AcasăActualitateLocalitățile călărășene, realități și perspective: Comuna Tămădău Mare

Localitățile călărășene, realități și perspective: Comuna Tămădău Mare

100 de gospodării și 302 locuitori, cu o creștere procentuală de 15 la sută, față de recensământul din 2011, numără satul Șeinoiu, aparținând comunei Tămădău Mare, iar valoarea impozitelor locale, pentru imobile și terenuri, în condițiile unei creșteri substanțiale ale acestora, pe anul în curs, însumează de 6 ori mai puțin decât suma atrasă, de administrația publică locală, pentru proiectarea și execuția celui mai neobișnuit și atractiv parc și loc de joacă, cunoscut la nivelul județului, în mediul rural.

1,3 milioane lei este suma colectată, în mod uzual, până la nivelul anului 2025, din impozitele și taxele locale, aceasta fiind oarecum mai mare câtă vreme, declară primarul comunei Tămădău Mare, Constantin Chirică, a intervenit și o activitate intensificată pentru executarea creanțelor bugetare.

Parcul din satul Șeinoiu, dotat cu mobilier urban distinct, sistem de iluminat modern, spații sportive, la care se adaugă numeroase elemente complexe destinate copiilor, a fost finanțat, în mod masiv, de Uniunea Europeană, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, având un cost total, însemnând proiectare și execuție, de 525.300 lei.

Din această perspectivă, Constantin Chirică afirmă că trebuie să existe un echilibru în intensificarea colectării debitelor restante, însemnând taxe și impozite locale, câtă vreme, fie prin finanțări de la bugetul de stat sau cel județean, fie prin atragerea de fonduri europene, investițiile atrase, la nivelul comunei, în ultimii ani, sunt total disproporționate comparativ cu partea de contribuție a comunității.

„Observ o oarecare frustrare în rândul cetățenilor buni-platnici, care observă că există un procent semnificativ de locuitori care fie se sustrag de la plata impozitelor și taxelor, fie inventează motive dintre cele mai diverse pentru a amâna la nesfârșit aceste obligații. Nu putem acționa cu unități de măsură diferite, mai ales că investițiile atrase nu sunt numai pentru contribuabilii onești, ci pentru toți, deopotrivă.”

Veniturile locale permit susținerea activității de funcționare a administrației publice, dar nu pentru întreaga perioadă a anului, chiar și în condițiile măririi taxelor și impozitelor. Primarul comunei Tămădău Mare nu poate oferi, la acest moment, o estimare a bugetului local, pe anul în curs, câtă vreme nu există o proiecție a bugetului național și nici un mecanism clar definit prin care să se poată identifica cotele repartizate, de la nivel central, către unitățile teritorial-administrative.

„Chiar și-n condițiile dublării taxelor locale, nu putem să ne susținem cheltuielile de funcționare. Estimăm o colectare, pe anul în curs, de 2 milioane lei, dar suma aceasta se repartizează pentru fondul de salarii, cheltuieli de salubritate, cele aferente iluminatului public, încălzirii spațiilor de utilitate publică, însemnând unitățile de învățământ, la care se adaugă partea de cofinanțări pentru proiectele atrase și unele deja derulate.”

Constantin Chirică afirmă că măsura luată de reprezentanții guvernamentali, pentru o creștere a contribuției cetățenilor în susținerea activității decidenților locali, este una benefică, dar aceasta trebuie dublată și de un aport, la fel de consistent, care să vină din zona bugetului central către comunitățile care nu se pot finanța numai din astfel de venituri.

„E un aport consistent la veniturile locale, dar tot nu este ceva care să ne ajute în mod deosebit. Am observat, nu numai noi, ci foarte mulți primari de comunități mici și sărace, care este optica guvernamentală legată de astfel de unități teritorial-administrative. Până la urmă, ajungem să ne întrebăm de ce nu ne desființează sau de ce nu există un plan de comasare a acestora. Eu, după atâtea mandate, după ani de zile de activitate ca responsabil pentru această comună, nu țin cu dinții nici de funcție și nici de ideea că nu trebuie să fie o reformă teritorial-administrativă profundă. Pentru că acesta este adevărul: comuna Tămădău Mare, indiferent cine este primar, nu-și poate susține nici măcar cheltuielile de funcționare din veniturile proprii. Până la urmă, cu toată sinceritatea, există o jenă a multor primari de comunități sărace care au ajuns să se identifice drept pacienți ținuți în viață de aparate, adică de infuzii financiare venite de la bugetul de stat. Recunosc, comuna pe care o administrez nu-și poate susține, din punct de vedere financiar, activitatea. Noi, pe plan local, nu avem soluții! În aceste condiții, mințile luminate din fruntea statului să găsească soluția!”

Constantin Chirică declară că orice finanțare externă este una care trebuie accesată, indiferent de valoarea acesteia. La acest moment, urmărește programele deschise prin intermediul Grupului de Acțiune Locală „Valea Mostiștei”, unde fiecare unitate teritorial-administrativă componentă are alocată o sumă de 50.000 de euro, una nesemnificativă în raport cu nevoile unei comunități. Chirică afirmă că orice sumă, venită din afară, este extrem de utilă, chiar dacă aceasta este modică, iar Primăria comunei Tămădău Mare are în vedere accesarea acesteia, fie și pentru finanțarea unui loc de joacă pentru copii, în satul Călăreți.

„Ne ducem după orice tip de fonduri căci, până la urmă, asta trebuie să facă administrația publică locală. Să găsească soluții, să identifice oportunități de finanțare, pentru orice tip de investiție, semnificativă sau mai puțin semnificativă. O astfel de sumă, 50.000 de euro, cum vă spuneam, înseamnă un loc de joacă, spre exemplu, pentru copiii din satul Călăreți. Nimeni nu poate nega utilitatea acestuia.”

Anul 2025 a însemnat, la nivel local, accesarea unui credit, de 2,3 milioane lei, pentru o perioadă de rambursare de 15 ani, în condițiile în care necesarul sumelor, pentru partea de cofinanțare a proiectelor derulate, la nivel local, pe diferite scheme de finanțare, națională sau europeană, este mult mai mare. Numai pentru două proiecte, însemnând reabilitarea corpului C1, respectiv C2 și C3, în vederea creșterii eficienței energetice a Școlii Gimnaziale nr. 1, partea de cofinanțare locală este de 1,2 milioane lei, în condițiile în care Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, contribuie cu 2,9 milioane lei. În condițiile financiare ale anului 2025, 2,9 milioane lei reprezintă de 2,5 ori mai mulți bani decât cei colectați, la nivel local.

Conectarea la rețeaua electrică a gospodăriei de apă, reprezentând alte două investiții majore, atrase prin bugetul național, însemnând înființarea rețelei de canalizare și construire stație de epurare, respectiv extinderea sistemului de canalizare și realizare racorduri și extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă și realizare branșamente, cu o valoare totală de 21,8 milioane lei, are un cost de 2 milioane lei, sumă de care bugetul local nu dispune, în nici un fel de condiții. Suma aceasta echivalează cu veniturile totale, de la nivel local, pentru anul în curs.

„Pe drept, locuitorii ne întreabă când devin operaționale cele două sisteme, de alimentare cu apă, respectiv cel de canalizare, fără să se întrebe și de unde luăm această sumă necesară conectării acestora la rețeaua de energie electrică. Am depus un memoriu, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru obținerea acestei finanțări. Vă mărturisesc, nu cred că va exista o avizare pozitivă a acestuia. De unde să luăm noi o astfel de sumă? Da, vrem dezvoltare, vrem acces la utilitățile firești pentru o comunitate din România secolului XXI, dar soluțiile sunt vagi, chiar dacă darea în exploatare a acestor sisteme înseamnă accederea pe piață drept consumatori. Încercăm inclusiv o eșalonare a taxelor de racordare, măcar pentru 5 ani, ca să putem pune în exploatare aceste investiții. Altfel eu chiar nu înțeleg de ce le-am mai făcut?”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read