor, Garofițelor, Gospodarilor, Nicolae Bălcescu și Lalelelor, cu un total de 7,4 kilometri. Suma necesară a fost atrasă prin etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, valoarea eligibilă a proiectului fiind de 6.389.460 lei. Din fonduri proprii, s-a reușit asfaltarea străzii Sârbi și a drumului comunal Luica – Valea Stânii. Tot la Valea Stânii a fost modernizată și asfaltată strada principală, Îngerilor, pe o lungime totală de 1700 metri, la care se adaugă DC 72, de la intersecția cu Drumul Județean 403 până în centrul satului, în dreptul bisericii cu hramul Sfântul Ilie, bani veniți din surse proprii. Totodată, 8.000 de tone de piatră spartă au fost așternute pe străzile nemodernizate. „Din cauza mașinii de gunoi, care vine să ne colecteze resturile menajere, fiind o mașină grea, drumurile se distrug relativ ușor, câtă vreme acestea nu sunt pietruite la capacitatea optimă. De aceea a fost nevoie de foarte multă piatră. Și încă mai e nevoie!” La nivelul întregii comune, mai sunt de modernizat și de asfaltat 18 kilometri de drumuri. „Necesitatea intervențiilor în dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii locale este actuală și chiar stringentă. Vechimea și gradul de uzură al rețelei de străzi influențează negativ calitatea vieții locuitorilor. Creșterea calității vieții locuitorilor comunei Luica implică accesul la utilități publice de calitate a tuturor locuitorilor săi. Lucrările trebuie coordonate astfel încât succesiunea acestora să aibă o logică: mai întâi se finalizează complet investițiile rețelelor de utilități (apă, canalizare, gaze naturale), se îngroapă rețelele de telecomunicații și electrice apoi se asfaltează străzile și trotuarele, se construiesc pistele de biciclete. De aceea se recomandă ca activitățile referitoare la utilități să fie incluse într-un proiect integrat de amploare, care să fie urmat de unul similar pentru modernizarea drumurilor.”, se arată în Strategia de Dezvoltare a comunei Luica, toate acestea fiind, mai degrabă, niște deziderate greu de atins. La acest moment, se derulează un proiect de introducere a rețelei de canalizare la nivelul satului Luica, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în acesta nefiind incluse satele Sârbi și Valea Stânii, acestea fiind aglomerații urbane sub 500 de gospodării, unul dintre criteriile de acordare a acestor finanțări. „Acest proiect depus în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny vine și-l completează pe cel depus și finanțat prin AFIR”. La nivelul comunei sunt 1280 de gospodării, structurate astfel: 320 de gospodării în Valea Stânii, 300 de gospodării în satul Sârbi și 660 în satul Luica. Se vor efectua racorduri pentru fiecare gospodărie în parte, iar apa distribuită va fi contorizată. Rețeaua de apă potabilă pentru toate satele componente ale comunei va fi introdusă prin fonduri primite în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare derulat prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, variantele de captare și de aducțiune nefiind stabilite, însă, nici până la acest moment, variantele luate în calcul fiind forarea de puțuri în zona Budești sau în zona Nana, ultima fiind cea optimă câtă vreme ar urma să asigure apa potabilă pentru cele două comune învecinate, Nana și Luica.

Campania „Opriți Pesta Porcină Africană”

0

O campanie importantă a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) se desfășoară în 2022 pentru al treilea an consecutiv, cu scopul de a continua conștientizarea populației cu privire la pesta porcină africană (PPA) care afectează porcii domestici și mistreții din Europa. Campania are ca țintă regiunea din Sud-Est a Europei și se desfășoară în parteneriat cu autoritățile locale din optsprezece țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Fermierii, medicii veterinari și vânzătorii sunt vizați în cadrul campaniei, deoarece aceștia au un rol important în diseminarea informațiilor și aplicarea măsurilor de biosecuritate în exploatații și fonduri cinegetice.

„Pesta porcină africană este o boală extrem de contagioasă care se răspândește în regiuni din Europa neafectate până acum. Răspândirea bolii reprezintă o amenințare globală și a dus la pierderi devastatoare pentru crescătorii de porci din Europa și nu numai”, spune Bernhard Url, directorul executiv al EFSA.

„Lucrăm împreună cu partenerii din cadrul autorităților locale, pentru a ajunge la fermierii ale căror animal și mijloace de trai au fost afectate de această boală mortală. Campania #StopASF (stop pestei porcine africane) are ca scop informarea fermierilor, precum și a medicilor veterinari și a vânătorilor, cu privire la ceea ce trebuie să urmărească, cu mesajul nostru de a detecta, preveni și raporta.”

Campania „Opriți Pesta Porcină Africană” face parte din eforturile continue ale Comisiei Europene și ale altor organisme internaționale de a stopa răspândirea PPA în UE și în țările vecine.

Ce este pesta porcină africană?

PPA este o boală virală mortală care afectează porcii domestici și mistreți. Virusul este inofensiv pentru oameni, dar provoacă pierderi socio-economice semnificative în multe țări. Nu există vaccinuri aprobate în Europa, astfel încât un focar poate duce la sacrificarea unui număr mare de porci în zonele afectate.

Cui se adresează campania?

Campania se adresează grupurilor de persoane și indivizilor care intră în contact cu porcii domestici și mistreți, în special crescătorilor de porci, vânătorilor și medicilor veterinari. Cu ajutorul grupurilor locale de fermieri, organizațiilor veterinare, asociațiilor de vânătoare și altor organisme relevante, campania urmărește să crească gradul de conștientizare cu privire la modul de prevenire a răspândirii PPA.

Pentru mai multe informații, precum și pentru fișele informative, infografice, kit de postări pentru rețelele sociale și alte materiale, vizitați site-ul campaniei ASF a EFSA.

În contextul epidemiologic actual datorat evoluției pestei porcine africane în state membre, cât și pe teritoriul României, trebuie menținută o stare permanentă de alertă pentru realizarea unei monitorizări mai eficiente a mișcărilor de animale, în special suine, a comerțului cu produse și subproduse de origine animală provenite de la acestea, în scopul prevenirii apariției sau împiedicării răspândirii bolii.

Pentru sesizarea unor aspecte neconforme, consumatorii pot suna la numărul de telefon al DSVSA Călărași – 0242/313676.

Director executiv,

Dr. Gheorghe DRĂGĂNICĂ

Conferință de presă la PNL Călărași: Principalele declarații

0

Deputatul Emil Florian Dumitru, vicepreședinte PNL Călărași:

Emil Florian Dumitru

Pe zona de irigații, pe zona de sud, suntem un județ eminamente cu caracter agroalimentar, întâmpinăm din nou, ca și în 2020, când am fost secretar de stat, o secetă care ne afectează într-un fel încasările la bugetul județului, pentru că avem operatori economici care activează în agricultură.

Mă bucur că, în sfârșit, atunci când am votat suplimentarea sumei cu 500 de milioane de euro pentru a realiza investiții din buget național pe modernizarea infrastructurii principale de irigații, s-a aprobat și s-a promulgat legea, iar acum avem o hotărâre de Guvern în care avem patru noi amenajări de irigații în județul Călărași, care la momentul 2020, când eram secretar de stat, nu făceau parte din obiectivele de investiții, de modernizare a infrastructurii principale de irigații. Este vorba de Mostiștea 2, Mostiștea 6, Terasa Călărași și Unirea Jegălia Gâldău. Practic sunt niște canale de irigații cu infrastructură principală care deservesc, după calculele mele, undeva la aproape 200 de mii de hectare. Acele stații erau uitate de lume, unele dintre ele nu erau pornite de prin 1992, dacă e să mă refer la zona Ulmu.

Dacă veți merge și veți avea curiozitatea să vedeți că acolo unde se irigă fermierii fac producție și reușesc să asigure până la urmă o producție constant bună, iar unde nu se irigă, practic, fermierii au pierdut absolut tot. E o preocupare a mea, pentru că eu cred că odată ce dezvoltăm agricultura putem să avem o predictibilitate a producțiilor pe o perioadă de timp îndelungată, putem dezvolta și industria alimentară. Și putem să ne afirmăm și noi cu un domeniu care poate fi important. Cât privește măsurile de sprijin, dacă în 2020, și îmi aduc bine aminte, la seceta din 2020 am dat despăgubiri la culturile de toamnă 866 milioane euro numai în sectorul vegetal, plus alte vreo 155 de milioane de euro în sectorul zootehnic, credem noi că va trebui să facem un efort să finanțăm, cel puțin într-o perioadă în care e nevoie de finanțare, și să garantăm creditele pentru cei care doresc să își achiziționeze echipamente pentru irigații și să încercăm să împingem cât mai mult zona asta de investiții în infrastructura principală de irigații.

Plus de asta, la Ministerul Agriculturii există, încă de pe vremea când eram secretar de stat, un proiect care eu cred, și domnul ministru Marcel Boloș a fost în zona noastră și a văzut practic amenajările de irigații, dacă vom reuși să modificăm în PNRR și să punem o sumă, nu pot să spun acum care va fi suma, pentru că noi avem niște ținte pe care trebuie să le atingem și nu putem să ne riscăm să punem o sumă mare, eu cred că putem să avem o sumă și din fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii de irigații.

Cam asta e ceea ce am vrut să vă spun. Inclusiv măsura cu aceste 200 de milioane de euro pe ce înseamnă prime pentru procesatori, cei care achiziționează materie primă de la fermieri, și anume, să zicem, cu grâu, ca să vorbesc pe înțelesul tuturor, să acordăm primă de 100 de lei pe tona de grâu pentru morarii care procesează materia primă în România. Văd că avem o problemă cu faptul că exportăm materie primă, deci exportăm subvenție și importăm produse cu valoare adăugată, cum ar fi aluat congelat. Este o măsură care este, eminamente, a Partidului Național Liberal și pe care ne-am asumat o și pe care începem să o punem în practică.

Dar fiindcă se ridică problema investițiilor private în irigații, în sistemul de irigații investițiile private pe fonduri europene sunt undeva la 49 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un plus pentru organizațiile de utilizatori de apă care și-au modernizat infrastructura secundară de irigații.

Cât privește infrastructura principală, sigur, cunoașteți foarte bine că avem modernizarea de la 388, este aproape finalizată și avem stația de pompare de la Vlad Țepeș, unde, din păcate, la momentul la care s-a scris proiectul tehnic, proiectantul a uitat să prevadă și conductele de refulare, practic acelea mari unde se revarsă apa nu au fost schimbate și s-a încercat o probă practic a stației de pompare și bineînțeles că nu s-a putut pune în funcțiune.

Știu că în primăvară a fost alocat un buget de încă 5 miliarde de la bugetul public pentru infrastructura de irigații.  În ciuda unui buget generos, în prezent 70% din țară este afectată de diverse forme ale secetei, deși avem o suprafață amenajată pentru irigații de 3 milioane de hectare, iar suprafața pregătită pentru irigații este de 1,3 milioane de hectare. Da, asta sunt cifrele. Asta este realitatea. Știți că uneori la Ministerul Agriculturii se număra fiecare udare, dacă s-a făcut pe același hectar vă spuneam dublu hectarelor, dar nu sunt. Eu nu am făcut școala la Ștefan Gheorghiu. Nu am cunoștință de asta. Trebuie să fim realiști, sunt vicepreședintele Comisiei de Agricultură, noi avem niște probleme sistemice pe care nu ni le-am rezolvat. Dacă le tot vindem iluzii fermierilor, de fiecare dată trebuie să vorbim mai puțin și să facem mai mult. Acesta este punctul meu de vedere.

Puteam să fac mult mai mult caz, în semn de protest, la momentul în care domnul Ghinea, care a scris PNRR-ul și ne-am plimbat cu bicicletele peste tot în țara asta, în loc să putem să facem niște investiții, dacă tot ne împrumutăm, nu vorbesc de componenta de împrumut din PNDR, puteam să facem niște investiții, investiții care, culmea, experții de la Banca Mondială au spus că sunt absolut fezabile și că nu este o chestiune așa cum s-a spus, că este un sistem de irigații învechit. El trebuie modernizat. Dacă vom impermeabiliza canalele, vom reduce costul și vom reduce pierderile cu infiltrațiile de apă cu 75 %. Dar dacă vom utiliza și energie regenerabilă de pompare, pomparea apei, și anume turbine eoliene și panouri fotovoltaice, cu siguranță vor fi niște sisteme de irigații cu costuri mici pe metrul cub de apă și putem fi competitivi. Nu știu ce sumă s-a cheltuit din cei 1,5 miliarde de euro. După cunoștințele mele, avem undeva la 980 de milioane de lei, în momentul de față, bani decontați în diverse stadii de lucrări în modernizarea infrastructurii principale de irigații. Pot să vă spun că acolo unde au fost deficiențe, nu s-au semnat recepțiile și nici nu o să se semneze, dacă lucrurile nu sunt conform proiectului tehnic.

În 2027 vom avea cel puțin 1,5 milioane de hectare irigate în România la cheie, cu toate echipamentele. Dacă e să calculăm, să zicem că punem pe 1,5 milioane de hectare cultura de porumb, unde se pot realiza producții de 15 tone, România va fi jucătorul numărul 1 la nivel european pe producția de porumb.

…legat de traseismul politic

Eu nu pot să comentez ce spune altcineva de la un alt partid politic. Eu știu că noi suntem un partid politic serios și suntem într-o coaliție de guvernare. Noi avem o altă abordare la conferințele de presă, nu vorbim de traseism politic, vorbim de chestiuni pe care îi pot interesa pe cetățeni. Cred că preocuparea unui edil, șef de consiliu județean, ar trebui să fie aceea de a veni în fața dumneavoastră să vă spună unde sunt probleme din punct de vedere investițional, ce trebuie să facem împreună, indiferent de coloratura politică, pentru ca oamenii să o ducă mai bine, nu să ne preocupe chestiunile astea legate de de traseism.

Eu sunt la Partidul Național Liberal și aici voi rămâne. Noi suntem un partid care vrem să ținem agenda publică ocupată cu măsurile pe care trebuie să le luăm, indiferent cât de comozi sau incomozi devenim ca și parteneri de guvernare. Avem nevoie să susținem mediul de afaceri pentru că ei sunt plătitorii de taxe și impozite în România. Să încercăm să reducem aparatul birocratic al statului, să nu mai facem angajări nejustificate la stat și să putem să susținem o societate românească bazată pe niște criterii de performanță profesională și pe niște valori sănătoase.

Câți primari pleacă din PNL? Niciunul. Niciun primar nu va pleca din Partidul Național Liberal, pentru că, potrivit Codului Administrativ, dacă tot vorbim de respectarea legislației în vigoare, nu au cum să plece din Partidul Național Liberal întrucât își vor pierde mandatul.

Așa cum am avut informații și în 2020, o parte din primarii PNL au trecut sub diverse forme de transfer, dar eu vă spun foarte clar, cei care vor să plece, să plece acum. Noi suntem o echipă care vrem să construim pe niște principii solide și cine se identifică cu valorile liberale nu are nevoie de bursă de transfer să se ducă la un partid sau la altul.

Eu știu eu așa: când ești un partener de afaceri sau un partener de coaliție, trebuie să existe o doză minimă de respect. Eu nu mi-aș fi dorit să atingem acest subiect într o conferință de presă, să vorbim de transferuri. Aici vorbim de ce trebuie să facă primarul X sau Y pentru comunitate.

Cristian Virgil Iorga, administrator public al municipiului Oltenița:

Cristian Virgil Iorga

Este prima oară cînd sunt în fața dumneavoastră în calitate de administrator public al municipiului Oltenița și vă rog să îmi permiteți să vă fac așa o scurtă prezentare a activității pe care am demarat-o încă din anul premergător campaniei electorale, când am format echipa liberală în jurul domnului Costinel Milescu și o să pornesc de la misiune.

Noi, la Oltenița, ne-am asumat misiunea de a dezvolta Oltenița și de a o salva, pentru că în momentul de față, la nivelul întregului județ ne luptăm cu o depopulare și o îmbătrânire a populației. Ne-am așezat la masă înainte de campania electorală, am înțeles misiunea că trebuie să ne luptăm, să salvăm Oltenița, să o dezvoltăm.

Ne-am pus viziunile în dezbatere și în cadrul echipei. După ce am dezbătut fiecare idee, ne-am stabilit o strategie pentru administrarea Olteniței. La momentul respectiv, în anul 2020, am stabilit că avem trei axe prioritare pe care trebuie să ne concentrăm pentru a scoate Oltenița din amorțeala pe care o aveam, și anume investiții în sănătate, investiții în educație și investiții în infrastructură, infrastructură de transport de utilități. Toate, evident, că având o amprentă de smart, de digitalizare și toate punând în balanță, făcând o analiză cost beneficiu de când am început activitatea la Primăria Oltenița. În aproape doi ani am reușit să depunem cereri de finanțare, să scriem proiecte, să depunem cereri de finanțare în valoare de circa 80 de milioane de euro.

Aș putea să fac o mică comparație. Gândiți-vă că administrația liberală Drăgulin a lăsat moștenire actualei administrații în Călărași 50 de milioane euro. În doi ani de zile, la Oltenița am reușit să scriem proiecte în valoare de 79 de milioane. Este adevărat, nu toate au ajuns la maturitate. Sunt în curs de obținerea aprobărilor pentru finanțare.

Cel mai avansat proiect este creșa, este prima creșă care se construiește în municipiul Oltenița după Revoluție, pentru care am semnat deja procesul verbal de predare a amplasamentului. În spitalul Oltenița ne-am concentrat din prima zi, primul proiect foarte important este cel de eficientizare, de înlocuire a instalației electrice. Este un proiect proiect scris și câștigat pe Programul Operațional de Investiții Mari, în valoare de 2,15 milioane de euro. Cu această ocazie vom înlocui integral toată instalația electrică din spital, vom instala sisteme de avertizare, deci de curenți slabi, și vom dota spitalul cu instalație de fluide medicale. În paralel cu această investiție, tot pentru spital, am depus o cerere de finanțare pe PNRR, pe Coponenta 5 reabilitare termică, de unde ne așteptăm să atragem 3 milioane de euro și în viitorul, sperăm noi, foarte apropiat, în următoarele luni, vom depune, așteptăm să se deschidă, dar deja noi ne am pregătit, cu proiectul pe Componenta 12. O așteptam de mult timp, este vorba de combaterea infecțiilor nosocomiale. Avem posibilitatea să atragem până la 6 milioane de euro. Evident, aici o să ne batem la nivel național cu toate spitalele. Din păcate, grila de punctaj ne dezavantajează, dar o să ne luptăm să scoatem un proiect cu punctaj cât mai mare. Pe POIM, am fost anunțați când am depus proiectul că ne apropiem de 100 de puncte și suntem printre primele localități, primele opt spitale care obțin finanțare de pe POIM pentru înlocuirea instalației electrice pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. Repet, este o grilă nouă în care se dau puncte mai multe centrelor universitare și spitalelor importante din România. Noi fiind un spital de rang inferior, o să avem un punctaj un pic mai mic, dar sperăm, repet, să obținem cu ocazia asta finanțarea. Am depus și la CNI un proiect pentru construirea unui corp nou de spital, dotat complet, deci și construcție și dotare la de ultimă generație, cu echipamente de ultimă generație. Este în curs de evaluare și așteptăm să primim OK-ul. Mai ne-am făcut toate temele, am depus toate documentele necesare și așteptăm. O să treacă prin mai multe comisii interministeriale până se demarează investiția, pentru că este o investiție mare, este de circa 16 milioane de euro și necesită mai multe avize.

În domeniul educației am reușit până astăzi să depunem, pe toate actele de finanțare pe care le-am avut la dispoziție și pe a AFM, și pe PNRR, dar și în cadrul proiectului ELENA pe ADR. Am depus pentru toate școlile și toate grădinițele și toate liceele. Sperăm că în următorii ani absolut toate locațiile unde se desfășoară activitate educațională din Oltenița să fie reabilitate din punct de vedere energetic, dar și estetic, să le facem în interior condiții optime pentru desfășurarea activităților educaționale. Am vorbit la început despre o creșă pentru care am predat amplasamentul. Între timp, tot pe PNRR, am depus o nouă cerere de finanțare pentru o creșă mai micuță, care va deservi cartierul de nord al Olteniței, Oltenița rurală. Avem în plan și un viitor cartier pe care intenționăm să îl construim de la zero, de la Petrom către ieșirea spre București, unde vom avea circa 300 de locuri de casă. Și acea creșă face parte dintr un complex de investiții, alături de un bazin de înot, o sală de sport și un centru cultural. Dar prima investiție pe care preconizăm că o să o facem cu fonduri europene o să fie acea creșă.

La vest de Oltenița, între Oltenița și râul Argeș, urmează să construim un parc pe circa 16 hectare, în valoare de 10 milioane de euro. Am definitivat studiul de fezabilitate, urmează să demarăm proiectul tehnic cu finanțare de la ADR. Așteptăm să se finalizeze ghidurile de la POR ca să știm dacă investițiile pe care noi le am preconizat în cadrul studiului de fezabilitate vor fi toate eligibile că există riscul ca la publicarea Ghidului de finanțare pentru POR să apară investiții care nu sunt eligibile și asta este o mică emoție că o să cadă în sarcina noastră. După cum știți, Oltenița are un buget, nu mic, extrem de mic pentru investiții și încercăm să păstrăm acele puține fonduri pe care le avem pentru cofinanțări și pentru alte investiții conexe investițiilor majore. Spre exemplu, la creșă, la cea care urmează să demareze construcțiile în toamna asta, noi suntem obligați să aducem utilități și pentru asta ne-am prevăzut în buget și la absolut toate celelalte investiții pe care le preconizăm. La fel, o să avem cheltuieli neeligibile care sunt inerente oricărei investiții.

Pe a treia axă, cea de infrastructură, încă de anul trecut am încercat să reînviem proiectul cu Centura Olteniței. Am făcut nenumărate demersuri la Ministerul Transporturilor să găsim sursa de finanțare pentru această centură. Am intrat, la un moment dat, într-un impas, pentru că Centura Olteniței nu este prevăzută în masterplanul care a fost comunicat Comisiei Europene. Ca să obținem finanțare europeană, era obligatoriu ca acest proiect să fie inclus în masterplan. Administrația anterioară trebuia să facă o singură cerere către Ministerul Transporturilor, să apărem și noi Oltenița pe harta cu masterplan. În momentul de față avem un studiu de fezabilitate supus aprobării Ministerului Transporturilor, a trecut printr o comisie de analiză multicriterială, s-au stabilit în mare soluțiile care sunt viabile de către specialiștii de la Ministerul Transporturilor. Deci nu am făcut un studiu de fezabilitate ca să îl avem pe hârtie, în dulap. Am solicitat un studiu de fezabilitate cu toate avizele și toate acordurile de la Ministerul Transporturilor cu care încercăm să facem un parteneriat în vederea obținerii finanțării. Noi, municipiul Oltenița, vom avea nevoie de sprijinul Ministerului Transporturilor pentru finanțare europeană sau națională. Noi, însă, încercăm să facem toate demersurile ca fondurile să fie europene, ca să nu depindem de o decizie politică. C știți foarte bine ce se întâmplă cu banii guvernamentali, se mută de la un capitol la altul la buget, în funcție de necesitățile de moment.

Investiția în Centură o gândim într-un proiect mai amplu, în care vom construi și două porturi. Portul turistic deja este în lucru, pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. Este un proiect pe care domnul primar Milescu l-a lăsat în 2012 într-un stadiu avansat. Din păcate, pe amplasamentul respectiv nu mai puteam să mai construim port, pentru că nu mai avem teren de la APDF Giurgiu, care nu mai are teren pe care poate să îl pună la dispoziție municipalității. Drept urmare, am pornit din nou de la zero. Proiectul, repet, suntem în curs de elaborare a unui studiu de fezabilitate pe un teren pe care l-am identificat pe malul Dunării, un teren care până anul trecut a fost în litigiu cu Ocolul Silvic. Primăria Oltenița a câștigat în instanță și avem dreptul să construim pe acel teren portul turistic. Poate știți, am primit o vizită și din partea ambasadorului Bulgariei la Oltenița, care a fost însoțit de primarul de peste Dunăre din Tutrakan, cu care avem un parteneriat început cu mult timp în urmă și pe care sperăm să reușim în mandatul acesta să îl ducem la bun sfârșit, să reușim să construim noi, pe partea noastră, portul turistic și ei, pe partea lor, un port în oglindă.Portul turistic va avea posibilitatea să opereze vapoare de pasageri și trecere cu bacul.

Înspre Spanțov am identificat un teren tot în proprietatea municipalității, pe care urmează să construim un port de mărfuri. Am urmărit și am verificat la Ministerul Transporturilor dacă pe Dunărea românească există vreun port care să opereze containerele. Nu am găsit niciunul care să fie funcțional. Este un proiect început doar pe hârtie, la Galați. Am studiat statisticile și am constatat că Bucureștiul utilizează anual 300 de mii de containere care vin de la Constanța, cea mai mare parte pe autostradă. Noi încercăm ca o parte din acele containere care vin pe autostradă să vină pe Dunăre, să le descărcăm la Oltenița și să le aducem la la București. Ca să le aducem la București, că v-am spus că este o investiție pentru Centură în masterplanul nostru, ca să spun așa, însă avem deschise discuțiile pentru trecerea în viitor, în masterpalnul României a unui drum expres. Am identificat și terenul, la fel, am mers în consultări la Ministerul Transporturilor și le-am pus pe pe masă, astfel încât în următorii ani, indiferent cine va veni la Primăria Oltenița, să nu se mai lovească de aceeași problemă de care ne am lovit noi.

Ne-am concentrat, așa cum este și firesc, și pe rezolvarea problemelor cu utilitățile publice. O mare parte din canalizarea din centrul Olteniței este foarte veche, este construită în anii 60. A fost inclusă în programul mare de pe POIM, pentru care s-a semnat de curând finanțarea. Din păcate, intervențiile asupra canalizărilor existente au fost eliminate de consultant acum câțiva ani din proiect și a trebuit să le facem din alte fonduri. Am reușit să găsim finanțare pe Anghel Saligny. Avem o licitație deja desfășurată, am stabilit și constructorul. Urmează să depunem la Anghel Saligny ultimele documente solicitate, astfel încât să putem să demarăm construcția. Pe extinderile de apă, în momentul de față suntem cam la 99 la sută dintre beneficiarii locali. Deci aici suntem aproape de final.

Urmează ca după ce terminăm cu toate utilitățile, să ne concentrăm pe asfaltare. E un domeniu care doare pe toată lumea și pe care putem să îl tratăm abia când finalizăm toate proiectele de utilități. Pe lângă proiectul pe Anghel Saligny, la care m-am referit anterior, mai este și proiectul mare pe POIM care va genera lucrări pe o mare parte dintre străzile din Oltenița, pentru că trebuie să aducem recalibrarea în conductele astfel încât să putem să aducem apa uzată de la Chirnogi, să o ducem către stația de epurare Oltenița și din Oltenița să transmitem apă potabilă către către Chirnogi.

Inspectoratul Școlar Județean Călărași: Demarează proiectele privind reducerea abandonului școlar

0

În data de 3 august 2022, la Colegiul Național ”Sf. Sava” din București, am fost semnat, pentru județul Călărași, acordurile privind implementarea investițiilor specifice Schemei de Granturi din cadrul Programului Naţional de Reducere a Abandonului Școlar, finanțate prin Componenta C15 – Educație a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Unitățile de învățământ care au obținut finațare în acest program sunt:

1. BUDEȘTI ȘCOALA GIMNAZIALĂ “GHEORGHE MANU” BUDEȘTI

2. CĂLĂRAȘI ȘCOALA GIMNAZIALĂ “CAROL I” CĂLĂRAȘI

3. CĂLĂRAȘI ȘCOALA GIMNAZIALĂ “CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” CĂLĂRAȘI

4. CĂLĂRAȘI ȘCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” CĂLĂRAȘI

5. CHIRNOGI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CHIRNOGI

6. CHISELET ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CHISELET

7. CIOCANEȘTI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CIOCĂNEȘTI

8. CURCANI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CURCANI

9. CUZA VODĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CUZA VODĂ

10. DICHISENI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DICHISENI

11. DÂLGA-GARĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DÂLGA GARĂ

12. DOR MĂRUNT ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DOR MĂRUNT SAT

13. DRAGALINA LICEUL TEHNOLOGIC “DUILIU ZAMFIRESCU” DRAGALINA

14. DRAGOŞ VODĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DRAGOȘ VODĂ

15. FRUMUŞANI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 FRUMUȘANI

16. GALBINAŞI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 GĂLBINAȘI

17. GRĂDIŞTEA LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN GEORGE CĂLINESCU” GRĂDIȘTEA

18. ILEANA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ILEANA

19. JEGĂLIA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 JEGALIA

20. LUICA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 LUICA

21. MÂNĂSTIREA LICEUL TEHNOLOGIC “MATEI BASARAB” MÂNĂSTIREA

22. MODELU ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 MODELU

23. MODELU ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 MODELU

24. NICOLAE BĂLCESCU ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 NICOLAE BĂLCESCU (PREASNA)

25. PLĂTĂREŞTI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 PLĂTĂREȘTI

26. RADU VODĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 RADU VODĂ

27. RĂZVANI ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 RĂZVANI

28. ROSEȚI ȘCOALA GIMNAZIALĂ “IANCU ROSETTI” ROSEȚI

29. SĂRULEŞTI-GARĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 SĂRULEȘTI GARĂ

30. TĂMĂDĂU MARE ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 TĂMĂDĂU MARE

31. VALEA ROŞIE ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 VALEA ROȘIE

32. VLAD ȚEPEŞ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 VLAD ȚEPEȘ

În perioada imediat următoare, Inspectoratul Școlar Județean Călărași va semna contractele cu unitățile de învățământ beneficiare.

Pe perioada de implementare, banii europeni pot fi folosiți pentru: Programe Școală după școală, ore remediale one-on-one sau în grup, evaluarea dificultăților de învățare, planuri individuale de învățare, sprijin colegial între elevi, cercuri școlare, consiliere și orientare școlară, mediere, Programe „A 2-a Șansă”, activități outdoor, terapie prin artă, dezvoltare de materiale educaționale, comunități de practică, coaching, leadership, participare la cursuri specifice de formare continuă, parteneriate cu alte entități din mediu public–privat, acordarea de subvenții pentru susținerea elevilor în finalizarea învățământului gimnazial, susținerea colaborării cu părinții (inclusiv educație parentală), activități de dezvoltare a climatului pozitiv în școală, acțiuni de combaterea violenței, acțiuni anti-bullying, excursii, tabere, festivaluri, evenimente educaționale, activități nonformale, activități culturale comunitare, sportive, parteneriate cu alte școli, educație pentru sănătate.

Localitățile călărășene, realități și perspective

0

Comuna Frăsinet

11.255.228 lei este suma atrasă de U.A.T. Frăsinet, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, bani care urmează să fie folosiți, ne spune primarul Alin Ploeșteanu, pentru modernizare de străzi în satele Luptători și Curătești. Inițial, s-a avut în vedere asfaltarea a 32 de kilometri de drumuri de interes local în satele Luptători, Curătești și Dănești, sate care nu au fost cuprinse, până la acest moment, în proiectele depuse în cadrul celor două etape ale Programului Național de Dezvoltare Locală, derulate prin Ministerul Dezvoltării, deși finanțările ar fi permis acest fapt. Investițiile s-au limitată în satele Frăsinet și Frăsinetul de Jos. În cadrul noului proiect acceptat la finanțare, care va cuprinde modernizarea străzilor în satele care nu au beneficiat vreodată de astfel de investiții, Luptători și Curătești, circulația auto se va desfășura într-un singur sens, cu o lățime a părții carosabile cuprinsă între 3,50 m și 4,50 m. Sistemul rutier propus pentru modernizarea părții carosabile va fi compus din 4 centimetri strat de uzură Ba16, 6 centimetri strat de legătură BAD22, 20 centimetri strat superior de fundație din piatră spartă 0 – 63, 30 centimetri fundație din balast. Pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale s-au prevăzut șanțuri trapezoidale din beton, poziționate pe o parte sau pe ambele părți ale drumurilor, în funcție de lățimea părții carosabile și partea transversală. Unele drumuri vor fi încadrate de borduri, apele pluviale urmând să fie conduse în profil longitudinal spre cel mai apropiat punct de captare. Șanțurile de captare, în dreptul drumurilor laterale, sunt prevăzute cu podețe din tubulatură din beton de ciment armat cu diametru de 400 mm. La ultimul recensământ, satul Curătești, situat între satele Sultana și Luptători, de-a lungul Drumului Județean 303, număra 128 de locuitori, de-a lungul a 4 străzi interioare: Eroilor, Lujerului, Voinței și Merilor. Toate sunt cuprinse în noul proiect de modernizare, acceptat spre finanțare de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, urmând a se îmbunătății infrastructura zonală de transport, ceea ce va conduce la o rată crescută a mobilității și accesibilității a persoanelor și a bunurilor în zona respectivă, dar și reducerea timpilor de transport, ne spune primarul comunei Frăsinet Alin Ploeșteanu. În total, se vor reabilita străzi, în acest sat, pe o lungime de 1.490 metri. La acest moment, strada Eroilor beneficiază de un strat de piatră de râu cuprins între 7 și 10 centimetri grosime, strada Lujerului e parțial pietruită, grosimea stratului de piatră fiind de cel mult 3 centimetri, strada Voinței beneficiază de un strat, gros de 6 centimetri, de piatră de râu, strada Merilor are un strat de piatră de râu de 16 centimetri, iar strada Mărginașă este parțial infestată cu pământ și parțial acoperită de iarbă.

Alin Ploeșteanu

Al doilea sat ca mărime din cadrul comunei Frăsinet, Luptători, cu o populație estimată la 518 locuitori, va beneficia de modernizarea și asfaltarea tuturor străzilor: Mărginașă, Parlamentului – tronsonul I și tronsonul II, Bisericii – tronsonul I și tronsonul II, Morii – tronsonul I și tronsonul II și Crinului – tronsonul I și tronsonul II. Oportunitatea acestei investiții este încadrată în Planul de Dezvoltare a Județului Călărași, pe perioada 2014 – 2020, în cadrul capitolului intitulat Creșterea dinamică a economiei zonale rurale, dezvoltarea nivelului de trai în spațiul rural și contribuția acestuia la economia județului. Este vorba de un total de 4.986 metri liniari de drumuri reabilitate și asfaltate și în satul Luptători. Strada Parlamentului, pe ambele tronsoane, de o parte și cealaltă parte a DJ303, este acoperită cu un strat de 18 centimetri de piatră, fiind parțial infestată de pământ, parțial acoperită cu iarbă. Tronsonul I al străzii Bisericii e acoperit cu 22 centimetri de piatră de râu și piatră spartă, iar al doilea tronson beneficiază de un strat de 24 centimetri de piatră de rău și piatră spartă. Strada Morii este și ea pietruită: tronsonul I beneficiază de 23 centimetri de piatră de rău, tronsonul II este acoperit cu 26 centimetri de piatră de râu și piatră spartă. Stratul de piatră pentru ambele tronsoane ale străzii crinului este infim, variind între 4 și 5 centimetri. În total, în cadrul Programului Național de Investiții, în comuna Frăsinet se vor moderniza și asfalta străzi pe o lungime totală de 6.476,5 metri. Este prima mare investiție atrasă de noul primar al comunei, Alin Ploeșteanu, alături de amenajarea unui parc, în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, derulat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Management, tot în satul Luptători, cu o valoare estimată la 635.763 lei, fără TVA.  Soluția tehnică presupune o intervenție medie asupra amplasamentului prin realizarea unor alei circulabile pavate cu dale, crearea unor spații de joacă acoperite cu suprafețe antitraumă, realizarea unui foișor, dotarea incintei cu mobilier urban (băncuțe, coșuri de gunoi, pergole, mese de șah etc.), amenajarea spațiului verde cu gazon, arbori și arbuști decorativi. Se propune realizarea unor trasee de parcurs pe toata suprafața parcului și amenajării pe parcursul întregului traseu a câtorva zone de interes: zonă de joacă, zonă de relaxare și socializare, zona foișorului cu activități social-culturale. Se va dota spațiul cu mobilier urban în măsura satisfacerii numărului de vizitatori și gradul de interes al zonei. Se vor amplasa două pergole pe traseul principal al parcului pentru a asigura gradul de umbrire și contort al vizitatorilor. În cadrul investiției se vor realiza lucrări care vizează principalele categorii, respectiv: alei pietonale; loc de joacă; teren multifuncțional; foișor; mobilier urban; amenajări zone verzi; sistem de iluminat.

Comuna Valea Argovei

Costel Boitan

Sume consistente reușește să atragă, în ultimii ani, comuna Valea Argovei, prin programele de investiții derulate la nivel național. Astfel 9.155.030 lei au fost folosiți, în cursul anului 2020, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru modernizarea și asfaltarea de străzi, pe o lungime de 11,766 kilometri, în satele Valea Argovei, Siliștea și Vlădiceasca: în satul Valea Argovei – Grădiniței (790 metri), Caișilor (459 metri), Magazionerului (222 metri), Croitorului (385 metri), Pescarului (94,5 metri), Căminului (224 metri), Turcului (480 metri), Miciurin (141 metri), Piscicolei (747,5 metri), Serelor (713 metri), Moldovenilor (362 metri), Frizerului (275 metri), Florilor (850 metri), Pompierului (125 metri), Grădinii (133 metri), Tufănelelor (162 metri), Baciului (124 metri), Rebej (422 metri) și Țânțarului (167 metri); în satul Siliștea – Școlii (240 metri), Cazanului (252,5 metri), Principală (740 metri), Cojocarului (275 metri), Florilor (184 metri), Monumentului (376 metri), Stadionului (487 metri), Bisericii (276 metri) și Centurii (674 metri); în satul Vlădiceasca – Luncașilor (500 metri), Islazului (135,5 metri) și Mijlocie (110 metri). De data aceasta, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, ne declară primarul Costel Boitan, comuna Valea Argovei are aprobată la finanțare suma de 14.392.503 lei, tot pentru asfaltarea drumurilor de interes local, în satele Valea Argovei și Vlădiceasca. Se vor moderniza și asfalta următoarele străzi: strada Primăriei, pe o lungime de 74 metri; strada Neagului – tronson I, pe o lungime de 174 metri; strada Neagului – tronson II, pe o lungime de 240 metri; strada Speranței – tronson II, pe o lungime de 190 metri; strada Canalului, pe o lungime de 105 metri; strada Mijlocie, tronson III, pe o lungime de 90 metri; strada Prelungirea Marginii, pe o lungime de 314 metri; strada Pescarului – tronson III, pe o lungime de 82 metri; strada Baciului – tronson II, pe o lungime de 59 metri; strada Tufănelelor – tronson II, pe o lungime de 63 metri; strada Pompierului – tronson II, pe o lungime de 243 metri; strada Veterinarului, pe o lungime de 225 metri; strada Moldovenilor – tronson II, pe o lungime de 306 metri; strada Tâmplarului, pe o lungime de 187 metri; strada Poștașului, pe o lungime de 707 metri; strada Magazionerului – tronson II, pe o lungime de 110 metri; strada Magazionerului – tronson III, pe o lungime de 105 metri; strada Caișilor – tronson II, pe o lungime de 110 metri; strada Caișilor – tronson III, pe o lungime de 109 metri; strada Florilor, pe o lungime de 210 metri; strada Batozei, pe o lungime de 145 metri; strada Profesoarei, pe o lungime de 114 metri; strada Combiului, pe o lungime de 182 metri; strada Pirel, pe o lungime de 298 metri; strada Bălții, pe o lungime de 247 metri; strada Căminului – tronson II, pe o lungime de 87 metri; strada Turcului, pe o lungime de 199 metri; strada Delenilor, pe o lungime de 270 metri; strada Cazanului, pe o lungime de 60 metri; strada Islazului, pe o lungime de 102 metri; strada Speranței – tronson I, pe o lungime de 204 metri; strada Mijlocie, pe o lungime de 104 metri; strada Luncașilor – tronson II, pe o lungime de 104 metri; strada Ulecea, pe o lungime de 396 metri; strada FN3, pe o lungime de 52 metri; strada FN1, pe o lungime de 90 metri; strada FN4, pe o lungime de 69 metri; strada Câmpului – tronson I, pe o lungime de 86 metri; strada Câmpului – tronson II, pe o lungime de 235 metri; strada Miciurin – tronson I, pe o lungime de 225 metri; strada Miciurin – tronson II, pe o lungime de 233 metri; strada Frizerului – tronson I, pe o lungime de 218 metri; strada Căpitanului – tronson I, pe o lungime de 145 metri; strada Teiului – tronson II, pe o lungime de 265 metri; strada Școlii, pe o lungime de 343 metri; strada Căpitanului – tronson II, pe o lungime de 89 metri; strada Închisă, pe o lungime de 222 metri; strada Baba Ana 1, pe o lungime de 243 metri; strada Baba Ana 2, pe o lungime de 132 metri; strada Baba Ana 3, pe o lungime de 50 metri; strada FN2, pe o lungime de 110 metri. Totalul lungimii străzilor care urmează să fie modernizate și asfaltate, în cele două sate prinse în Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, Valea Argovei și Vlădiceasca, este de 9.142 metri. În comună, se derulează, în cadrul etapei finale, un alt proiect, pentru care s-a alocat suma de 16.640.858 lei, privind înființarea rețelei de apă uzată, cu stație de epurare și modernizare rețea de alimentare cu apă, finanțat tot de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Rețeaua deservește integral satele Valea Argovei și Vlădiceasca. Prin fonduri atrase de la nivel central, pe raza comunei Valea Argovei s-a investit suma de 25.795.888 lei, urmând ca, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, să fie investită suma totală de 25.000.000 lei, din care 10.607.496 lei reprezintă bani pentru înființarea rețelei de apă uzată cu stație de epurare, pentru satul Siliștea, cu un total de 779 locuitori, conform recensământului derulat în anul 2011. Trebuie precizat că, pe raza comunei Valea Argovei, costul pe metru cub de apă potabilă este de 2 lei.

Orașul Lehliu Gară

Iulian Iacomi

18.000.000 lei este suma atrasă de orașul Lehliu Gară, pentru modernizarea și asfaltarea de drumuri de interes local în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Deși s-au cerut fonduri pentru 63 de străzi, situate și-n cele două sate componente, Răzvani și Buzoieni, cu un total de 26.958 metri, în noul program de reabilitare a străzilor au fost prinse 40, astfel: orașul Lehliu Gară – strada Pădurii, pe o lungime de 336 metri; strada Mătăsii, pe o lungime de 71 metri; strada Intrarea din TCIF, pe o lungime de 236,5 metri; strada Intrarea Industriei, pe o lungime de 190 metri; strada Serei, pe o lungime de 427 metri; strada Mircea cel Bătrân, pe o lungime de 302 metri; strada Fermierului, pe o lungime de 171 metri; strada Spicului, pe o lungime de 345,5 metri; strada Scriitor Nicolae Velea, tronson I, pe o lungime de 150 metri; strada Scriitor Nicolae Velea, tronson II, pe o lungime de 86 metri; strada Mihai Sadoveanu, pe o lungime de 187 metri; strada Dr. Rametea Ion, pe o lungime de 274,5 metri; strada Valahia, pe o lungime de 93 metri; strada Prof. Zafiu Marin, pe o lungime de 86 metri; strada Prof. Ioniță Dumitru, pe o lungime de 85,5 metri; strada George Coșbuc, pe o lungime de 733,5 metri; strada Barbu Știrbei, pe o lungime de 97,5 metri, strada Vlăstarului, pe o lungime de 186 metri; satul Răzvani – strada Lalelelor, pe o lungime de 203 metri; strada Toamnei, pe o lungime de 197 metri; strada Lucian Blaga, pe o lungime de 432 metri; strada Narciselor, tronsonul I, pe o lungime de 564 metri; strada Vasile Alecsandri, pe o lungime de 1005 metri; strada IL Caragiale, pe o lungime de 1007 metri; strada Crizantemelor, tronson I, pe o lungime de 467 metri; strada Sf. Constantin, tronson I, pe o lungime de 418 metri; strada Trandafirilor, tronson I, pe o lungime de 333 metri; strada Nufărului, tronson I, pe o lungime de 355 metri; strada Verii, pe o lungime de 333,5 metri; strada Narciselor, tronsonul II, pe o lungime de 447 metri; strada Crizantemelor, tronsonul II, pe o lungime de 503,5 metri; strada Sf. Constantin, tronsonul II, pe o lungime de 677 metri; strada Trandafirilor, tronsonul II, pe o lungime de 621 metri; strada Nufărului, tronsonul II, pe o lungime de 587 metri; strada 1 Decembrie, pe o lungime de 1044 metri; strada Veseliei, pe o lungime de 1046 metri; satul Buzoieni – strada Teiului, pe o lungime de 453 metri; strada Culturii, pe o lungime de 449 metri; strada Sf. Nicolae, pe o lungime de 449 metri; strada Magnoliei, pe o lungime de 445 metri: În total, se vor moderniza și asfalta străzi pe o lungime totală de 16.094 metri liniari, din care: orașul Lehliu Gară – 4.058 metri liniari; satul Răzvani – 10.240 metri liniari; satul Buzoieni – 1.796 metri liniari. Vor fi prinse într-un alt proiect de reabilitare celelalte străzi, după cum urmează: Lehliu Gară – strada Apusului, pe o lungime de 360 metri; strada Luminișului, pe o lungime de 602 metri; Intrarea Ritmului, pe o lungime de 77 metri; strada Mihai Viteazu, pe o lungime de 235,5 metri; strada Cheșcă Ion, pe o lungime de 99 metri; strada Elefterie Papadisia, pe o lungime de 122,7 metri; strada Scriitor Nicolae Velea, tronson II, pe o lungime de 528,7 metri; strada Belșugului, pe o lungime de 806,7 metri; strada Valea Seacă, pe o lungime de 613,5 metri; strada Parcului, pe o lungime de 87 metri; satul Răzvani – strada Zorilor, pe o lungime de 923 metri; strada Bujorilor, pe o lungime de 1036 metri; strada Tineretului, pe o lungime de 937 metri; strada Cetățuiei, pe o lungime de 131 metri; strada Nicolae Bălcescu, pe o lungime de 523 metri; satul Buzoieni – strada Marin Preda, pe o lungime de 737 metri; strada Luceafărului, pe o lungime de 292 metri; strada Stejarului, pe o lungime de 292 metri; strada Speranței, pe o lungime de 330 metri; strada Rozelor, pe o lungime de 328,5 metri; strada Ion Creangă, pe o lungime de 737 metri; strada Primăverii, pe o lungime de 418 metri; strada Aleea Cimitirului, pe o lungime de 646 metri.

La data de 29.07.2022, UAT Lehliu Gară a depus cererea de finanțare nr. C15-01-180, pentru obținerea de fonduri din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, componenta C15 – Educație, pentru construirea și operaționalizarea unei creșe pentru maxim 7 grupe / 70 de copii. Suma solicitată pentru investiție este de 13.983.421 lei (2.807.916 euro), aceasta urmând a fi amplasată pe strada Mihail Sadoveanu, în cartierul aflat înainte de trecerea la nivel cu calea ferată, venind dinspre Călărași.

Conferință de presă la PNL Călărași: Principalele declarații

0

Directorul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul Filialei Călărași a USAMV, prof. univ. dr. Daniela Crețu:

Daniela Crețu

”În contextul în care se pune accent pe dezideratul unei guvernări eficiente în mediul universitar, în contextul internaționalizării și globalizării educației prin care se urmărește o nouă abordare a procesului educațional universitar, pe de o parte, și în ansamblul său creșterea calității mediului universitar, vă prezint pilonii reformei structurale a mediului universitar:

  • Consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic, astfel, pentru prima dată în învățământul superior se introduce noțiunea de învățământ dual care se va desfășura, în egală măsură, atât în cadrul universităților pentru obținerea de noțiuni teoretice, cât și în cadrul agenților economici. Practic, agenții economici sunt cei care, într-un parteneriat cu universitatea, vor contribui la evaluarea studentului pentru a micșora decalajul care există în formarea studenților și cerințelor angajatorilor. Tot la acest capitol, pentru prima dată pot să vă spun că se va introduce în mediul universitar ciclul de studii de scurtă durată (2 ani), ca formă distinctă de organizare a mediului superior.
  • Susținerea conectării universităților românești la mediul internațional prin înființarea și finanțarea Programului Național pentru Internaționalizare Universitară ”Study in România” (PNIU) cu o finanțare anuală de 100 milioane lei/an. Este o notate pentru învățământul românesc care va cuprinde un sistem integrat prin parteneriate cu consorții, cu universități din alte state, în special din Europa ceea ce înseamnă că studentul poate parcurge anul I în România, anul II în Franța și așa mai departe, după care se întoarce și susține licența în România.
  • Susținerea eticii și deontologiei universitare prin obligativitatea introducerii cursurilor de integritate și etică academică la nivelul tuturor programelor de studii universitare de licență și fac precizarea că există astfel de programe de studii, dar doar la masterat și doctorat. Aici, punctez faptul că se va înființa Registrul Unic Național Intergrat al diplomelor și actelor de studii unde acum există Registrul Matricol Unic ce va fi înlocuit de noul program, aici vor fi stocate toate actele de studii obținute de un elev de la momentul când termină liceul până la terminarea unei facultăți.
  • Susținerea excelenței și performanței universităților românești prin înființarea unei Comisii Naționale de etică a titlurilor universitare, iar pe lângă aceasta va apărea și o Comisie Națională de etică a managementului universitar. Prima comisie va fi constituită ca și instanță supremă academică de apel pentru orice abateri de la etica universitară.
  • Consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației, în paralel cu creșterea responsabilității universităților prin reglementarea modalității de acordarea a titlului de doctor de către universități și a modalităților de obținere a atestatului de abilitare pentru conducătorii de doctorat. De asemenea, reglementarea duratei mandatului de rector la 5 ani, coroborată cu interdicția de a ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se va stabili de fiecare instituție de învățământ superior.
  • Susținerea programului de digitalizare a universităților românești prin finanțarea cu 1 miliard de lei a digitalizării proceselor de învățământ superior din universitățile românești acreditate de stat și particulare.
  • Reglementarea menținerii în activitate a personalului didactic și de cercetare după împlinirea vârstei de 65 de ani, până la vârsta de 70 de ani, la solicitarea angajaților.
  • Susținerea învățământului superior medical prin dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenții învățământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor, în acest sens fiind specificate o serie de atribuții ale Ministerului Educației cu privire la organizarea concursului de rezidențiat.
  • Reglementarea la nivel de lege a valorilor învățământului universitar, valori pe care cu toții le cunoașteți, aceleași ca și în învățământul preuniversitar și anume echitate, excelență, integritate, profesionalism, respect, încredere și, nu în ultimul rând, un concept relativ nou, întâlnit doar în învățământul preuniversitar, starea de bine care se referă la susținerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere și orientare profesională, precum și asigurarea consițiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate pentru a-și putea dezvolta o carieră atât în învățământul universitar, cât și consilierea lor pentru ocuparea unui loc de muncă pe măsura posibilității și pregătirii care o au în cadrul facultății.

La nivelul USAMV Filiala Călărași, fiecare dintre acești piloni, într-un fel sau altul, este implementat. Practic este vorba doar de o reîntregire. Pot să spun că nu există foarte mari diferențe între ceea ce există la momentul acesta și ceea ce va fi din 2027, anul de finalizare  a implementării acestor piloni. Ca și exemplu, pentru studenți, în lege se prevede că se vor asigura maxim 10 locuri, la nivel de universitate, nu de filiala Călărași, pentru persoanele cu dizabilități, ceea ce până acum nu exista în legea actuală și încă 10 locuri pentru elevii care sunt în sistemul social de protecție. Noi asiguram aceste locuri, dar erau finanțate din veniturile proprii ale universității, iar acum vor fi finanțate din bugetul de stat. Va exista noțiunea de buget rural, de exemplu elevii care vor absolvi un liceu din mediu rural, cum este Borcea sau Dragalina, se pot înscrie la facultate fără a fi nevoie să concureze în fiecare an pentru locurile de la buget. A intrat la buget, rămâne la buget până la finalul celor 4 ani de studii.

Inspector școlar general, prof. Roxana Natalia Pațurcă:

”Avem două proiecte de legi, una pe învățământ universitar, unde sunt convinsă că doamna prof. univ. dr. Daniela Crețu a adus clarificările necesare, a punctat fiecare noutate, și una pe învățământul preuniversitar. Ambele se află în dezbatere publică până pe data de 24 august, consultările continuă, dezbaterile nu sunt numai în zona de mass-media, ci punctual cu toate părțile implicate, și aici mă refer la federațiile de părinți, la asociațiile de elevi, zona socială și, bineînțeles, la cei care fac parte din sistem și pot veni cu clarificări obiective legate de aceste propuneri. Să nu uităm că Legea 1 în baza căreia funcționăm a fost o lege foarte bună, dar și eu consider că era nevoie de o reformă, pentru că au fost foarte multe modificări și completări, încât era foarte greu de urmărit.

În cadrul acestei reforme, au venit măsuri ca rezultat al cele mai ample consultări naționale de învățământ, cu mențiunea că ele continuă până pe 24 august.

În cadrul ISJ Călărași suntem într-o serie de întâlniri, atât cu directorii de școli, cu directorii de colegii naționale, cu inspectorii școlari și, nu în ultimul rând cu federații de părinți și reprezentanți ai elevilor, astfel încât și noi, din zona județului Călărași, să venim cu propuneri pe care să le punem pe masa ministerului.”

Legat de proiectul de lege al învățământului preuniversitar, principalele elemente de reformă prezentate de doamna inspector școlar general Pațurcă:

Roxana Natalia Pațurcă
  • Elevul: educație personalizată pe capacități și aptitudini, pentru atingerea potențialului maxim

•             Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță. Acesta va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele.

•             La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare, care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.

  • Profesorul: o carieră atractivă și un statut ridicat în societate
  • Profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc

cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora.

  • Se reorganizează procedura prin care se începe o carieră didactică. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare.
  • Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie.
  • Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.
  • Profesorii vor putea opta pentru continuarea contractului de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar angajatorul nu va putea limita acest drept.
  • Școala: adaptarea la nevoile elevilor și creșterii calității în educație
  • Apare atributul de manager școlar (directorul și directorii adjuncți de unitate de învățământ), care se va acorda în funcție de criterii ferme de pregătire profesională, după care se va urmări calitatea în activitate. Vor rămâne doar cu atribuțiile ce privesc partea didactică, nu și cea administrativă.
  • Apare funcția de director administrativ, cu rol în gestionarea bunei funcționari a serviciilor de suport dintr-o unitate de învățământ (utilități, curățenie, dotări, reparații).
  • Se vor înființa centre de excelență, unde elevii dotați vor putea să beneficieze de programe educaționale pe măsura performanțelor.
  • Elevii care ies din sistemul educațional ca urmare a unor intervenții medicale ce necesită internare pe perioade prelungite nu vor fi scoși în afara sistemului educațional. Pentru elevii cu o perioadă de spitalizare mai mare de 4 săptămâni se vor organiza cursuri în spital, ca să nu rămână în urmă cu procesul de învățare (Școala din spital)
  • Centrul Național de Educație Incluzivă va genera programe destinate elevilor cu nevoi speciale (dizabilități, tulburări de învățare), pentru a oferi un acces universal la educație
  • Învățământul preșcolar va fi organizat sub forma unei educații timpurii, care să îi învețe pe cei mici despre viața în comunitate și să îi pregătească pentru contactul cu școala.
  • Unitățile de învățământ se pot grupa în consorții, care pot să își pună la comun resursele didactice și administrative.
  • Se înființează Programul “Masă Sănătoasă în Școli”, care va fi un stimulent pentru reducerea abandonului școlar în rândul categoriilor defavorizate, dar va acorda o atenție selecției de alimente care intră în consumul elevilor în interiorul școlii.
  • Finanțarea: eliminăm inechitățile din sistem

•             Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Iar elevii ce aparțin unor categorii sociale vulnerabile au, prin educație, posibilitatea de a-și găsi un drum mai bun în viață.

•             Elevii care înregistrează rezultate slabe și tind spre abandon vor fi integrați în Programul “Învățare remedială”, destinat celor cu dificultăți în învățare. Scopul programului este păstrarea unei șanse la educație, prin depășirea dificultăților de învățare.

     •                               Va fi păstrată gratuitatea pentru transportul în comun.

Totodată, doamna prof. Roxana Natalia Pațurcă a prezentat și noutățile legate de examenul de Bacalaureat, astfel:

Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;

f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;

b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;

c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.

Inspectorul școlar prof. Adriana Butoi a vorbit despre noutățile cu privire la concursul de admitere în clasa a IX-a, precum și despre reorganizarea administrativă, ce implică un sistem administrativ actual și flexibil, format din instituții eficiente care vor asigura modelarea elementelor de proces educațional și o dezvoltare eficientă a carierei didactice:

Adriana Butoi

”Referitor la aspectul legat de admiterea în clasa a IX-a, elementul de noutate este dreptul colegiilor naționale centenare de a organiza, înainte de susținerea Evaluării naționale, admitere proprie care se va realiza până în maximum de 90 la sută. Autonomia colegiilor naționale va da posibilitatea stabilirii acestui procent, dar până în maximum de 90 la sută. Procentul rămas va fi supus repartizării computerizate. Este o șansă în plus, într-adevăr pentru cei care doresc performanță. Domnul ministru vorbește de echitate și în performanță, ceea ce înseamnă că aceste colegii își pot organiza centre de excelență proprii unde să pregătească loturile olimpice care ne reprezintă cu succes la nivel mondial. Celelalte licee vor urma repartizarea pe baza mediei de la Evaluarea națională, iar liceele vocaționale vor avea acele probe de aptitudini.

Așa cum știți este vorba de o discuție vizavi de o nouă arhitectură curriculară, dar și de una de sistem. Ceea ce ne interesează, la nivel județean, este ceea ce se întâmplă cu inspectoratele școlare, cu CJRAE și cu CCD-ul. Ne vom transforma, potrivit noii legi, în Direcție Județeană pentru Învățământ Preuniversitar, prin reorganizarea și comasarea ISJ cu CJRAE. Competențele în noua direcție sunt cam aceleași, doar că inspecția școlară trece către o nouă Autoritate națională. Ne vom ocupa în continuare de management școlar, rețea școlară, de gestionarea posturilor și catedrelor, de organizarea examenelor naționale. CCD se transformă în structură județeană a Centrului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, care se va ocupa și de stagiatura cadrelor didactice.”

Liderul consilierilor județeni liberali, George Chiriță:

George Chiriță

…despre noile tarife la apă și canalizare

”Nu pot să fiu de acord cu această creștere de preț la apă, eu în ședința premergătoare a ultimei ședințe ordinare a Consiliului Județean Călărași, în cea de comisii, am cerut un punct de vedere clar al conducerii EcoAqua cu privire la noile tarife, dar și cu privire la pierderile înregistrate. Domnul director a venit în fața Consiliului județean, ne-a expus termenii contractului care s-a semnat și niște baze care s-au luat în vederea stabilirii acestor prețuri. Eu i-am cerut ca la viitoarea ședință să ne prezinte concret, pe fiecare localitate, despre ce sume care se vor investi, pentru că este vorba de un proiect foarte mare, dar și baza scrisă luată în vedere la acest preț. Va fi o ședință extrem de interesantă, să o urmăriți. Am rămas neplăcut surprins că majoritatea dintre dumneavoastră, jurnaliștii, nu sunteți invitați la ședințele de Consiliului județean pentru ca aceste informații, din această zonă, să ajungă mai bine și mai repede la populație. Vă fac, astfel, o invitație de a participa la ședințele următoare.”

…despre alte două interpelări

”Au mai fost încă două interpelări ale mele în cadrul ultimei ședințe, discuții un pic mai aprinse, una referitoare la cele două cazuri ale DGASPC, și am cerut o informare scrisă a doamnei director cu privire la decesele celor două persoane. Și a doua, am cerut o analiză a tuturor proiectelor mari ale Consiliului județean, stadiul lor, referitoare la finanțare, de ce unele s-au pierdut. ”

…despre pasajul de la Drajna:

”Eu cunosc acest proiect de când s-a pus sămânța. Sunt trei persoane care, și acum îmi asum ce vă spun, sunt baza acestui proiect. Este vorba de Ichim Marian, directorul de la Drumurile Naționale, Ciprian Pandea, care la momentul acela lucra în cadrul Guvernului, și Sorin Vrăjitoru. Acesta este adevărul cu privire la acest pasaj. Era normal ca la vizite pe șantier, de genul acestora (n.r. prezența ministrului de resort), să fie toți trei prezenți, chiar dacă fac parte din partide diferite.”

EXAMEN NAȚIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT – SESIUNEA 2022

0

În județul Călărași, dintre cei 137 de candidați înscriși la examenul național de definitivare în învățământ la 17 de discipline de examen, au fost admiși la proba scrisă 128 de candidați, care au îndeplinit cumulativ următoarele condiții: efectuarea unui stagiu de predare în specialitate de cel puțin un an, calificativul pentru anul școlar în curs „Bine” sau „Foarte bine” și media aritmetică a notelor obținute la inspecția la clasă și la evaluarea portofoliului profesional – minimum 8 (dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective).

Conform Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenului național de definitivare în învățământ, în vederea susținerii probei scrise, candidații vor avea acces în sălile de examen, cel mai devreme, la ora 7:30 și, cel mai târziu, la ora 8:00, în baza unui act de identitate/pașaport valabil. După primirea subiectelor, durata de redactare a lucrărilor este de 4 (patru) ore, timp ce poate fi depășit doar în cazul candidaților cu cerințe speciale care au solicitat acest lucru.

La fel ca în anii anteriori, disciplinele de examen cu cel mai mare număr de candidați înscriși sunt: învățământ primar în limba română (38), educație fizică și sport (17), învățământ preșcolar în limba română (46).

La centrul de examen organizat la Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Călărași s-au prezentat 117 candidați din cei 128 admiși la proba scrisă; 14 candidați s-au retras din motive personale, un candidat a fost eliminat.

Subiectele, precum și baremele de evaluare sunt asigurate de către Centrul National de Politici și Evaluare în Educație și vor fi afișate, după susținerea probei scrise, pe site-ul subiecte.edu.ro  și la avizierele centrelor de examen.

Primele rezultate vor fi afișate în data de 27 iulie în centrele de examen și pe site-ul definitivat.edu.roContestațiile se depun la centrele de examen, conform calendarului aprobat, în zilele de 27 iulie, după afișarea rezultatelor, și pe 28 iulie, până la ora 12:00.  

Rezultatele finale se afișează la centrele de examen și pe site-ul anterior menționat, în data de 4 august 2022.

Informații suplimentare despre organizarea și desfășurarea examenului național de definitivare în învățământ, precum și despre programele specifice pentru examen sunt disponibile pe site-ul definitivat.edu.ro.

CERCUL CU ZÂMBETE – Măsuri educaționale pentru integrarea în educație și formare a comunității marginalizate din comuna Modelu, județul Călărași

0

 

Comuna Modelu, în calitate de beneficiar, a implementat în perioada 29.05.2018 -20.07.2022, în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat din comuna Modelu și Școala Gimnazială Nr. 2 Modelu proiectul cu titlul „CERCUL CU ZÂMBETE – Masuri educaționale integrate pentru reducerea și prevenirea abandonului școlar, promovarea accesului egal la învățământul de calitate prin activități extraccuriculare și extrașcolare pentru integrarea în educație și formare a comunității marginalizate din comuna Modelu”, Contract proiect: POCU/74/6/18/106328 finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020,Axa prioritară 6 Educație și competențe, Programul Școală pentru Toți, Prioritatea de investiții 10i: Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare, Obiectivele specifice 6.2, 6.3, 6.4, 6.6

Proiectul a avut o durată de implementare de 36 luni, cu o valoare totală de 9.182.124,00 lei din care 9.050.117,26 finanțare nerambursabilă și 132.006,74 cofinanțarea beneficiarului.

Rezultatele finale în urma implementării proiectului sunt:

  • 1104 persoane în Grupul Ținta, participante la activitățile proiectului;
  • 138 de persoane din grupul țintă (24-65 ani) au urmat programul ”A doua șansă”, 45 au dobândit o calificare în urma participării la cursuri de formare profesională;
  • Sprijin financiar acordat pentru 525 copiii din GT de vârstă prescolară și pentru 45 de   persoane din GT participante la programul ”A doua șansă”, care au dobândit o calificare în urma participării la cursuri de formare profesională;
  • Sprijin material acordat – alimente, imbracaminte si incaltamine, pachete igiena pentru 712 copii participanți la activitățile proiectului
  • Peste 300 de părinți/tutori ai copiilor/elevilor în risc de părăsire timpurie a școlii care au participat la workshopuri de educationala parentala
  • 581 elevi care au participat la activități de tip ”Școală dupa școală”
  • 891 de elevi participanți la activități extracuriculare
  • 100 de elevi au beneficiat de tabără
  • 76 de cadre didactice instruite
  • 1 consiliu comunitar consultativ și o rețea de incluziune socială în vederea dezvoltarii unor mecanisme locale de sustinere a procesului educational

Activități și beneficii pentru grupul țintă:

  1. ANTEPREȘCOLARI

Creșterea participării la învățământul ante-preșcolar pentru 50 copii prin: activități care sprijină acomodarea copiilor în noul ciclu de învățământ, activități de tip grădinița atractivă, acordarea de sprijin financiar și material, cercuri educaționale atractive de lectură, muzică, dans, terapii specifice pentru copiii cu nevoi speciale, activități de implicare a părinților.

2.       PREȘCOLARI

Creșterea participării la învățământul preșcolar pentru 328 de copii prin: activități de tip grădinița prietenoasă/atractivă/incluzivă, muzica, dans, pictură, sport, cunoașterea mediului și implicare socială, acordarea de sprijin financiar și material, activități care sprijină acomodarea copiilor în noul ciclu de învățământ, activități de implicare a părinților.

3.       ELEVI

Reducerea părăsirii timpurii a școlii pentru 581 de elevi, prin măsuri de prevenire și intervenție: școala după școală, activități de pregătire pentru copiii care urmează să intre în alt ciclu școlar, cercuri educaționale și inovative, de dezvoltare personală si consiliere școlară, acordarea de sprijin material, tabere școlare

4.       A DOUA ȘANSĂ

Reîntoarcerea în sistemul de educație și formare a 138 de adulți (24-65 ani) prin programul ”A doua șansă”. 45 de persoane care au absolvit programul ”a doua șansă” au urmat un curs de calificare dobândind astfel o calificare și acesul mai ușor pe piața muncii,  inclusiv sprijin financiar.

5.       PĂRINȚI

Creșterea implicării a minim 100 părinți ai copiilor din ante preșcolar și școlar prin măsuri de informare și consiliere parentală și participare la diverse evenimente și activități extracuriculare

6.      CADRE DIDACTICE

76 de cadre didactice au beneficiat de instruire

TOATE SERVICIILE OFERITE GRUPULUI ȚINTĂ AU FOST GRATUITE

Pentru informații suplimentare vă rugăm să utilizați următoarele date de contact: Bărzulea Florica – manager de proiect, 0242/312553.

Conferință de presă la PNL Călărași: Principalele declarații

0

Președinte, senator Ciprian Pandea:

Săptămâna trecută, domnul ministru Cseke Atilla a semnat ordinul de ministru privind proiectele finanțate prin Programul Național de Investiții. În județul Călărași avem 93 de proiecte cu o valoare de 1.197.029.761,25 lei. Primarii PNL au finanțate 46 de proiecte cu o valoare de 502 milioane. Aproximativ o treime din proiectele finanțate ale primarilor PNL se referă la lucrări de apă și canalizare, iar restul este destinat asfaltării drumurilor.

Ciprian Pandea

Vreau să mai anunț că luni, 18 iulie, ministerul va deschide platforma aferentă depunerii documentelor necesare semnării contractelor de finanțare. Cu cât depun mai repede documentele, cu atât vor semna mai repede aceste contracte de finanțare. Unii dintre ei au făcut deja licitațiile cu clauză suspensivă, astfel că imediat după semnarea contractelor de finanțare pot demara lucrările, de asfaltare, respectiv alimentare cu apă și canal. Așteptăm totodată și consultarea noastră privind finanțarea proiectelor de gaz. După cum știți, județul Călărași a avut un singur proiect de gaz finanțat prin POIM, cel al comunelor Jegălia, Unirea și Dichiseni. Apoi au fost finanțate proiectele declarate eligibile pe POIM, prin PNI Anghel Saligny, cele ale comunelor Roseți și Grădiștea. În perioada următoare, prin PNI Anghel Saligny, pentru o sumă de aproximativ 160 de milioane de lei, vor fi publicate restul proiectelor finanțate.

Vreau să salut și că județul Călărași, respectiv operatorul regional EcoAqua, a semnat contractul de finanțare, sper să fie implementat conform graficului și locuitorii județului Călărași să beneficieze de condiții optime în ceea ce privește alimentarea cu apă și canalizare.

Mai vreau să anunț că de săptămâna viitoare, mai exact de marți, 19 iulie, ora 10.00, se va lansa programul național Start-up Nation, cu un buget total de 520 de milioane de lei, din care 20 de milioane pentru cei din diaspora. Ca finanțare avem maxim 100.000 de lei pentru crearea unui loc de muncă și maxim 200.000 de lei pentru crearea a două locuri de muncă. Beneficiarii sunt microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii înființate după 01.01.2020, iar înscrierea în acest program este sută la sută digitalizată.

Primarul comunei Cuza Vodă, Monica Silvia Ceaușescu:

Vreau să mulțumesc domnului președinte Ciprian Pandea pentru sprijinul pe care îl acordă dezvoltării localităților județului Călărași.

Transmit un gând din partea locuitorilor comunei pe care o reprezint, bucuria pe care am trăit-o atunci când am văzut că am câștigat finanțare pentru două proiecte pe PNI Anghel Saligny. Problemele reale ale comunității noastre sunt cele legate de apă și de asemenea  de modernizarea drumurilor. Sunt cele două priorități ale noastre, iar cu ocazia finanțării celor două proiecte venim în sprijinul cetățenilor, să le oferim condiții mai bune.

Monica Silvia Ceaușescu

De asemenea, dezvoltarea comunei nu se oprește aici, suntem încrezători, vom depune pe PNRR pentru construcția unei creșe, dar vom extinde și rețeaua de canalizare în cadrul PNRR. Vrem să investim și în educația elevilor din comună și de aceea depunem proiecte pe POR 2021-2027, pentru modernizarea unor clase, dotarea unor laboratoare de informatică. Ne dorim cu ardoare și înființarea rețelei de gaze, am depus proiect în cadrul PNI Anghel Saligny, așteptăm evaluarea. Toți locuitorii își doresc gaze, chiar dacă prețurile au crescut, a fost o surpriză și pentru mine, cereri încă sunt.

Eu fac ședințe periodic cu cetățenii, din trei în trei luni, să fiu mai aproape de ei, să le aflu problemele. Eu în august fac un an de la preluarea mandatului și, așa cum am mai spus, cea mai mare problemă a noastră o reprezintă calitatea apei, așa că acest proiect de reabilitare a rețelei de apă este prioritar. Noi am luat firul logic al dezvoltării, cu apa, apoi canalizare, apoi asfaltare. În proiectul pe care îl avem de asfaltare, sunt străzi care au infrastructura subterană de utilități, iar asfaltarea este ultima investiție, ca lucrurile să fie făcute cu simț de răspundere.

În maxim două săptămâni, vom inaugura noul dispensar reabilitat, suntem în procedură de licitație a spațiilor, acolo vor funcționa cabinetul medicului de familie, o farmacie, o sală de tratament, un cabinet de kineto-terapie și suntem în discuții cu medici pentru geriatrie și pediatrie. Am finalizat și căminul de la Călărașii Vechi, acum suntem în licitații pentru achiziționarea dotărilor, vom avea o bibliotecă modernă, o sală de evenimente, un cămin multifuncțional. Mai avem în plan, prin PNRR, transformarea școlii din Călărașii vechi în Centru de zi pentru copii, astfel încât după finalizarea cursurilor să se pregătească extrașcolar.

Suntem în definitivarea noului PUG, vom introduce ceva teren din extravilan în intravilan, pentru acordarea unor locuri de casă. Pe raza satului Ceacu avem deja 30 de locuri pentru construcția de locuințe pentru tineri, dar așteptăm cadastrarea tuturor terenurilor. Prioritari vor fi locuitorii comunei Cuza Vodă, am discutat în Consiliul Local, vor fi condiții de atribuire în care se va ține cont ca domiciliul să fie de minim 5 ani pe raza comunei. Vrem să susținem tinerii născuți și crescuți în comuna Cuza Vodă.

Avem ședințe periodic cu mediul de afaceri de pe raza comunei, știu problemele acestora, iar pe ordinea de zi a mea, ca primar, și a Consiliului local, prioritară este scoaterea la licitație a unei clădiri pentru a da posibilitatea unor II-uri sau PFA-uri să aibă sediu pentru desfășurarea activității. Totodată vom închiria, în măsura posibilităților și spații pentru desfășurarea de activități, precum terase, laborator de cofetărie. Parteneriatul între administrația publică locală și micii antreprenori există. Susținem totodată și activitatea agricolă, în comuna Cuza Vodă sunt foarte mulți legumicultori, prioritatea este deschiderea unei piețe volante, până la finalul anului, avem infrastructura deja. Vă invit, pe această cale, să cumpărați produse bio la Cuza Vodă și să susțineți tinerii fermieri. Pe raza comunei este înființată o cooperativă agricolă care va depune cu siguranță un proiect pentru amenajarea unei fabrici de conserve.

Primarul comunei Unirea, Ciprian Olteanu:

Proiectul pe POIM obținut reprezintă un parteneriat între comunele Unirea, Jegălia și Dichiseni, acest proiect presupune înțeparea practic în magistrala de gaze București-Constanța, aflată în nordul A2 și se coboară pe drumul pietruit spre Iezeru și de acolo se face stânga dreapta pentru alimentarea celor trei localități. Valoarea proiectului este de 11 milioane de euro, cu un procent de cofinanțare de sub 3 la sută. Evident că populația este mulțumită de performanța noastră, a fost un drum greu, în timpul procedurilor a decedat proiectantul și a trebuit să facem față unei serii lungi de clarificări, dar uitați că suntem câștigătorii unui proiect important, pentru că știm cu toții că gazul stă la baza tuturor industriilor, el aduce plusvaloare în fiecare gospodărie, dar acum putem atrage investitori reali. Există deja un investitor care vrea să vină cu o fabrică de alcool pe raza localității Jegălia, în comuna Dichiseni se intenționează construcția unei fabrici de deshidratare lucernă care consumă foarte mult gaz.

Ciprian Olteanu

Am reușit totodată să obținem finanțare pentru proiectul depus pe PNI Anghel Saligny, vorbim de asfaltarea tuturor străzilor din comună, cei 8 kilometri de drumuri rămase neasfaltate. Cei 16 milioane de lei sunt suficienți pentru această modernizare. Când am ajuns la primărie, am realizat și un proiect de apă, dar am reușit local să înlocuim un foraj care nu funcționa și prin acel foraj am adus un plus de debit în rețeaua locală. Dar nu renunțăm la acest proiect, așteptăm noi surse de finanțare, poate pe AFIR, să înlocuim întreaga rețea de apă și să modernizăm stația de tratare, astfel încât cetățeanul să beneficieze de cea mai curată apă posibil. Odată cu finalizarea PUG-ului, noi am alocat o suprafață de teren pentru locuințele tinerilor căsătoriți, și așteptăm să obținem cadastru pentru 3 locuri de casă a 1.700 de mp, urmând să mai alocăm, spre Iezeru, 25 de terenuri de casă pentru tineri căsătoriți.

Mai avem două proiecte pe PNRR, achiziția de microbuze electrice pentru transportul în comun, la fel prin acel parteneriat, Unirea-Jegălia Dichiseni, un microbuz pentru fiecare și am mai depus un proiect de dezvoltare a rețelei de supraveghere video, stații inteligente de autobuz și mobilier urban inteligent. Ieri s-a închis licitația, am scos cadastrarea pe absolut orice imobil din intravilan și extravilan, avem doi ofertanți, vedem câștigătorul. Până la finalul anului vom avea întreaga comună cadastrată, urmând ca apoi să ne recuperăm banii de la ANCPI.

13 iulie 2022: Proba scrisă din cadrul concursului de ocupare a posturilor/catedrelor didactice vacante/rezervate din învățământul preuniversitar (titularizare)

0

La proba scrisă din cadrul concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar, desfăşurată miercuri, 13 iulie, în centrul de examen de la Școala Gimnazială ”Nicolae Titulescu, Călărași,” s-au prezentat 266 de candidaţi din cei 357 candidaţi înscriși.

În județul Călărași, la proba scrisă s-au înscris candidați pentru 27 de discipline; ponderea cea mai mare fiind la disciplinele: învățământ preșcolar – 87 canadidați, învățământ primar – 82 candiați și educație fizică și sport – 34 candidați.

27 candidaţi s-au retras din motive personale și un singur candidat retras din motive medicale. Nu au fost cazuri de candidați eliminați din concurs.

Subiectele și baremele de corectare vor fi publicate pe site-ul dedidcat, la ora 15:00, de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.

Primele rezultate vor fi afișate în data de 19 iulie 2022 la sediile inspectoratelor școlare și pe site-ul http://titularizare.edu.ro. Contestațiile pot fi depuse la sediile inspectoratelor școlare județene sau transmise prin mijloace electronice, în zilele de 19 iulie, după afișarea rezultatelor, până la ora 21:00, respectiv 20 iulie, până la ora 12:00. 

Rezultatele finale se afișează la sediile inspectoratelor școlare județene și pe site-ul menționat anterior, în data de 27 iulie 2022.

Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidații trebuie să obțină la proba scrisă minimum nota 7 (șapte), iar pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), minimum nota 5 (cinci).

Repartizarea candidaților pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă, se realizează în ședințe publice, organizate de către inspectoratele școlare în data de 1 august 2022.

Alertă la DSVSA Călărași: PPA confirmată în județul Ilfov

0

În data de 1 iulie 2022 a fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane, prin buletin de analiză emis de IDSA bucurești, la porci domestici într-o exploatație nonprofesională din localitatea Bălăceanca, județul Ilfov.

Față de focarul nou apărut, începând cu data declarării oficiale a bolii și în baza planului de măsuri de combatere aprobat de CLCB județean Călărași, se dispun măsuri de restricții în exploatații nonprofesionale și exploatații comerciale deținătoare de animale din:

  • zonele de protecție definite în raport cu focarul, la nivelul exploatațiilor nonprofesionale de animale și comerciale pe raza localității Fundeni, în raport cu localizarea focarului;
  • zonele de supraveghere definite în raport cu focarul la nivelul exploatațiilor nonprofesionale de pe raza localităților Plătărești, Dorobanțu, Podu Pitarului, Pițigaia, Postăvari, în raport cu localizarea focarului;
  • este interzisă mișcarea suinelor, produselor și subproduselor provenite de la acestea, a gunoiului de grajd.

Mișcarea animalelor din celelalte specii va fi efectuată doar cu acordul DSVSA Călărași în baza notificării medicului veterinar de liberă practică de la nivelul localității.

DSVSA Călărași atenționează crescătorii de suine asupra respectării Ordinului ANSVSA nr. 20/2018 privind deținerea în gospodăriile populației a unui număr limitat de suine, cu respectarea condițiilor de biosecuritate:

  • până la 5 capete suine la îngrășat doar pentru consum familial;
  • până la 20 capete suine și peste 20 capete suine, proprietarului îi revine obligația declarării activității și înregistrarea sanitară veterinară la DSVSA Călărași, declararea activității la Registrul Comerțului;
  • suinele deținute, obligatoriu vor fi identificate prin crotaliere;
  • suinele vor fi declarate la registrul agricol.

Atenție! Este interzisă creșterea de suine la stâne, diguri de ape, pe terenuri agricole, în fonduri de vânătoare.

Atenție! Târgurile de animale se mențin închise!

În gospodăriile populației, DSVSA Călărași recomandă crescătorilor de porci:

  • de a aplica reguli minime de biosecuritate care nu implică costuri suplimentare; intrarea în zona de creștere a porcilor se va face în haine și încălțăminte special prevăzute în acest sens, folosite doar în interiorul curții, instalarea de dezinfectoare pietonale la intrarea în gospodărie și adăpostul porcilor;
  • examinarea zilnică a efectivelor de porci;
  • informarea imediată a medicului veterinar cu privire la orice suspiciune de boală;
  • nu se vor sacrifica, pentru consum, animalele bolnave sau cele care sunt în contact cu acestea;
  • cadavrele vor fi menținute în gospodărie până la sosirea medicului veterinar;
  • se va limita accesul altor persoane sau vehicule în gospodărie, mai ales dacă este cunoscut că acestea vin în contact cu porci din alte crescătorii sau din zone în care evoluează pesta porcină africană.

Peste porcină africană este o epizootie de mare difuzabilitate, care afectează doar porcul domestic și mistrețul.

Pesta porcină africană nu se transmite la om, însă omul poate fi un vector indirect al transmiterii bolii, pesta porcină africană având un puternic impact social cât și economic.

Despăgubiri pentru gospodăriile afectate de PPA vor fi acordate în cazul în care deținătorii de suine vor declara animalele la primărie, la registrul agricol și vor conlucra cu medicii veterinari de liberă practică și cu autoritățile veterinare privind anunțarea cazurilor de boală și / sau moarte la suinele deținute, pentru prevenirea și limitarea focarelor de infecție cu PPA, aceștia urmând a fi despăgubiți pentru pierderile suferite conform HG 1214/2009, cu modificările ulterioare HG 484/2018.

În cazul nerespectării condițiilor de biosecuritate și deținerii unui număr mai mare de 5 capete porci pentru îngrășat și consum familial, fără a deține certificat de înregistrare sanitară veterinară emis de DSVSA Călărași, cât și deținerea de suine necrotaliate, vor fi aplicate amenzi în baza HG 984/2015, cu modificări, în valoare de până la 2.400 lei.

Director executiv,

Dr. Gheorghe DRĂGĂNICĂ

Anghel. Nea Anghel. A doua dezrădăcinare

0

A fost tehnician veterinar, primar, apoi fermier și primar în același timp. Vreme de decenii. Spune că nu s-a îndrăgostit de pământ de prima dată, ci în timp. Un fel de căsătorie de conivență. La 72 de ani împliniți, Constantin Anghel, președintele celei mai mari cooperative agricole de producție de pe raza județului Călărași, poreclite asociații, prin Legea nr. 36, din 1991, privește lucrurile cu o detașare pe care numai experiența îndelungată ți-o conferă.

Știe cantitatea de precipitații pe fiecare lună în parte a acestui an. Nu o află de pe aplicațiile telefonului mobil. Acesta este mai mult o jucărie pentru nepot. Tot de pe hârtie imprimată cu tuș, parcă ar fi cel de bandă de mașină de scris, se informează. Tehnologia a pătruns în viața de zi cu zi, la Asociația Agricolă Agrozootehnica Independența, într-un alt mod, la fel de sofisticat, dar cu utilitate precisă și de necontestat. Vechile Dropii cărămizii, construite la uzina Semănătoarea, de pe cheiul Dâmboviței, au dispărut demult de pe sole. La fel și plugurile cu 3 brazde, agățate de coada unui tractor de 65 de cai putere, făcut la Brașov.

„Știți ce s-a întâmplat? Ca să derulăm, atunci, în urmă cu peste 30 de ani, când vremurile erau în plină transformare, mi-am zis că este singura formă prin care pot face o activitate utilă.”

După 30 de ani de muncă, această formă prin care Constantin Anghel a simțit nevoia să se simtă folositor, acum înseamnă un capital de mijloace fixe și mobile de peste 10 milioane euro. Bunuri ale celor care, cum se spune, au mers pe mâna lui.

A încercat să constituie o asociație care să susțină sectorul zootehnic din satul Independența. Spune că pur și simplu s-a mutat la ferma de vaci. Și astăzi, după atâta timp, în fața asociației, pe partea dreaptă este parcată mereu o bicicletă. Bicicleta lui nea Anghel. Cu ea a mers, străbătând satul, ca primar. Cu ea a mers, străbătând solele, ca fermier.

„Era Legea 18, celebra lege 18, din 1991, cea a fondului funciar, când fostele cooperative agricole de producție au intrat într-un proces, cum a fost numit de politicienii de atunci, de lichidare. La acel moment, ferma de vaci era un centru de izolare TBC, ca mai toate sectoarele zootehnice din județ sau din țară. Ori TBC, ori leucoză. Ne-am propus să schimbăm fondul de animale, să facem dezinfecție generală, asanare, să o luăm, pur și simplu, de la zero, cu un nou efectiv de bovine.”

Saivane, staule, grajduri au fost dezmembrate bucată cu bucată, cărămidă cu cărămidă, chirpic cu chirpic, placă de azbociment cu placă de azbociment. Țevi de irigații și căruțe, sute de căruțe reîntoarse la proprietarii de drept, în ariile țăranilor. Cai și căruțe. Vaci ajunse în curțile gospodarilor, majoritatea dintre acestea bolnave de tuberculoză, o boală generică printre copiii din Bărăgan, neeradicată nici până la acest moment.

„Mă gândeam la o fermă de vaci la un efectiv de 200 de capete, toate la lactație. Am luat un pix, o foaie și am început să calculăm: dacă nu vom reuși să producem furaje, ca să reducem costurile, nu vom putea rezista. Masa vegetală trebuia să ne-o asigurăm prin forțe proprii. Așa am zis ca asociația nou-înființată să dețină și teren agricol. Intenția a fost să exploatăm maxim 500 de hectare, nu mai mult, neavând nici un fel de posibilitate de exploatare tehnică. Dar oamenii au început să ne bată la ușă. Sincer, încercam să-i refuzăm, îi îndreptam spre fosta secție de mecanizare. Le spuneam: duceți-vă la ei. Au utilaje, au tot ceea ce le trebuie.”

După apariția Legii 18/1991, foștii membri ai vechilor cooperative agricole de producție nu au devenit proprietari de drept pe terenuri, erau doar în posesia unei adeverințe din care rezulta acest fapt. Nu se făceau contracte de arendă, Uniunea Europeană nu acorda subvenții financiare, înțelegerile între cei care constituiau asociații agricole se făceau pe tabele nominale trasate cu linia și scrise cu pixul, pe o simplă strângere de mână. Cum spune, acum, Constantin Anghel, erau înțelegeri pe obraz.

„Veneau rude, veneau cumetri, veneau toți cei care mă știau drept un om corect. Probabil că am inspirat încredere, chiar dacă le spuneam să se ducă spre alte asociații sau trusturi. Și-așa ne-am trezit, după ce am făcut calculul cu suprafețele agricole din adeverințe, cu peste 1500 de hectare. Atunci a început nebunia! Fără utilaje, trebuia să batem din poartă în poartă, după tractoare și pluguri, după semănători și combine, după instalații de erbicidat. Făceam comandă de tractoare, la secția de mecanizare, să arăm cu opt tractoare. Veneau șase și lucrau două. Iar următoarea etapă, cea firească, a fost aceea de a achiziționa utilaje. Erau hotărâri guvernamentale prin care puteam cumpăra tractoare prin credite cu dobândă subvenționată, dar îți trebuia aviz de la direcțiile agricole.”

Acesta a fost primul pas al dezintegrării prestatorilor de servicii agricole. Tot atunci, fermierii au învățat să umble cu rolele în buzunar, pentru a măsura adâncimea brazdei. Dar și că toate cererile nu trebuie făcute altfel decât în scris, cu număr de înregistrare. Adresa de înaintare era un concept necunoscut, crezându-se că funcționează tot vechiul sistem al obrazului și al înțelegerilor făcute printr-o simplă strângere de mână. Tarifele nu s-au mai stabilit tot prin înțelegeri verbale, ci în baza unor documente scrise, derulate de la un ciclu agricol la altul, din septembrie până în septembrie din anul următor. Au făcut asta doar cei care s-au trezit la timp. Toți ceilalți conducători de asociații agricole din zonă, care nu au fost la fel de prevăzători, au ajuns la sapă de lemn.

La împărțirea patrimoniului fostei cooperative agricole de producție, își amintește, peste ani, Constantin Anghel, devenit, între timp, cetățean de onoare al județului Călărași, ca o recompensă, peste timp, pentru munca depusă în folosul tuturor celorlalți, fiecare își dorea să ducă acasă cai și căruțe încărcate, până la refuz, nu cu știuleți, ca în vechile fotografii din presa comunistă, folosite drept reflexie a unei mimări a unei munci idilice dintr-un sat românesc care refuza să moară, ci cu țevi de irigat. La Independența, erau 60 de atelaje agricole, cu minim 120 de cai. Între timp, au dispărut, puțin câte puțin, căruțele. Caii fie au ajuns clei de oase, fie au devenit animale pe cale de dispariție. În zonă, ultima potcovărie, situată la Cuza Vodă, s-a închis anul trecut. Vacile au ajuns direct la abatoare. La Independența, s-a dorit inclusiv împărțirea, între membrii cooperatori, a celor două grădinițe, ridicate din banii fostei cooperative agricole de producție.

„Așa erau vremurile. Am găsit soluții ca acestea să fie cedate administrației publice locale. Una dintre grădinițe, cu etaj, care funcționa în regim de creșă, ar fi urmat și ea să fie împărțită. Cam așa erau timpurile, iar oamenii, veniți după mult timp de pauperizare, au dezvoltat un sentiment al proprietății de cele mai multe ori extrem de acut și uneori distructiv.”

La 72 de ani, Constantin Anghel nu se simte irosit. Din cele 123 de foste cooperative agricole de producție de pe raza județului Călărași, cea de la Independența era pe locul 122, la momentul anului 1989. La acest moment, producțiile agricole sunt cele pe care le raportau politrucii vremii ceaușiste, cu medii de peste opt tone, la orz, de peste cinci tone, la grâu, de peste zece tone la porumb boabe. Constantin Anghel spune că astfel de producții erau, la acel moment, previzionate raportându-se la adevăratul potențial al terenului agricol, dar fără existența unei baze materiale care și să le justifice.

„Porumbul se culegea până în luna ianuarie, uneori manual. Elevii erau cârduri întregi la depănușat. Se semăna uneori foarte devreme, alteori foarte târziu. Nu existau îngrășăminte competitive și nu se făceau cartări agrochimice, ca la acest moment, ca să știm necesarul chimic pentru fiecare solă.”

Asociația Agricolă Agrozootehnica, din Independența, este povestea unei foste cooperative agricole de producție care s-a conservat în timp. O poveste în care Constantin Anghel a avut un rol determinant. E conștient că vremurile s-au schimbat, că dinamica, indiferent de sector, este cu totul alta, una foarte alertă. Știe că prima dezrădăcinare a țăranului a avut loc în perioada industrializării forțate când, mutat la bloc și făcut care oțelar, care strungar, lăcătuș sau constructor, cel venit de la sat și izolat de pământ și cer, între pereți de beton, la etaj, avea grijă să-și încropească o grădină în fața scării. Uneori își amenaja și cuibare.

Constantin Anghel păstrează în el un fel de mândrie locală, un fel de apetență și un soi de sentiment de apartenență pentru ceea ce e specific zonei. Devine agil, în ciuda vârstei, când vorbește, cu o oarecare emfază, despre vaca neagră, Black Angus, o rasă adaptată în condițiile climaterice specifice stepei de către specialiștii de la fostul institutul de ameliorarea raselor din Gurbănești.

„În toate fostele C.A.P.-uri, erau câte două grajduri construite după anul 1980. Acestea puteau fi modernizate, însă multe dintre ele au fost distruse. Acum, există alte standarde. De înălțime, de volum, de aerare. Sisteme moderne de evacuare a dejecțiilor. Nu mai sunt lopeți și roabe, în grajduri. Acum, prin grajduri te poți plimba în papuci. Și cu asta mă mândresc: fosta cooperativă agricolă de producție din Independența a fost un exemplu pentru alți fermieri locali, care și-au dezvoltat sectoare zootehnice. Au văzut că se poate. E adevărat, plecând de la acest exemplu, unii au făcut chiar mai bine decât noi.”

De la vechile și depășitele Dropii sau tractoare U650, fără cabină, prin sole trec, acum, combine care costă 300.000 de euro. O astfel de combină e mai deșteaptă decât un inginer agronom: cu motoare cu flux axial, cu sisteme care îți spun producția, îți spun umiditatea doar după două treceri prin lan.

Uriașul salt tehnologic, de la SEMA 410 la Claas Dominator, cu activare premium pentru Command Center 4600 și sistem de ghidare automata prin satelit, a însemnat o a doua dezrădăcinare a țăranului. Nu mai sunt toamne cu atelaje agricole, înșirate de-a lungul drumurilor naționale, pline cu știuleți cu boabe dinte de cal. Nu se mai fabrică băști. Nici gumari. Cizmele sunt accesorii pentru pescarii împătimiți. La acest moment, dezrădăcinarea de satele din stepa Bărăganului, care nu oferă posibilități de câștiguri pe măsura activității prestate, dar și cu locuri de muncă din ce în ce mai puține, a condus la o nouă orășenizare forțată a acestora. Uneori, dezrădăcinarea devine una permanentă. Orezul, cultivat, altădată, pe bălțile din jurul Olteniței, a devenit risotto con funghi sau con frutti di mare, în vreme ce mulți plecați de pe ulițele satelor se întreabă, acum, como se dice la uruitor.

În vremea asta, laptele de la fermele Asociației Agricole Agrozootehnica, din Independența, câte 10.000 de litri, la două zile, ajunge în hrana uzuală a fiecărui copil din România, sub formă de iaurturi Danone. O poveste de dragoste cu final fericit!…

A fost aleasă o nouă conducere a Organizației Județene Călărași a Tineretului Național Liberal

0

Luni, 27 iunie 2022, prin votul a 280 de delegați din întreg județul, a fost aleasă o nouă conducere a Organizației Județene Călărași a Tineretului Național Liberal.

Liviu Petrache a fost ales președinte al TNL Călărași pentru un mandat de patru ani, pe care îl va exercita alături de următoarea echipă:

PRIMVICEPREȘEDINȚI

1. Vlaciu Cezar Ionut

2. Dobre Ernest Alexandru

SECRETAR GENERAL – Ștefan Negoiță

VICEPREȘEDINȚI

1. Rotaru Andrei

2. Pîrlițeanu Darius Lucian

3. Vrabie Razvan Florin

4. Stanciu Gabriel Nicolae

5. Trușcanu George Marian

6. Ilie Cristina Nicoleta

7. Ivanescu Andreea Gabriela

8. Chirita Nicolae Daniel

MEMBRII BPJ:

  1. Crudu Răzvan
  2. Amza Alina Florentina
  3. Buzoianu Cristian Andrei
  4. Rosu Daniel
  5. Dumitru Mihai
  6. Stanciu Danil Marian
  7. Erie Laurentiu                                    
  8. Tănase Marin
  9. Manea Nicolae
  10. Zarnoeanu Nicolae
  11. Cuta Oana Maria
  12. Dulciata George
  13. Dinu Eduard
  14. Stan Catalin
  15. Nita Ionut Gabriel

Președintele Comisiei județene de Regulament a TNL – Cainamisir Veronica

Președintele Tineretului Național Liberal, Mara Mareș, a fost prezentă la reuniunea Comitetului de Coordonare Județean al TNL Călărași, alături de primvicepreședintele Bogdan Pater, președintele TNL Giurgiu, Adrian Chiran, și președintele TNL Prahova, Răzvan Constantin.

Tinerii liberali călărășeni i-au avut alături și pe președintele PNL Călărași, senatorul Ciprian Pandea, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, deputatul Emil Florian Dumitru, vicepreședintele CJ Prahova, Dumitru Tudone, primari, președinți de organizație și alți invitați.

Liviu Petrache

”Obiectivul meu principal este legat de anul 2028. Vreau să-mi leg numele de această organizație nu pentru CV-ul politic propriu, ci pentru viitorul TNL Călărași. Planurile mele sunt ambițioase, dar realiste.

Sunt conștient, că după anii grei prin care a trecut TNL Călărași, va fi mult de muncă pentru reconstrucție, iar eu consider că 2024 este prea devreme să putem emite pretenții foarte mari în alegerile locale. Vrem ca în 2024 să demonstrăm, în primul rând, că suntem o organizație pe care PNL Călărași se poate baza, iar apoi, în 2028, peste alți patru ani de muncă,TNL Călărași să conteze în alegeri, să avem în fiecare localitate cel puțin un tânăr pe locuri eligibile în consiliile locale, dar și în consiliul județean, și de ce nu, candidați eligibili și pe listele parlamentare.

Știu, sunt planuri ambițioase, însă, așa cum mă cunosc, și cum mă cunoașteți o parte dintre voi, cealaltă urmând să o faceți în următorii ani, sunt convins că voi finaliza acest mandat de președinte TNL Călărași, pentru care vă cer astăzi votul, cu fruntea sus, predând ștafeta unei echipe pregătite pentru 2028.”, a declarat, în fața delegaților CCJ, președintele TNL Călărași, Liviu Petrache.

COMUNICAT  DE  PRESĂ

0

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Călărași,

Sesiunea iunie – octombrie  2022

Inspectoratul Școlar Județean Călărași organizează Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Călărași, Sesiunea iunie – octombrie  2022 , conform Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, aprobată prin OME nr. 4597/2021, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde:

  • Calendarul concursului – Anexa 8 ( Anexa 2 a OME nr. 4098/ 2022)
  • Bibliografia de concurs – Anexa 12.

Lista funcțiilor vacante de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Călărași, Sesiunea iunie – octombrie  2022:

Nr. crt.Unitatea de învățământ (denumirea lungă a unității de învățământ)Funcția vacantă
1.Grădinița Cu Program Prelungit „Amicii” CălărașiDirector
2.Grădinița Cu Program Prelungit „Aricel” CălărașiDirector
3.Școala Gimnazială „Constantin Teodorescu” ȘoldanuDirector
4.Școala Gimnazială „Dragoș Marin” Ștefan Cel MareDirector
5.Școala Gimnazială Nr. 1 GurbăneștiDirector
6.Școala Gimnazială Nr. 1 LehliuDirector
7.Școala Gimnazială Nr. 1 LuicaDirector
8.Școala Gimnazială Nr. 1 Nicolae BălcescuDirector
9.Școala Gimnazială Nr. 1 PerișoruDirector
10.Colegiul Național „Barbu Știrbei” CălărașiDirector adjunct
11.Liceul „Danubius” CălărașiDirector adjunct
12.Liceul Tehnologic „Matei Basarab” MănăstireaDirector adjunct
13.Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu” VasilațiDirector adjunct
14.Școala Gimnazială Nr. 1 PerișoruDirector adjunct
15.Școala Gimnazială Nr. 1 Sărulești GarăDirector adjunct
16.Școala Gimnazială „Mircea Nedelciu” FunduleaDirector adjunct
17.Școala Gimnazială Nr. 1 FrumușaniDirector adjunct
18.Școala Gimnazială Nr. 1 GălbinașiDirector adjunct
19.Școala Gimnazială Specială Nr.1 CălărașiDirector

DSVSA Călărași: Măsuri obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de animale în perioadele caniculare

0

Având în vedere condițiile meteo care prevăd pentru perioada următoare temperaturi ridicate, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași (DSVSA) reamintește proprietarilor și deținătorilor de animale că au obligația de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecția și bunăstarea animalelor și să evite apariția stresului termic.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii și ceilalți proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

  • asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecție față de acțiunea directă a razelor solare;
  • asigurarea unor cantități suficiente de apă și de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ);
  • verificarea bunei funcționări a echipamentelor de adăpare, de furaje și a sistemelor de ventilație;
  • verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și a generatoarelor de energie electrică;
  • în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracțiune sau alte activități de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12:00 – 18:00 dacă temperatura, la umbră, depășește 25 grade C;
  • la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum și la apariția unor modificări comportamentale a acestora, deținătorul are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor, din localitatea respectivă;
  • în cazul în care animalele sunt ținute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare și jgheaburi cu apă potabilă;
  • dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administrațiilor locale:

  • administrațiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanță, trebuie să cunoască situația reală și să informeze deținătorii de animale despre fenomenele prognozate;
  • consiliile locale și fermierii trebuie să se asigure că există posibilitatea de colectare și neutralizare a deșeurilor animaliere;
  • să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepționale.

Prevederi aplicabile deținătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ținute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum și un adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenție deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ținute în vehicule, expuse în mod direct și pe o perioadă îndelungată la radiațiile ultraviolete și la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deținătorilor de cai:

Ca și în cazul animalelor de crescătorie, caii și poneii ținuți afară, în timpul zilei, trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă și hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

  • Sunt obligați de lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferințe inutile;
  • Transporturile trebuie realizate pe timpul nopții sau în primele ore ale dimineții, astfel încât să se evite orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;
  • Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condițiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate și asigurate pe întreaga durată a transportului;
  • Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, trebuie verificate traseul și alte aspecte legate de călătorie astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;
  • La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu 10-20% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcție de specie, talie, vârstă și stare fiziologică;
  • În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, șoferul trebuie să aibă planuri de urgență pentru a îngriji animalele, în funcție de necesități;
  • Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilație din vehicul trebuie să fie capabile să mențină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor, pe toată durata transportului astfel încât, în orice moment al călătoriei, temperatura să fie cuprinsă între 5 și 30 grade C. De asemenea, apa trebuie să fie asigurată permanent.

Sursa de apă potabilă:

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcție de specie, talie, rasă și stare fiziologică.

Specie / cantitate de apă recomandată:

  • vaci lapte / 38-52 litri;
  • bovine / 38 litri;
  • cabaline / 20-45 litri;
  • porcine / 4 – 11,5 litri;
  • ovine / 6 litri;
  • păsări curte / 0,5 litri.

Aceste cifre variază în funcție de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant și umiditate.

Toți deținătorii de animale au obligația legală de a lua toate măsurile necesare astfel încât să se asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deținute.

Director executiv,

Dr. Gheorghe DRĂGĂNICĂ

Simpozionul Internațional “Orizonturi Didactice”

0

Vineri, 10 iunie 2022, Casa Corpului Didactic Călărași, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Călărași, a organizat cea de-a XXI-a  ediție a Simpozionului Internațional “Orizonturi Didactice” cu participare online. 

În cadrul acestui eveniment au avut loc sesiuni de comunicări ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, tema simpozionului fiind: ”Educația pentru dezvoltarea durabilă în școala românească”, în contextul Anului  Internațional al științelor pentru dezvoltarea durabilă. Tuturor participanților li se vor înmâna diplome și broșura dedicată evenimentului, certificată I.S.S.N.

Evenimentul a fost  centrat pe ideea de a genera schimburi de experiență acumulate de către cadrele didactice  participante,  în  direcția evidențierii rolului științelor de bază pentru dezvoltarea durabilă și sublinierea contribuției acestora la punerea în aplicare a Agendei 2030 , precum și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Această  manifestare  a fost  un  atelier  deschis  comunicării, al împărtășirii experiențelor didactice, în vederea schimbului de idei cu privire la modul în care se poate acționa asupra educabilului, a acumulării de valori și concepte fundamentale specifice societății în care trăiește.

Proiectul CRED: Predarea diferențiată cu ajutorul inteligenței multiple

0

Miercuri, 25 mai 2022, Casa Corpului Didactic Călărași, în parteneriat cu Ministerul Educației,  a organizat atelierul ”Predarea diferențiată cu ajutorul inteligențelor multiple”, sub coordonarea doamnei prof. univ. dr. Crenguța-Lăcrămioara Bizu , eveniment ce face parte din cea de-a doua serie de workshop-uri , subactivitate în cadrul proiectului CRED.

La eveniment au participat cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, directori, inspectori școlari, precum și doamna Elena-Nicoleta Mircea, inspector în cadrul Ministerului Educației,  expert coordonator implementare formare în cadrul proiectului CRED, doamna Natalia-Roxana Pațurcă, inspector școlar general, doamna Camelia Croitoru, director al Casei Corpului Didactic Călărași.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași recomandă atenție la gripa aviară!

0

Având în vedere situatia epidemiologica actuala sub raportul evolutiei Influentei aviare in State Membre UE,  posibilitatea raspandirii acestei boli si la alte specii din mediul salbatic, precum si la pasarile domestice reprezinta un mare grad de risc, fapt pentru care,  DSVSA Calarasi face apel către populație de a respecta măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea virusului:

•Menținerea păsărilor din gospodărie în adăposturi închise pentru a împiedica venirea acestora în contact cu păsările  salbatice;

•Interzicerea mișcării păsărilor din, sau în afara exploatațiilor ;

•Interzicerea accesului rațelor și gâștelor domestice la luciu de apă pentru a evita contactul cu păsările sălbatice;

•Interzicerea adăpării păsărilor de curte cu apa de suprafață, provenită din lacuri sau bălți;

•Obligativitatea proprietarilor de a informa medicii veterinari despre orice caz de îmbolnăvire sau mortalitate înregistrat în gospodărie; 

•În cazul identificării păsărilor moarte, sălbatice sau domestice, se va contacta în regim de urgență medicul veterinar de liberă practică sau DSVSA Calarasi  pentru prelevarea cadavrelor și trimiterea lor pentru efectuarea examenului de laborator; 

• supravegheati copii !! nu ii lasati sa se joace cu pasarile sau cu cadavrele de pasari

• este interzisa comercializarea de pasari vii in piete;

• Targurile de animale vii  se mentin inchise

Pana la sosirea medicului veterinar :

– Nu puneti mana pe pasarile bolnave;

–  Pastrati pe loc cadavrele de pasare – este interzisa aruncarea acestora;

– Este interzisa taierea pasarilor bolnave, folosirea sau comercilizarea lor.

   DSVSA Calarasi atentioneaza!

Prin medicii veterinari de libera practica concesionari de la nivelul circumscriptiilor sanitare veterinare din fiecare localitate se deruleaza campania de vaccinare antipseudopestoasa a pãsãrilor crescute în gospodãriile particulare.

Atentionam cetãtenii! Vaccinarea anipseudopestoasã a pasarilor receptive (gãini, curci, bibilici) este  obligatorie!

Boala, cunoscutã si sub numele de Boala de Newcastle, poate cauza piederi economice însemnate prin procentul mare de mortalitãti în exploatatiile afectate, cat si prin interdictiile care pot fi impuse asupra circulatiei pasarilor din exploatatiile comerciale.

Costul vaccinãrii este achitat integral de proprietarul pãsãrilor si presupune costul produsului biologic, al manoperei si al materialelor.

Atentionam cetãtenii sã colaboreze pentru efectuarea actiunii de vaccinare antipseudopestoasa numai cu medicul veterinar si personalul sanitar-veterinar de la cabinetele sanitar-veterinare din localitate. Practica achizitionãrii vaccinului si injectarea pãsãrilor de cãtre proprietari este o practicã interzisã.

De asemenea, DSVSA Calarasi va atentioneaza asupra derularii campaniei de supraveghere a bovinelor pentru tuberculoza bovina, leucoza enzootica bovina si bruceloza bovina, concomitent cu vaccinarea anticarbunoasa. Pentru desfasurarea in bune conditii a actiunii, cetatenii sunt rugati sa colaboreze cu medicii verterinari de libera practica si sa detina bovine identificate prin crotaliere si insotite de pasaport.

Concomitent, medicii veterinari oficiali si medicii veterinari de libera practica participa la inventarierea efectivelor de porcine,  detinute in exploatatii nonprofesionale privind respectarea conditiilor minime de biosecuritate in scopul mentinerii unui grad ridicat de alerta pentru prevenirea aparitiei si evolutiei pestei porcine africane.

In cazul refuzului prezentarii animalelor / pasarilor pentru efectuarea actiunilor  sanitare veterinare obligatorii proprietarii pot fi sanctionati in baza prevederilor HG 984/2005 cu modificari, cu amenzi in valoare de pana la 2400 lei.

Acordati tot sprijinul personalului sanitar veterinar si autoritatilor responsabile, si in cazul semnelor de boala si/sau moarte a animalelor / pasarilor proprietarii sunt rugati sa anunte urgent  medicul veterinar de libera practica si /sau DSVSA Calarasi  la numar de  telefon 0242 313676.

DIRECTOR EXECUTIV ,

Dr.  Gheorghe DRAGANICA

Reușită la ISJ Călărași: Învățământ postliceal sanitar fără taxă de școlarizare

2

La Inspectoratul Școlar Județean Călărași s-a înregistrat adresa ME/DGMRURS/DM, cu nr. 2777/03.12.2021, prin care s-a solicitat conducerii ISJ Călărași să analizeze funcționarea Școlii Postliceale Sanitare ”Pompei Samarian” din Călărași,  unitate de învățământ ce nu îndeplinește condițiile art. 19, al.(1), lit. a)-c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și să întreprindă măsurile ce se impun.

Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Călărași, în acord cu prevederile art. 23, alin.2, ale art. 27 din Metodologia aprobată prin OME nr. 5511/28.10.2021 și ale art. 221, alin. (1)-(3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare a întreprins demersuri care să asigure unității de învățământ funcționarea cu respectarea strictă a legislației în vigoare și a analizat respectarea:

  • criteriului privind calitatea educației furnizate de unitatea de învățământ preuniversitar corelată cu standardul național de evaluare periodică conform prevederilor O.G. nr. 75/2006 privind asigurarea calității educației aprobată cu modificări prin  Legea 87/2006 cu modificările și completările ulterioare.
  •  criteriului privind efectivele de elevi ale unității de învățământ .

Menționăm că s-a avut în vedere și faptul că Școala Postliceală Sanitară ”Pompei Samarian” Călărași a funcționat în cadrul Liceului Danubius Călărași, în spații corespunzătoare activității educaționale, având în folosința un număr de 11 săli de curs, 1 laborator de informatică și 1 laborator de biologie.

În urma analizei s-a stabilit reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin absorbție a Școlii Postliceale Sanitare ”Pompei Samarian” Călărași în unitatea de învățământ Liceul ”Danubius” Călărași.

În acest context, Inspectoratul Școlar Județean a început demersurile către Ministerul Educației în vederea suplimentării planului de școlarizare cu încă două clase de învățământ postliceal, formă de învățământ de zi, cu finanțare de la bugetul de stat, deoarece, în județul Călărași, au funcționat, până în prezent, numai clase de învățământ postliceal sanitar în sistem privat (taxă:3000lei/an/elev) sau cu autofinanțare (taxă:2800lei/an/elev).

”Pentru prima dată în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar din județul Călărași, începând cu anul școlar 2022-2023, în cadrul Școlii Postliceale Sanitare ”Pompei Samarian, structură a  Liceului Danubius, Călărași , absolvenții de liceu vor beneficia de 56 de locuri  fără taxă de școlarizare, în Anul I, învățământ postliceal, forma de învățământ de zi, în domeniul de pregătire: sănătate și asistență pedagogică, cu următoarele specializări:

  • Asistent medical generalist 1 clasă – 28 elevi
  • Asistent medical de farmacie 1 clasă – 28 elevi”

Prin cele două clase aprobate cu finanțare de la bugetul de stat, obiectivul principal al Inspectoratului Școlar Județean Călărași este realizarea unei formări profesionale a tinerilor în domeniul medical, la nivelul standardelor din ţările comunităţii europene pentru două calificări cerute pe piaţa muncii: asistent medical generalist şi asistent medical de farmacie.

Aceste demersuri s-au concretizat prin Hotărârea Guvernului Nr. 632/11.05.2022, publicată în Monitorul Oficial Nr. 481/13.05.2022 în care au fost aprobate cifrele de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat în anul școlar 2022-2023.

Dezideratele acestor noi demersuri șunt:

  • Implementarea unei politici de adaptare a ofertei educaționale la cerințele pieței de forță de muncă, tot mai mobilă și flexibilă, diversificarea acțiunilor pentru promovarea imaginii și creșterea prestigiului școlii prin extinderea ofertei pentru formarea continuă a adulților.
  • Transformarea școlii într-o organizație care asigură o educație de înaltă calitate, accesibilă, permisivă și adaptată, cu absolvenți profesioniști, buni cunoscători ai procedurilor  și limbajului medical și informatic.
  • Modernizarea și dezvoltarea bazei materiale a școlii în vederea asigurării mijloacelor necesare promovării unui învățământ modern, de calitate, prin facilitarea accesului la fonduri europene.
  • Crearea unui parteneriat eficient prin atragerea și consultarea elevilor și colaborarea cu factori educativi și parteneri locali și regionali, pentru sprijinirea absolvenților și plasarea lor între ofertanții de servicii medicale de bună calitate

D.S.V.S.A Călărași: Producerea, colectarea, procesarea și depozitarea laptelui crud și a produselor lactate

0

 În perioada  16 mai –  16 iunie 2022, conform instructiunilor tehnice transmise de ANSVSA, pe teritoriul județului Calarasi se desfășoară actiuni de control oficial cu privire la respectarea condițiilor sanitare veterinare referitoare la producerea, colectarea, procesarea și depozitarea laptelui crud și a produselor lactate la nivelul exploatatiilor detinatoare de animale  producatoare de lapte cat si la nivelul centrelor de prelucare a laptelui,  centrelor de vanzare directa a laptelui si dozatoare lapte.

La nivelul exploatatilor de animale vor fi urmarite a fi respectate de catre detinatorul de animale starea de sanatate a animalelor producatoare de lapte sub aspectul testarii pentru tuberculoza bovina si supravegherii serologice pentru leucoza enzootica bovina si bruceloza bovina si detinerea atestatului de exploatatie libera de boli; asigurarea  protectiei si bunastarii animalelor; starea de intretinerea a spatiilor,  echipamentelor  si instalatiilor necesare in colectarea si depozitarea si / sau prelucrarea laptelui; aplicarea planurilor de igiena si dezinfectie, cu utilizarea de substante biocide autorizate; instruirea personalului mulgator privind reguli generale de igiena mulsului; se va urmari modul calculării mediei geometrice a celulelor somatice din lapte (într-o perioadă de 2 luni, cu cel puțin două probe lunar).

La nivelul centrelor de colectare si fabrici