Invitat, în cursul zilei de sâmbătă, 23 martie, la ediția nr. 19 a emisiunii Verde’n’Ghete, difuzată de AgroTv, Emil-Florian Dumitru, deputat PNL de Călărași, a apreciat că agricultura poate reprezenta o șansă pentru dezvoltarea satului românesc.
„Ține foarte mult de modul în care înțelegem să promovăm măsuri de finanțare a agriculturii și a industriei alimentare, pentru că România este al cincilea stat ca dimensiune agricolă, din Europa. Și chiar dacă, de multe ori, spunem că nu sunt subvențiile la nivelul Uniunii Europene, totuși România beneficiază, într-un exercițiu financiar, de o sumă consistentă, de 21,8 miliarde de euro. Bani care, dacă-i vom investi în mod corect, vom avea rezultate și nu vom mai discuta de faptul că românii, consumatorul din România va consuma produse provenite din comerțul intracomunitar și din import”.
Vicepreședinte al comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, din Camera Deputaților, Emil-Florian Dumitru deține, pe raza satului Chiselet, o exploatație agricolă, administrată de familie, de 170 ha.
Acesta s-a referit la faptul că există o viziune diferită a Partidului Național Liberal față de cea a partenerilor de coaliție de gurvernare, câtă vreme ideea pe care s-a mers, de foarte mult timp, a fost aceea de a scoate sectorul agricol, reprezentat de fermierii care dețin suprafețe foarte mici, de până în 5 hectare, din zona de protecție socială.
„Dacă am greșit cu ceva în toți anii, din 2007 și până în prezent, a fost că n-am încercat ca pe acei fermieri mici,pe care să-i scoatem din zona socială, să-i orientăm către piață, să-i asociem și să le explicăm că cu 5 hectare de grâu sau de porumb, ei nu vor rezista într-o competiție în piața unică europeană. Și cred că cea mai mare greșeală pe care au făcut-o oamenii politici, în toți acești ani, a fost să-i țină într-un prizonierat dintr-ăsta în care practic plățile directe pe suprafață au reprezentat singurul lor venit, ceea ce mie mi se pare anormal. Eu cred că trebuie să fim foarte onești și să ne uităm unii în ochii celorlalți să vedem, ca și structură de ferme, azi, în România avem la 86.000 de ferme comerciale care produc pentru piață, într-un sistem organizat, iar până la 730.000 care depun anual cereri de plată sunt, practic, persoane fizice, sunt ferme de subzistență care, din păcate, nu reușesc, sub nici o formă, să treacă peste etapa asta.”
Emil-Florian Dumitru a opinat că modul de acordare a subvențiilor agricole ar trebui condiționat de existența asocierilor dintre fermieri. Deputatul liberal a remarcat, totodată, inexistența animalelor pe pășunile situate mai ales în sudul țării.
„Uitați-vă, să facem o asociere pe sectorul zootehnic, dacă vreți. Pentru că, totuși, trebuie să vorbim și despre o proiecție pe noua politică agricolă comună post 2027. Dacă mergem în toate județele din sud, constatăm că pășunile sunt fără animale. Practic nu mai există o apetență inclusiv din partea micului fermier, micului agricultor, să creacsă animale. Și-atunci ne întrebăm de ce nu există în România o cerere substanțială de cereale.”
Ca măsuri importante de aplicat, în perioada imediat următoare, în sectorul agricol, Emil-Florian Dumitru s-a referit la schema de finanțare pe ambalare, sortare, etichetare și transport la legume, fructe și cartofi, ca extensii ale programelor deja aplicate în agricultură, în ideea ca astfel de produse să poată intra pe piața supermarketurilor din România sau din Europa.
„Astăzi, că ne place, că nu ne place, 80 la sută din marfa agroalimentară se desfășoară prin aceste structuri de vânzare. Trebuie să depășim situația în care practic noi dăm sprijin pentru producție. Bine-bine, dar consumatorul cum poate să știe el că este o roșie din România?”
Despre compania Unirea, gândită de Paridul Social Democrat și aplicată de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, drept o structură de comerț agroalimentar cu produse specifice românești, Emil Florian Dumitru a apreciat că aceasta este o catastrofă.
„Statul s-a dovedit, în toți acești ani, că este cel mai prost administrator. Eu pot să-mi permit să spun ceea ce cred indiferent de ceea ce mi se spune de la partid, pentru că dincolo de a fi om politic, vin din mediul asociativ, am un istoric de fermier. Eu cred că această Casa Unirea este practic o instituție care s regăsește practic undeva în trecut.”
