Comuna Dor Mărunt:

13.304.767 lei este suma atrasă de comuna Dor Mărunt, în ultimii ani, prin proiecte finanțate din surse guvernamentale, cea mai mare parte din această sumă fiind direcționată pentru refacerea sau modernizarea drumurilor de interes local. În cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, echivalentul sumei atrase de comuna Dor Mărunt, a fost de 1 milion de euro, reprezentând necesarul pentru pentru proiectul de asfaltare pe un traseu de 3,5 kilometri, în satul Dor Mărunt, pe un număr de 4 străzi. S-a urmărit reabilitarea drumurilor principale din satul Dor Mărunt, de spune primarul Ion Iacomi, legându-se halta CFR cu biserica și cu morile din localitate, facilitându-se, totodată, accesul spre dispensarul uman. Totodată, altădată un drum pietruit, în comună s-a asfaltat drumul dintre satele Înfrățirea și Dor Mărunt, pe o lungime de 4,8 kilometri, cu finanțare venită de la Consiliul Județean Călărași și ca urmare a demersurilor întreprinse de primar. „E un drum important câtă vreme se asigură fluidizarea traficului pentru navetiștii din satul Înfrățirea. În plus, în Înfrățirea sunt și elevi care se deplasează la școlile comunale.” Ulterior, în 22.05.2018, s-a demarat procedura pentru achiziția serviciilor de proiectare și lucrări pentru obiectivul reprezentat de modernizarea de străzi, prin asfaltare, în satele Dor Mărunt, Dâlga și Ogoru. În 2012, la momentul preluării primului mandat, satul Dor Mărunt beneficia de străzi asfaltate pe o lungime de 450 metri, în vreme ce, în anul 2020, rețeaua de drumuri asfaltate, în acest sat, a ajuns să măsoare 12 kilometri, reprezentând 13 străzi. „Pregătim în continuare documentații de modernizare a drumurilor și apreciem că până în 2024, în satul Dor Mărunt, vor fi asfaltate 85 % din străzi. Că tot se spune că sunt proiecte făcute de alții: întocmirea documentației pentru proiectul de asfaltare în satele Dor Mărunt, Dâlga și Ogoru a demarat în anul 2016, imediat după alegeri, iar întocmirea documentației pentru proiectul de asfaltare a străzilor Teiului, Morilor, Grădiniței și Garofiței a demarat în anul 2014, iar execuția s-a făcut în anii 2016-2017.” La nivelul satului Dâlga, nu exista nici măcar un metru de drum asfaltat, în vreme ce, azi, rețeaua de drumuri modernizate ajunge la un total de 6 kilometri, însemnând reabilitarea și modernizarea a 9 străzi. „Lucrăm, în continuare, la proiectele de dezvoltare și estimăm că satul Dâlga va fi asfaltat în proporție de 90 %, până în anul 2024.” Pentru acest sat, s-au depus proiecte, aflate pe lista de sinteză a Ministerului Dezvoltării, reprezentând asfaltarea a circa 11,5 kilometri de drumuri de interes local, pentru 20 de străzi. Tot prin fonduri atrase, a fost reabilitată și modernizată Grădinița cu Program Normal nr. 1 Dor Mărunt, însemnând desfacerea totală a pardoselilor cu toata infrastructura actuală și refacerea acestora cu o nouă infrastructură; realizare pereți despărțitori din gips-carton; demolarea unor pereți interiori din zidărie de cărămidă sau BCA; prevederea unor goluri noi în zidăria de cărămidă pentru realizarea unor accese și a unor goluri pentru ferestre; realizarea la partea superioară a pereților din cărămidă a unor centuri din beton armat; refacerea planșeului din lemn în zonele în care se demolează pereții din cărămidă pe care se rezemau grinzile din lemn ale planșeului; refacerea șarpantei acoperișului; refacerea învelitorii acoperișului; refacerea trotuarului de gardă cu rigolă perimetrală; execuția la nevoie a unor lucrări de consolidare locală dacă la desfacerea soclului sau la rectificarea tencuielilor exterioare se depistează fisuri sau crăpături în fundații sau pereți; refacerea parțială a instalației de încălzire; refacerea integrală a instalației sanitare (apă și canalizare menajeră); refacerea parțială a instalației interioare de iluminat și a circuitelor de priză; refacerea integrală a instalației de paratrăsnet; revizuirea tâmplăriei existente și prevederea la exterior, pentru golurile noi de ferestre și ușa de la intrare; dotarea cu mobilier specific (în funcție de destinația spatiilor).

La 27 iulie 2020, Ministerul Dezvoltării a aprobat suplimentarea listei din Subprogramul “Săli de sport”, finanțat prin Compania Națională de Investiții, cu încă 9 obiective de investiții, în 8 județe din țară, una dintre acestea în curtea corpului B (Școala veche) a Școlii gimnaziale nr. 1 Dor Mărunt. Pentru anul 2022, se are în vedere și construirea unei săli de sport pentru școala situată pe raza satului Dâlga. În cursul acestui an, s-au executat lucrări de întreținere drumuri, eliminare vegetație masivă crescută pe acostamente, reformatarea acostamentelor, scarificare, nivelare, săpare mecanică rigole pentru scurgerea apelor pluviale, scarficare ușoara a platformei, completare strat de uzură din piatră de drumuri, nivelare, compactare și cilindrare platformă pentru drumul comunal care face legătura între satul Pelinu și Drumul Național 3A. Totodată, o altă investiție importantă este reprezentată de reabilitarea, din surse proprii, a căminului cultural din satul Dor Mărunt, însemnând grinzi pentru planșe, cu deschidere de peste 4 m, din lemn de rășinoase, cu fețe plane (12,6 mc); șarpantă acoperiș din scândură rășinoase de 24 mm grosime, cu deschidere pana la 14m (757mp); învelitori lemnoase executate cu sită de lemn de brad bătută de spică 30x50mm (757mp); învelitori din plăci din tablă amprentată tip țiglă, pentru învelitorile acoperișurilor (tip lindab)(757 mp); streașină înfundată din scânduri de rășinoase fălțuite și geluite pe o parte, cu grosime inițiala de 22mm, inclusiv paziile necesare din scânduri de brad de 28 mm grosime, fără console aparente (80mp); demontat elemente de acoperiș, învelitori din țiglă, olane, plăci presate din tablă, pas, pvc (757mp); finisaje exterioare termosistem termoizolație polistiren expandat 10 cm, plasă fibră (620mp), vopsitorii decorative în relief, aplicate pe suprafețe de beton; executate în două straturi de vopsea decorativă (620 mp); fixare profil metalic de soclu aferent sistemului EXTHERM pentru termoizolarea fațadelor (220m); profil colțar cu plasă tencuieli exterioare 3m/buc (334 buc.); sistem de termoizolare a fațadelor de tip ceresit ceretherm; pregătirea suprafeței (620 mp).
Comuna Sărulești

9.929.509 lei este suma alocată comuni Sărulești, în cadrul primei etape a Programului Național de dezvoltare Locală, bani care au fost folosiți pentru asfaltarea de drumuri de interes local. Petre Alexandru Călin, primarul comunei, ne spune că a reușit, astfel să reabiliteze drumuri în 4 din cele 7 sate componente, astfel: Sărulești Gară – 4285 metri liniari; Săndulița – 1450 metri liniari; Sărulești-Sat – 1350 metri liniari; Solacolu – 900 metri liniari. Tot în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, comuna Sărulești a beneficiat și de o altă investiție, cu bani guvernamentali, reprezentând lucrări de reabilitare și modernizare pentru Grădinița nr. 3, din satul Săndulița. Banii alocați acestei lucrări au fost în valoare de 386.881 lei. Alte trei investiții majore au fost atribuite comunei Sărulești, în cadrul celei de-a doua etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, reprezentând: 1. extindere și modernizare rețea de alimentare cu apă – 7.367.235 lei; 2. înființare rețea de canalizare și stație de epurare biologică, aceasta urmând să deservească satele Sărulești-Gară și Săndulița – 8.412.709 lei; 3. reabilitare Școala Gimnazială nr. 1 din satul Sărulești-Gară – 4.169.637 lei. Procedura de licitație pentru reabilitarea Școlii Gimnaziale nr. 1 a fost declanșată în luna Octombrie 2018, cuprinzând lucrări de reabilitare, pe 4 niveluri (parter+3 etaje) și subsol tehnic, pe o suprafață construită de 845 mp și o suprafața desfășurată, fără subsol, de 3380 mp. Lucrările au constat în anvelopare, înlocuire tâmplărie, înlocuire pardoseli, reabilitarea totală a instalației electrice și termice, finisaje interioare. Școala funcționează cu un număr de 25 de clase, pentru un număr de 440 de elevi. Prin cele două etape ale acestui program derulat prin Ministerul Dezvoltării, comuna Sărulești a reușit să atragă fonduri guvernamentale în sumă de 30.265.971 lei. Suma de 2.441.710 lei a fost atrasă, prin Compania Națională de Investiții, pentru construirea căminului cultural din satul Sărulești-Gară, lucrare finalizată și predată la cheie încă din cursul anului 2018. La acest moment, cele mai mari sume, provenite din bugetul local, au fost investite în studii. În cursul acestui an, 132.000 lei a plătit Primăria comunei Sărulești pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru înființarea rețelei de distribuție de gaze naturale și pentru elaborarea documentației pentru obținerea certificatului de urbanism și elaborarea documentației pentru obținerea de avize și acorduri. Tot din funduri comunitare a fost finanțată și lucrarea de reabilitare prin mixtură asfaltică și alei pietonale a străzii Nicolae Labiș și a parcului din incinta sediului administrativ al comunei. „Am finalizat cele mai importante proiecte și lucrări pe care ni le-am propus, începând cu reabilitarea sediului Primăriei, a școlilor și grădinițelor, construcția Căminului Cultural, asfaltarea drumurilor comunale, scăderea infracționalității, rețea de iluminat public stradal, rețea de monitorizare video, rețea de apă și canalizare, construcție terenuri de sport, sală de sport, transport copii, parcuri pentru copii și multe alte proiecte ce urmează a fi finalizate”, declară Petre Alexandru Călin, primarul comunei Sărulești. Și-n acest an, un nou loc de joacă pentru copii a fost dat în folosință, în satul Sărulești Gară. Locul de joacă are în componență un balansoar cu 2 locuri, pentru grupa de vârstă 3 – 14 ani, din lemn de rășinoase, cu dimensiuni de 4,00 x 0,35 x 0,60 m, un leagăn pentru copii, un balansoar pe arc, model Dinozaur, din oțel, un ansamblu format din platformă cu acoperiș – 3 bucăți, platformă fără acoperiș – 1 bucată, pod trecere- 2 bucăți, tunel tub de trecere – 1 bucată, scară – 2 bucăți, rampă pentru urcat – 1 bucată, tobogane – 3 bucăți.
Orașul Lehliu Gară

Numai în prima etapă a Programului Național de Dezvoltare Locală, la nivelul orașului Lehliu Gară a fost investită suma de 14.711.546 lei, însemnând reabilitarea de drumuri de interes local, pe o lungime totală de 8970 de metri. Totodată, printr-un proiect depus spre decontare la Fondul de Dezvoltare și Investiții, desființat între timp, a fost solicitată suma de 39.360.498 lei, reprezentând reabilitarea a 22 de străzi în satul Răzvani, 12 străzi în satul Buzoieni și 29 în orașul Lehliu Gară. Ulterior, s-au căutat soluții pentru găsirea altor surse de finanțare, proiectul fiind reactualizat și așteaptă să se intre în faza de depunere a cererilor în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny. Proiectul prevede reabilitarea următoarelor străzi: satul Răzvani – strada lalelelor – 17 centimetri de piatră spartă; strada Toamnei – 3 centimetri de piatră spartă; strada Lucian Blaga – 15 centimetri de piatră de râu; strada Narciselor, tronsonul 1 – 12 centimetri de piatră de râu; strada Zorilor – 3 centimetri de piatră spartă; strada Vasile Alecsandri – 17 centimetri de piatră de râu; strada IL Caragiale – 15 centimetri de piatră de râu; strada Crizantemelor, tronson 1 – 3 centimetri de piatră spartă; strada Sf. Constantin, tronsonul 1 – 18 centimetri de piatră de râu; strada Trandafirilor, tronsonul 1 – 19 centimetri de piatră de râu; strada Nufărului, tronsonul 1 – 4 centimetri de piatră spartă; strada Verii – 18 centimetri de piatră de râu; strada Narciselor, tronson 2 – 12 centimetri de piatră de râu; strada Crizantemelor, tronson 2 – 3 centimetri de piatră spartă; strada Sf. Constantin, tronson 2 – 18 centimetri de piatră de râu; strada trandafirilor, tronson 2 – 19 centimetri de piatră de râu; strada Nufărului, tronson 2 – 4 centimetri de piatră spartă; strada 1 decembrie – 4 centimetri de piatră spartă; strada veseliei – 15 centimetri de piatră de râu; strada Bujorilor – 11 centimetri de piatră de râu; strada tineretului – 11 centimetri de piatră de râu; strada Cetățuiei – 4 centimetri de piatră spartă; strada Nicolae Bălcescu – 5 centimetri de piatră spartă; sat Buzoieni strada Marin Preda – 4 centimetri de piatră spartă; strada teiului – 10 centimetri de piatră de râu; strada Luceafărului – 10 centimetri de piatră de râu; strada Stejarului – 10 centimetri de piatră de râu; strada Culturii – 14 centimetri de piatră de râu; strada sf. Nicolae – 5 centimetri de piatră spartă; strada Speranței – 4 centimetri de piatră spartă; strada Rozelor – 18 centimetri de piatră de râu; strada Ion Creangă – 14 centimetri de piatră de râu; strada Magnoliei – 22 centimetri de piatră spartă; strada Primăverii – 5 centimetri de piatră spartă; Aleea Cimitirului – 15 centimetri de piatră de râu. În orașul Lehliu Gară, se are în vedere asfaltarea sau betonarea a 29 de străzi care se află într-o stare de degradare evidentă sau fără să fie derulate investiții de amenajare, astfel: strada Apusului – sistem rutier de pământ; strada Luminișului – sistem rutier de pământ, strada Pădurii – sistem rutier – 10 centimetri piatră spartă; strada Mătăsii – sistem rutier de pământ, intrarea din TCIF – 10 centimetri beton degradat + 10 centimetri de piatră spartă; Intrarea Ritmului – 10 centimetri beton degradat + 10 centimetri de piatră spartă; Intrarea industriei – 10 centimetri beton degradat + 10 centimetri de piatră spartă; strada Serei – 8PR; strada Mihai Viteazu – sistem rutier de pământ; strada Ion Cheșcă – sistem rutier de pământ; strada Mircea cel Bătrân – sistem rutier de pământ; strada Elefterie Papadisia – 13 centimetri de piatră spartă; strada Fermierului – 10 centimetri beton degradat + 10 centimetri de piatră spartă; strada Scriitor Nicolae Velea 3 – 5 centimetri de piatră spartă; strada Spicului – 10 centimetri beton degradat + 10 centimetri de piatră spartă; strada Scriitor Nicolae Velea 2 – 18 centimetri de piatră spartă; strada Scriitor Nicolae Velea 1 – 18 centimetri de piatră spartă; strada Mihail Sadoveanu – 18 centimetri de piatră spartă; strada dr. Rameta Ion – 20 centimetri de piatră spartă; strada Valahia – 8 centimetri de piatră spartă; strada Prof. Zafiu Marin – 15 centimetri de piatră spartă; strada prof. Ioniță Dumitru – 27 centimetri de piatră spartă; strada Belșugului – 10 centimetri beton degradat + 10 centimetri de piatră spartă; strada George Coșbuc – 23 centimetri de piatră spartă; strada Barbu Știrbei – 10 centimetri beton degradat + 10 centimetri de piatră spartă; strada Valea Seacă – 5 centimetri de piatră spartă; strada parcului – sistem rutier de pământ; Pista – DN3 – sistem rutier de pământ; strada Vlăstarului – sistem rutier de pământ. În acest an, ne spune Iulian Iacomi, primarul orașului Lehliu Gară, s-a intervenit pe acele străzi care erau impracticabile, prin așternerea unui strat de mixtură asfaltică, rezultată de la frezarea tronsonului de autostradă din zona Fundulea.

Din data de 1.02.2020, Compania Națională de Investiții, prin subprogramul Complexuri Sportive din cadrul Programului Național de Construcții de Interes Public sau Social, a anunțat, într-un comunicat, că baza sportivă din orașul Lehliu Gară va fi modernizată, în cadrul unei investiții cu o valoare estimată la 1,5 milioane euro. Baza sportivă, tip 1, are următoarele caracteristici: suprafața minimă de teren necesară construirii este de aproximativ 13.202 mp (dimensiuni minime lungime 164m, lățime 80,5m), cu următoarele funcțiuni: teren sportiv fotbal dimensiuni omologate UEFA și FRF cu dimensiuni 105m x 68m cu nocturnă și tribune pentru 500 de spectatori; teren sportiv mic ce va fi tușat pentru minifotbal, handbal, baschet, tenis și va avea dimensiunea de 20m x 40m; clădire vestiare și administrativă; parcare autovehicule și autocar. S-au derulat procedurile de desemnare a constructorului, iar amplasamentul a fost deja predat, pentru începerea lucrărilor.
Comuna Ulmu

Au fost recepționate lucrările prinse în proiectul de modernizare de drumuri de interes local, din cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, finanțat prin Ministerul Dezvoltării, de declară Nelu Cantaragiu, primarul comunei Ulmu. Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 5.616.900 lei, reprezentând reabilitări și modernizări de drumuri pe o lungime de 5.518 metri. Astfel, au fost recepționate străzile: – satul Zimbru – Nicolae Titulescu, pe o lungime de 249 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Nicolae Iorga, pe o lungime de 248 metri, cu 4 metri parte carosabilă; George Coșbuc, pe o lungime de 247 metri, cu 5,5 metri parte carosabilă; Ion Voicu, pe o lungime de 248 metri, cu 4 metri parte carosabilă; – satul Făurei – Zorelelor, pe o lungime de 254 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Bisericii, pe o lungime de 215 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Ștefan cel Mare, pe o lungime de 260 metri, cu 4 metri parte carosabilă; – satul Chirnogi – strada Stadionului, pe o lungime de 300 metri, cu 4 metri parte carosabilă; – satul Ulmu – Mostiștei, sectorul 1, pe o lungime de 345 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Mostiștei, sectorul 2, pe o lungime de 136 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Plajei, pe o lungime de 202 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Salcâmului, pe o lungime de 274 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Speranței, pe o lungime de 220 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Sfântul Nicolae, pe o lungime de 203 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Anghel Saligny, pe o lungime de 231 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Independenței, pe o lungime de 223 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Decebal, pe o lungime de 422 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Crinului, pe o lungime de 425 metri, cu 4 metri parte carosabilă; Aviatorilor, pe o lungime de 468 metri, cu partea carosabilă cuprinsă între 2,8 și 4 metri; Mărgineni, pe o lungime de 348 metri, cu 4 metri parte carosabilă. Lucrările s-au derulat pe parcursul a doi ani, cuprinzând săpături, strat de formă din material pietros recuperat, 10 centimetri grosime, strat fundație inferior reprezentat de balast – 20 centimetri grosime, strat fundație superior, format din piară spartă de 15 centimetri grosime, apoi un strat de uzură din beton asfaltic, de 6 centimetri grosime, la care s-au adăugat rigole de scurgere a apelor pluviale, rămânând de executat mici lucrări reprezentate de partea de cofinanțare locală din cadrul proiectului. „Unele străzi, în cadrul proiectului, au fost prevăzute cu rigole, altele nu, iar acum am luat decizia de a se amenaja și așa ceva și pe acele străzi care nu au fost prinse în proiect, cu astfel de lucrări, cu finanțare din bugetul local.” Comuna Ulmu beneficiază de 21 de kilometri de rețea stradală, din care 13 kilometri reprezintă drumuri asfaltate, câtă vreme, în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, s-au primit fonduri, de la nivel național, în sumă de 5.379.134 lei. Suma a fost investită în reabilitarea și modernizarea de drumuri de interes local, pe o lungime de 5 kilometri. Străzi, pe o lungime de 2,6 kilometri, au fost reabilitate și asfaltate prin H.G. nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean și de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice. La acest moment, se așteaptă depunerea cererilor de finanțare în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny. „Ne-am reactualizat toate documentele, iar proiectul cuprinde asfaltarea celorlalte străzi ale comunei Ulmu, care nu au beneficiat de lucrări de modernizare și asfaltare. Solicitarea noastră va fi pentru reabilitarea a circa 10 kilometri de drumuri de interes local, însă știu că programul se derulează pe o perioadă de 7 ani, asta însemnând că nu e o cerință exagerată.” Nelu Cantaragiu, primarul comunei Ulmu, afirmă că e normal ca și localitățile rurale să beneficieze de astfel de condiții, câtă vreme imaginea satului idilic, cu străzi pline de praf, vara, sau de noroi, în anotimpul ploios, nu este una normală. Se speră ca, măcar prin asigurarea unor astfel de investiții și prin asigurarea unor condiții de trai normale, satele din zonă să nu dispară, în mod natural. Satul Zimbru, la ultimul recensământ, figura cu 172 de locuitori. La acest moment, ne spune edilul, media de vârstă, aici, este de peste 65 de ani, iar satul nu are mai mult de 150 de locuitori. „Sperăm ca toți tinerii care au plecat, după un trai mai bun, în alte țări, să se întoarcă în satele de baștină. Asta mă gândesc: cum să le spun să revină acasă, dacă nu le putem oferi măcar o minimă infrastructură? Problema e ca zona nu asigura și atragerea de investitori, care să creeze locuri de muncă. Pe raza comunei, sunt câteva societăți agricole, deservite de câțiva localnici, crescători de animale și cam atât. În plus, comuna este amplasată și într-o zonă greu accesibilă, în mijlocul câmpiei, cu drumuri de legătură pe care, dacă nu ești atent, din goana mașinii nici nu le vezi”. În plus, sunt asigurate, astfel, și accesul facil al mașinilor de intervenție, în caz de necesitate. 80 de copii mai sunt înscriși, în formele de învățământ, în comună, mulți dintre ei provenind și din centrele de plasament care activează în satele Ulmu sau Făurei. Abia în urmă cu două săptămâni, în cadrul școlii din comună, a fost recepționat grupul sanitar, prin extinderea Școlii Gimnaziale nr. 1 Ulmu, finanțarea fiind asigurată tot prin etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală. Suma atrasă a fost de 253.297 lei. „Toți care au fost în putere, au plecat după un trai mai bun. Nu sunt locuri de muncă, iar toți cei care au plecat, e greu de presupus că se vor mai întoarce. Cu satul românesc, se întâmplă o tragedie. Cine nu înțelege asta, nu are habar de realități.”