„Eu mă chinui, mă zbat, pe toate căile și pe toate părțile, să rezolv, pentru comune, cât mai multe probleme, iar unii se distrează. Pare-se că au foarte mult timp liber, efectiv pare că nu au nici un fel de preocupare.”
Primar din 1 februarie 1990, al comunei Ștefan cel Mare, de formație învățător, activând în această calitate între 1975 și 1990, Nicolae Pandea este președintele Filialei Județene Călărași a Asociației Comunelor din România. Este, totodată, component al structurii de conducere a Asociației Comunelor din România.
Declară că, la acest moment, din calitatea de component al comisiei interministeriale de combaterea și prevenirea abandonului școlar, ca reprezentant ACoR, caută soluții și surse de finanțare pentru un alt tip de gestionare a Programului național „Masa sănătoasă”.
„Ultima oară, am avut o astfel de ședință cu comisia pentru învățământ din cadrul Senatului României. Am avut și acolo numeroase intervenții, chiar dacă timpul alocat dezbaterilor a fost unul limitat. Sunt multe lucruri unde trebuie să intervenim. Sunt unul care a constatat că actualul program, denumit „Masa sănătoasă”, în unitățile școlare, este un mare câștig pentru copii, iar acest fapt este vizibil direct inclusiv în comuna pe care o administrez. În centrul de zi din localitate, s-au văzut progrese: rezultatele la învățătură, pentru copiii care au frecventat sau frecventează acest centru, sunt vizibil îmbunătățite. Vreau să spun ca un astfel de sistem, școală – centru de zi, cu masa caldă oferită la prânz, este unul extrem de benefic pentru copii.”
La nivel local, Centrul de zi pentru copii „Sfântul Nicolae” și-a dovedit utilitatea încă din primul an de funcționare. Nicolae Pandea exemplifică, în acest sens, cazul unei fetițe, cu proveniență dintr-o familie cu risc social. Dintr-un elev cu rezultate medii, a încheiat anul școlar respectiv cu media 9,90.
Nicolae Pandea explică faptul că asta are în vedere, atunci când, din calitatea de vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, la nivel național, participă la comisiile interministeriale care urmăresc găsirea de soluții pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar. Pandea consideră că astfel de centre ar trebui să funcționeze în toate comunele din țară, câtă vreme acestea asigură o primă linie a serviciilor de tip social pentru copiii aflați în situații de risc.
„În cazul acestui program, denumit „Masa sănătoasă”, oricine poate remarca o inechitate evidentă: sunt comune care beneficiază de acest program, iar altele nu. Mai grav, sunt cazuri în care, în cadrul aceleiași unități teritorial administrative, unde există două sau mai multe unități de învățământ cu personalitate juridică distinctă, copiii unei școli beneficiază de acest program, în vreme ce copiii înscriși în cealaltă unitate de învățământ nu au o astfel de facilitate.”
Primarul comunei Ștefan cel Mare extinde felul în care trebuie privită această facilitate și dintr-o altă perspectivă, aceea în care un copil este pus să frecventeze cursuri școlare, pe parcursul unei zile, chiar și timp de 8 ore.
„Sunt situații de acest gen, dar nu unele întâmplătoare, iar un astfel de elev este pus în situația să frecventeze cursuri școlare începând cu ora 8, de dimineață, uneori până după-amiaza, târziu. Acest lucru se întâmplă, de ce să nu o spunem, și pentru cadrele didactice. Sunt zile în care elevii din anii terminali de gimnaziu au chiar și 7 ore de curs, la care se adaugă o oră de curs remedial. Uitați, vorbim efectiv despre 8 ore. Să stai 8 ore la școală, să și înveți, dar și să ai și rezultate, fără să beneficiezi de programul acesta de distribuire a hranei, în unitățile de învățământ, pare ceva destul de dificil. Eu am propus, inclusiv în dezbaterile cu comisia de învățământ de la nivelul Senatului României, ca acest program, „Masa sănătoasă”, să se deruleze în absolut toate unitățile de învățământ.”
Edilul comunei Ștefan cel Mare dă drept exemplu situația din Basarabia, în fapt Republica Moldova, unde acest fapt se întâmplă încă din 2016.
„Spunem că Republica Moldova este mai săracă decât România. Dar Republica Moldova aplică acest sistem de mai bine de 10 ani. Dacă luăm exemplul Finlandei, care aplică acest sistem din 1946, sincer, acest an, 1946, mă irită, iar noi, 80 de ani mai târziu, nu reușim să acordăm acest drept, căci asta este, până la urmă, un drept, nici măcar la învățământul gimnazial, e un lucru absolut nelalocul lui, ca să nu folosesc termeni mai duri.”
Perspectiva, văzută de Nicolae Pandea, este ca fiecare comună nu numai să beneficieze de acest program, dar el să fie regândit astfel încât să nu mai funcționeze în actualul sistem, cu firme care au bucătării în garaje sau în alte tipuri de spații, unele chiar insalubre, dar care obțin profituri uriașe de pe urma copiilor, mulți dintre aceștia proveniți din arii defavorizate, cu risc social în cadrul familial, să se amenajeze cantine și săli de mese.
„Noi avem aproape 400 de copii angrenați într-o formă sau alta de învățământ. Poți amenaja o cantină în care, la un astfel de număr, s-ar face un program de servire a mesei în două etape, în două schimburi. Asta a propus, să derulăm un proiect-pilot, la nivel național, prin care să nu ne apucăm să construim, în 2862 de comune, dar s-ar putea testa așa ceva, în fiecare județ, prin două-sau trei astfel de unități, ca să-i urmărim fiabilitatea. Noi, la Ștefan cel Mare, aplicăm așa ceva, la Centrul de zi pentru copii „Sfântul Nicolae”, se gătește pentru 35 de copii care-l frecventează. Că se face mâncare pentru 30-40 sau 400, rețeta este aceeași. Ca să fiu și mai direct: necesitatea acestui centru, la nivel local, a fost evidentă din momentul în care, un copil, a leșinat la ore, de foame. Dar nu asta e relevant. dacă vrem să avem rezultate în învățământul românesc, trebuie în primul rând să plecăm de aici. Nu neapărat că reducem doar abandonul. Dar și copilul poate să gândească altfel. Dacă tu-l ții, nu zic 8 ore, poftim, 5 sau 6, la școală, cu o pungă de pufuleți sau, mai grav, fără să mănânce ceva, e deja o problemă. Există un studiu care relevă că, pentru aproape jumătate dintre copiii României, „Masa sănătoasă”, de la școală, în fapt este singura masă a zilei.”
La nivel local, Școala Gimnazială „Dragoș Marin” este un bun exemplu, rezultatele obținute la simularea Evaluării Naționale, pentru elevii din ultimul an gimnazial, relevând următoarea situație: procentul mediilor sub 5 a fost de 25 la sură, dintr-un total de 43 de copii prezenți, în condițiile în care numai 1 singur elev nu s-a prezentat la examen. La nivel județean, procentul mediilor sub 5 a fost de 50 la sută.
