„Am mai avut această discuție și-n urmă cu peste 10 ani. Din punctul meu de vedere, este absolut necesar să comasăm măcar administrațiile publice din astfel de UAT-uri. De exemplu, la vecinii noștri, în comuna Ulmu, mai sunt 50 de copii, înscriși într-o formă sau alta de învățământ, La noi, în satul component Boșneagu, nu știu dacă-n ultimii ani s-a mai născut vreun copil. Avem ani în care, din acest sat, nu am înscris nici un copil la școală.”
E punctul de vedere al primarului comunei Dorobanțu, Vasile Stoica. Acesta declară că nu vede o altă soluție prin care cheltuielile de personal, în cadrul administrației publice locale, să fie reduse, astfel încât să poată fi susținute din taxele și impozitele colectate la nivel local. Mai mult, forma aceasta de comasare administrativă ar aduce și alte numeroase avantaje, plecând de la faptul că sistemul educațional ar deveni mult mai eficient. Stoica privește tot spre comuna vecină, unde funcționează o unitate de învățământ supradimensionată, ca spațiu, construită în sistem P+1, dar care este deja atipică pentru necesitățile locale.
„E simplu de dedus că avem de-a face cu ceva care este anormal, iar aici vorbim pe cifre: la vecinii noștri de la Ulmu, au avut un total de 5 elevi la simularea Evaluării Naționale, adică 5 elevi înscriși în clasa a VIII-a, în vreme ce la școala din Dorobanțu sunt 25 de elevi. Tot așa, dacă aduni cele două organigrame, a noastră și a vecinilor de la Ulmu, lucrurile s-ar simplifica foarte mult. Știu, însă, că sistemul legislativ este extrem de stufos, căci această comasare ar implica un referendum la nivel local, atât la Dorobanțu, cât și la Ulmu. Din acest punct de vedere, n-ar fi o problemă la nivelul comunității noastre. Problema, așa cred eu, este la vecini, care ar reacționa negativ la o astfel de propunere. Te lovești de niște mentalități și de niște orgolii locale. Nu vreau să supăr pe nimeni cu o astfel de afirmație, nici pe ceilalți colegi primari sau pe cetățeni, în general, dar nu este ceva normal ca, la nivelul unei comunități, primăria să fie cel mai mare angajator.”
În tot acest timp, s-au investit sume enorme, venite de la nivelul Uniunii Europene, în sisteme de digitalizare a serviciilor publice, a administrației în general, sisteme care sunt nefuncționale. Vasile Stoica, primarul comunei Dorobanțu, nu înțelege de ce, la nivelul anului 2026, cu astfel de echipamente și soft-uri achiziționate, trebuie să mai semneze adeverințe.
„Mi se cere să semnez astfel de acte necesare pentru eliberarea cărții de identitate când, atâta timp cât e implementat un astfel de proiect, cel de digitalizare, funcționarul respectiv de la serviciul de evidență a persoanelor, accesează baza de date, în cazul de față registrul agricol. Sistemul nu funcționează, dar bani s-au cheltuit. De ce facem astfel de investiții, dacă ele nu vin cu elemente care să ajute atât cetățeanul, cât și administrațiile publice locale sau serviciile publice? Astfel de investiții au fost făcute tocmai pentru a simplifica procedurile în favoarea cetățeanului, dar și pentru reducerea cheltuielilor publice.”
1,6 milioane lei a fost, pentru anul 2025, suma plătită ca drepturi salariale, pentru autoritatea executivă de la nivel local, în vreme ce, în comuna vecină, Ulmu, cheltuielile cu salariile de bază au fost, tot pentru această perioadă, de 900 mii lei. În același timp, comuna Dorobanțu înregistrează cheltuieli de natură salarială în domeniul asistenței sociale în caz de invaliditate de 1,73 mii lei, 350 mii lei ca ajutor social, la o populație totală de 2.749 locuitori, în vreme ce, la Ulmu, se înregistrează astfel de cheltuieli în sumă de 1,56 milioane lei pentru asistență socială în caz de invaliditate, la o populație de 1.696 locuitori, la care se adaugă cheltuieli pentru ajutorul social în sumă de 120 mii lei. Domeniul în care s-ar putea face economii bugetare este cel de natura cheltuielilor salariale în cadrul autorității executive.
