Comuna Tămădău Mare
Constantin Chirică, primarul comunei Tămădău Mare, ne declară că și anul acesta au fost continuate lucrările la sistemul de alimentare cu apă potabilă și canalizare. Tămădău Mare este printre puținele comune din județul Călărași care nu beneficiază, nici la acest moment, de rețea de alimentare cu apă potabilă. 6.099.000 lei este suma investită, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, în sistemul de alimentare cu apă potabilă, astfel de rețele urmând să funcționeze pe raza satelor Tămădău Mare, Tămădău Mic, Plumbuita, Călăreți și Dârvari, proiectul prevăzând branșamente pentru 400 de gospodării. La acest moment, lucrările sunt în plină derulare. În Tămădău Mare există rețele de alimentare cu apă, însă acestea nu au fost vreodată funcționale. În același ritm se lucrează și la introducerea rețelei de canalizare, pentru început în satele Tămădău Mare, Plumbuita și Tămădău Mic. Au fost forate 3 puțuri de captarea apei, urmând ca depozitarea acesteia să se facă în bazine cu o capacitate totală de 500 mc, apa urmând să fie distribuită prin stații de repompare. La acest moment, locuitorii comunei Tămădău Mare beneficiază de apă potabilă de la fântâni sau prin intermediul a două izvoare naturale. În plus, comuna Tămădău Mare face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, fapt care ar fi implicat atragerea de fonduri europene pentru derularea unor astfel de investiții. Din păcate, nici în acest an, această structură asociativă nu a reușit atragerea sumei propuse, de 260 milioane euro, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. „Nu am mai avut răbdare și am zis să depunem singuri aceste proiecte, prin fonduri atrase de la nivel guvernamental.” Tot la nivel central, Planul Național de Management prevede, în cadrul anexei 9.10 – Măsuri suplimentare potențiale pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative în vederea îmbunătățirii stării apelor din spațiul hidrografic Buzău-Ialomița, construirea de stații de tratarea apelor uzate și pentru satele Șeinoiu, Săcele și Dârvari. 8.035.772 lei este suma atrasă de comuna Tămădău Mare, prin acest proiect de înființare a rețelei de canalizare și de amenajare a stației de epurare, fonduri venite prin Ministerul Dezvoltării. Proiectul, din păcate, nu prevede și finanțări pentru racordarea efectivă a gospodăriilor la rețeaua de alimentare cu apă, edilul comunei motivând acest dezavantaj prin faptul că a vrut să țină cont de părerea proiectantului, astfel încât întregul deviz al lucrării să se încadreze într-un anumit plafon valoric, altfel ar fi existat riscul ca acesta să fie declarat neeligibil. Edilul estimează valoarea decontată a lucrărilor la circa 70 la sută. Stația de epurare va fi amplasată pe locul unei foste gropi de gunoi, urmând ca deversarea să se facă în râul Mostiștea. „Rețeaua de canalizare, pentru cele 3 sate, ar însemna, ipotetic vorbind, minim 600 de racorduri, acoperă aproximativ 600 de gospodării, dar e greu de presupus că vom atinge acest nivel.” În momentul la care au demarat lucrările pentru cele două rețele, de alimentare cu apă și de canalizare, edilul comunei, Constantin Chirică, afirmă că a constatat că locuitorii își doreau mai mult lucrări de amenajare a drumurilor de interes local. „Le-am explicat că e normal să accesăm proiecte care să ofere comunității confortul casnic, după aceea urmând să venim cu proiecte de asfaltare”. La nivelul comunei, în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, au fost prevăzute fonduri, în sumă de 6.235.000 lei, cu ajutorul cărora s-a asfaltat drumul care leagă satele Tămădău Mic, Plumbuita, Șeinoiu și Săcele. „A fost una dintre priorități, în primul rând pentru a se scurta timpii de intervenție, în cazuri critice, însemnând intervenții la incendii, de ordin medical sau de alte forme.” Pentru comuna Tămădău Mare, a treia etapă de finanțare guvernamentală a investițiilor la nivelul comunităților locale, prin noul Program Național de Investiții Anghel Saligny, ar însemna reabilitări și asfaltări de drumuri de interes local pe o lungime de 11.535 metri, astfel: satul Călăreți – străzile Cucului (762 metri), Nucului (220 metri), Salcâmului (355 metri), Teiului (495 metri), Intrarea Școlii (108 metri), Pandurii tronson I (145 metri), Pandurii tronson II (141 metri); satul Săcele – strada DC21 + Câmpului (1050 metri); satul Plumbuita – Drumul Gării (672 metri); satul Tămădău Mic – Drumul Gării (600 metri); satul Tămădău Mare – străzile Strugurilor (392 metri), Darvenilor (649 metri), Tineretului (183 metri), Morii tronson I (481 metri), Morii tronson II105 metri), Basculei tronson I (232 metri), Basculei tronson II (244 metri), Școlii (769 metri), Stadionului (470 metri), Stadionului-Școlii 1 (97 metri), Stadionului-Școlii 2 (84 metri), Stadionului-Școlii 3 (77metri), Stadionului-Școlii 4 (85 metri), Stadionului-Școlii 5 (95 metri), Stadionului-Școlii 6 (106 metri), Berzei tronson I (234 metri), Berzei tronson II (477 metri), Berzei tronson III (74 metri), Sfânta Paraschiva (585 metri), Bălții (418 metri), Lacului (204 metri), Pârâului (166 metri), Viilor (812 metri), Amurgului (258 metri).
Comuna Lehliu-Sat
580 de metri pătrați de trotuar sunt în curs de execuție, pe raza comunei Lehliu-Sat, lucrare care presupune demontarea bordurilor existente, montat pavele pe pat de nisip și montat borduri pe pat de beton, în condițiile în care în cele două sate componente, Lehliu-Sat și Săpunari, au fost reabilitate drumuri de interes local cu o valoare estimată la 10.924.000 lei, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală. În satul Lehliu, pe acest proiect, au fost reabilitate străzile: 34, pe o lungime de 505 metri; 32, pe o lungime de 565 metri; 42, pe o lungime de 98 metri; 13, pe o lungime de 200 metri; 16, pe o lungime de 244 metri; 28, pe o lungime de 586 metri; 27, pe o lungime de 600 metri; 23, pe o lungime de 620 metri; 25, pe o lungime de 1236 metri; rond, pe o lungime de 54 metri. În satul Săpunari, s-au reabilitat străzile: 2, pe o lungime de 465 metri; 9, pe o lungime de 310 metri; 4, pe o lungime de 322 metri; 26, pe o lungime de 500 metri; 21, pe o lungime de 310 metri. În cursul săptămânii trecute, pentru această lucrare, de la nivel central a fost decontată suma de 2,1 milioane lei. Din lucrare, mai sunt de executat, în satul Săpunari, aproximativ 3 kilometri de șanțuri betonate, dintr-un total de 11 kilometri.
Proiectul, din care au mai rămas de executat podețe și șanțuri betonate pentru scurgerea apelor pluviale, are o lungime totală proiectată a drumurilor reabilitate de 6685 metri. Rețeaua de drumuri locale însumează 28 de kilometri, cu tot cu drumul național și drumul județean care face legătură dintre Lehliu sat și Săpunari, iar cea de interes local este de 22 de kilometri, din care 6 kilometri sunt modernizați în totalitate, iar alți 6 kilometri de drumuri de interes local sunt prinși într-un alt proiect aflat în derulare, printre puținele finanțate prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, valoarea acestuia fiind una uriașă, de 28.555.440 lei. În cadrul acestui proiect, cu sursa de finanțare închisă de la nivel guvernamental, s-au executat lucrări și a fost plătită suma de 4.000.000 lei. Au mai fost executate lucrări în cadrul acestui proiect, însă primarul comunei speră ca obligațiile contractuale să fie preluate de către celălalt program de investiții derulat la nivel național, Anghel Saligny, documentația fiind reactualizată cu cerințele acestuia. „În cazul acesta, noi avem toată documentația, avize, aprobări, autorizația de construire și ordinul de începere a lucrărilor, pentru că la noi s-a lucrat în cadrul acestui proiect, chiar dacă sursa de finanțare era prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, care a fost desființat între timp. La momentul la care acest proiect va fi aprobat prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, a doua zi constructorul se apucă de lucru. La noi, lucrarea este în curs de execuție, schimbăm doar sursa de finanțare.” Ionuț Stan, primarul comunei, afirmă că a învățat să aplice o metodă extrem de simplă de lucru: „Mă întind atât cât îmi e plapuma. În mod normal, dacă te gospodărești, cu bani puțini reușești să faci lucruri care se văd și care contează în cadrul general.” În plus, Ionuț Stan consideră că administrațiile publice locale sunt deservite, în foarte multe cazuri, de un număr de personal supradimensionat. „Noi suntem 11 angajați, în total, ceea ce înseamnă că fondul de salarii e unul optim”. În comună, însă, o reală problemă este reprezentată de plata indemnizațiilor persoanelor cu handicap: la o populație de 2.730 de locuitori, la un număr total de 980 de gospodării, conform recensământului din 2011, există 80 de dosare în plată, reprezentând aproximativ 3 la sută din totalul populației. „Nu m-ar fi deranjat dacă situația aceasta ar fi corespuns realității, însă există cam același tip de diagnostic, în foarte multe cazuri, acela de demență mixtă. E ciudat că, în comună, cam toți bătrânii au acest tip de diagnostic.” Toate aceste obligații la plată au fost suportate, timp de 2 ani, din bugetul local. „Am avut această situație în anul 2019 și-n anul 2020. Ne-am spus că nu e normal să colectăm taxe și impozite pentru a acoperi plățile cuvenite persoanelor cu dizabilități. Iar fondul de salarii din administrația publică era mai mic decât plățile pentru indemnizații.” Chiar și-n aceste condiții, în acest an, la Lehliu s-a reușit repunerea în funcțiune a sistemului de supraveghere video. Totodată, a fost semnat contractul de finanțare pentru construirea unei săli de sport, reprezentând extindere și modernizare la școala gimnazială din satul Lehliu, banii fiind alocați prin Compania Națională de Investiții. Totodată, a fost semnat contractul de finanțare pentru construirea unei grădinițe cu program normal, prin Ministerul Educației, care va fi amplasată în centrul localității, existând, la acest moment, autorizația de construire.
Comuna Frăsinet
Primar la primul mandat, începând cu sfârșitul anului trecut, Alin Daniel Ploieșteanu, edilul comunei Frăsinet, și-a concentrat atenția în primul rând pentru reabilitarea școlii gimnaziale comunale, folosind fonduri proprii. A fost schimbat acoperișul, s-au amenajat toalete moderne, cu acces din interiorul școlii, pe sistem container modular, clădirea a fost reabilitată termic și, de acum, sistem de încălzire este unul centralizat. În plus, curtea școlii a fost modernizată. Școala Gimnazială nr. 1 Frăsinet era printre puținele unități de învățământ, din județul Călărași, care mai folosea încălzirea cu lemne, prin intermediul sobelor. Astfel, au fost procurate și montate centrală pe combustibil solid pentru încălzire, din otel,100kW; pompă circulație, DAB; vas expansiune pentru încălzire, vertical, 6 BAR 100L; grup de siguranță din alamă, cu supapă dezaerator și manometru izolat Dn 1”-3 bar; robinet de trecere pentru apă, din alamă cromată, cu sferă și manetă,1 1/2’’,FE-FI (3 buc); filtru Y din alamă nichelată ”hidra” 1 1/2”; supapă de sens din alamă, cu arc 1 1/2”; tub flexibil din inox, dublu perete, neted la interior D.200,(2 m); kit coș de fum dublu din inox AISI 304, D.INT 200, inclusiv suport de prindere din fier; element liniar din inox AISI 304 pentru coș de fum dublu perete, L=1m, D.INT.200 (5 buc); racord din inox AISI 304 pentru trecere de la coș fum dublu perete la tub flexibil, D.200; colier din inox AISI 304 pentru coș de fum dublu perete, D.INT.200 (4 buc); țeavă PPR fibră compozită D.50 mm, inclusiv coturi, mufe și de prindere, izolație (42 ml); calorifer din oțel, 22x600x1200 (2 buc); calorifer din oțel 22x600x1400 (7 buc); calorifer din oțel 22x600x1800 (2 buc); calorifer din oțel 22x600x1600 (11buc); calorifer din oțel 22x600x1000; robineți radiatoare tur/retur(23 set); PPR DN40 (incluse coturi, mufe, cleme și materiale mărunte (168ml); țeavă PPR DN322 mm (incluse coturi, mufe, cleme și materiale mărunte – 98 ml); țeavă PPR DN 25 mm (inclusiv coturi, mufe, cleme și materiale mărunte – 85 ml); țeavă PPR DN 25 mm (inclusiv coturi, mufe, cleme și materiale mărunte – 90ml); racord PPR 20×1/2 FE(46 buc); țeavă și fitinguri camera tehnică; robineți trecere 1 ¼’’(3 buc); țeavă și fitinguri instalație termică radiatoare; proiect și aviz de funcționare ISCIR; procurare și montare butelie de egalizare DN120, inclusiv materiale necesare efectuării legăturii de instalație. 113.300 lei a fost costul acestei lucrări care asigură, de acum, un confort normal pentru cea mai mare parte din cei 180 de copii angrenați într-un sistem de învățământ, preșcolar, primar sau gimnazial, de pe raza comunei. Investițiile în sistemul educațional, pe raza comunei Frăsinet, au demarat încă de la sfârșitul iernii, prin refacerea gardului împrejmuitor din spatele Școlii Gimnaziale nr. 1, vechi de o jumătate de secol. Pe lângă Școala Gimnazială nr. 1 Frăsinet, o școală dedicată învățământului primar funcționează în satul Luptători, în vreme ce învățământul preșcolar se derulează prin grădinițele din satele Dănești și Pupăza. Pentru școala din satul Luptători a fost deja executat studiul de fezabilitate pentru reabilitare, modernizare, extindere și dotare, urmând ca finanțarea să fie asigurată în cadrul viitoarelor programe derulate prin sistem guvernamental sau prin atragerea de fonduri de la nivelul Uniunii Europene. Totodată, în satul Frăsinet, de-a lungul străzii principale, trotuarul care duce la școală, în lungime de 1,1 kilometri, a fost reabilitat în întregime, prin turnarea unui strat de beton armat, cu o grosime de 12 cm. Lucrarea a fost finanțată din fonduri comunitare. Totodată, s-a turnat un strat de frizură asfaltică pe străzile principale ale satelor componente, Tăriceni, Luptători, Curătești, Pupăza, Frăsinet și Dănești, care nu au fost reabilitate și modernizate în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, când comunei Frăsinet i-a fost aprobată la finanțare suma de 8.572.262 lei. Din această investiție, au mai rămas de executat șanțuri și podețe. În cursul lunii mai 2021, a fost semnat și contractul de finanțare pentru amenajarea unui parc, în satul Luptători, în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, derulat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Management. „Rămâne doar o problemă de timp până când copiii din comuna noastră vor avea, în sfârșit, unde să se joace. Așa cum am promis, copiii sunt principala noastră prioritate și vom face tot ce ține de noi pentru a fi fericiți și a le asigura un mediu în care sa se poată dezvolta sănătos”, precizează Alin Daniel Ploieșteanu, primarul comunei Frăsinet. Mai mult, sediul farmaciei locale, care aparține primăriei, a fost renovat, ceea ce a condus la redeschiderea punctului farmaceutic comunal. S-au asigurat fonduri și pentru întocmirea documentației la faza de studiu de fezabilitate pentru înființarea rețelelor de distribuire gaze naturale în comună; documentațiile întocmite se realizează cu scopul de a obține o finanțare nerambursabilă pentru înființarea rețelelor de gaze de către UAT-uri, din fonduri guvernamentale, cuprinzând: documentație pentru obținerea avizului de racordare de la TRANSGAZ; documentație pentru obținerea avizului ANRE; documentație pentru obținerea certificatului de urbanism; studiu de fezabilitate cf. OUG 907/2016.
Comuna Valea Argovei
În acest an, cea mai mare realizare pentru comunitatea din Valea Argovei, ne declară primarul comunei, Costel Boitan, este reprezentată de semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Reabilitare, modernizare, extindere (prin desființare corp Anexa C2) și dotare Școala Gimnazială nr.1 – Comuna Valea Argovei (Corp A și Corp B) – Județul Călărași”, al cărui obiectiv general îl reprezintă îmbunătățirea condițiilor din unitatea de învățământ, în vederea creșterii performanțelor elevilor și a reducerii abandonului școlar, prin reabilitarea a trei săli de clasă și a două laboratoare complet utilate, corpul de școală existent, ce va deservi peste 200 elevi din Valea Argovei. Finanțarea este asigurată prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în cadrul Axei prioritare 10 – „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale”, Prioritatea de investiții 10.1 – „Investițiile în educație, și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare”, Obiectiv specific 10.1 – „Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii şi învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului”, Operațiunea B – „Învățământ obligatoriu”. Corpul de școală va fi extins până la o suprafață de 677,50 mp, cu încăperi noi având funcțiuni de grupuri sanitare, cameră de depozitare pentru produse perisabile, spații cu destinație administrativă, centrală termică și magazie. Finalizarea investiției va conduce la scăderea ratei de abandon școlar în localitate, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii sub 10% și creșterea ratei de absolvire în vederea integrării pe piața muncii și diminuării ulterioare a indicelui sărăciei (IDUL). Proiectul, cu o durată de implementare de 91 de luni în perioada 1 martie 2016 – 30 septembrie 2023, are o valoare totală a bugetului de 4.909.824,82 lei, din care peste 3,8 milioane de lei reprezintă contribuția din Fondul European de Dezvoltare Regională, peste 587 de mii de lei este finanțarea de la Bugetul de Stat și 480 de mii de lei este contribuția beneficiarului. Totodată, în cursul anului trecut, au fost reabilitate și modernizate drumuri de interes local, printr-un proiect finanțat în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, suma eligibilă aprobată fiind de 9.155.030 lei . S-au asfaltat străzi, pe o lungime de 11,766 kilometri, în satele Valea Argovei, Siliștea și Vlădiceasca. La acest moment, s-au asfaltat următoarele străzi: în satul Valea Argovei – Grădiniței (790 metri), Caișilor (459 metri), Magazionerului (222 metri), Croitorului (385 metri), Pescarului (94,5 metri), Căminului (224 metri), Turcului (480 metri), Miciurin (141 metri), Piscicolei (747,5 metri), Serelor (713 metri), Moldovenilor (362 metri), Frizerului (275 metri), Florilor (850 metri), Pompierului (125 metri), Grădinii (133 metri), Tufănelelor (162 metri), Baciului (124 metri), Rebej (422 metri) și Țânțarului (167 metri); în satul Siliștea – Școlii (240 metri), Cazanului (252,5 metri), Principală (740 metri), Cojocarului (275 metri), Florilor (184 metri), Monumentului (376 metri), Stadionului (487 metri), Bisericii (276 metri) și Centurii (674 metri); în satul Vlădiceasca – Luncașilor (500 metri), Islazului (135,5 metri) și Mijlocie (110 metri). Pe lângă proiectul de modernizare și asfaltare de drumuri de interes local, la Valea Argovei este în curs de derulare un alt proiect privind înființarea rețelei de apă uzată, cu stație de epurare și modernizare rețea de alimentare cu apă, finanțat tot de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru care s-a alocat suma de 16.640.858 lei. Rețeaua deservește integral satele Valea Argovei și Vlădiceasca. În fapt, administrând o comunitate mică și cu venituri modeste, primarul Costel Boitan ne spune că tot timpul a căutat să atragă surse de finanțare, pentru dezvoltarea infrastructurii locale, din surse externe, fie de la nivel european, fie de la nivel național. Numai în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, administrația comunei a reușit atragerea unei sume uriașe din bugetul național, a doua ca mărime la nivelul comunităților locale din județul Călărași, valoarea acesteia fiind de 25.795.888 lei.
