Primăria comunei Modelu încearcă să mențină ritmul investițiilor în infrastructură, în condițiile unui context financiar dificil pentru administrația locală. Primarul Gheorghe Dobre spune că prioritățile rămân modernizarea drumurilor, extinderea canalizării și continuarea investițiilor în infrastructura publică, însă posibilitățile administrației sunt limitate de resursele financiare disponibile.

Una dintre preocupările administrației este continuarea lucrărilor de modernizare a drumurilor. Pentru zona din cartierul nou, primăria pregătește intervenții care presupun îndepărtarea unui strat de aproximativ 20-30 de centimetri de pământ, așternerea unui strat de piatră concasată și, ulterior, a unui strat de aproximativ 10 centimetri de material rezultat din tocătură – frizură asfaltică.

Soluția este menită să asigure o suprafață practicabilă inclusiv în perioadele cu precipitații și să permită accesul locuitorilor în zonele în care infrastructura rutieră este încă în lucru, iar cea reprezentată de utilități încă nu este finalizată sau urmează să intre în proces de execuție, în viitorul apropiat.

Aproape 3,5 kilometri de drumuri mai trebuie asfaltați

Gheorghe Dobre estimează că în comuna Modelu mai sunt aproximativ 3,5 kilometri de drumuri care trebuie finalizați prin lucrări de asfaltare.

O parte dintre aceste tronsoane beneficiază deja de terasamente realizate în anii anteriori, ceea ce poate reduce costurile și timpul necesar pentru pregătirea lucrărilor.

Administrația locală intenționează să abordeze investițiile etapizat, în funcție de banii disponibili și de finanțările care pot fi atrase.

„Dacă am banii, fac. Dacă nu am banii, nu mă angajez să fac”, este principiul enunțat de primarul Gheorghe Dobre.

Edilul spune că nu dorește să înceapă lucrări pentru care nu există o sursă sigură de finanțare și să ajungă ulterior în situația de a nu putea achita lucrările executate.

Canalizarea, realizată cu foraj orizontal

Un alt proiect important îl reprezintă infrastructura de canalizare. Pentru lucrările care presupun traversarea unor străzi deja asfaltate, administrația analizează utilizarea forajului orizontal, dar și subtraversări, astfel încât carosabilul să nu mai fie spart.

Potrivit primarului, diferența de cost față de metoda clasică este redusă, însă avantajul este important: drumurile nu mai sunt deteriorate, iar administrația nu mai trebuie să refacă asfaltul după intervențiile pentru rețelele de utilități.

Soluția ar urma să fie utilizată atât la intersecții, cât și pentru realizarea racordurilor către gospodăriile din zonele vizate.

Investiții importante în școli și grădinițe

Administrația din Modelu a investit și în infrastructura educațională. Potrivit lui Gheorghe Dobre, lucrările de reabilitare a școlilor au fost finalizate, dar și grădinițele au beneficiat de investiții.

„Școlile le am perfecte, n-am probleme cu astea”, a explicat edilul, subliniind că infrastructura educațională reprezintă unul dintre domeniile în care comuna a reușit să finalizeze investițiile asumate.

Bugetul comunei: venituri de 34,83 milioane de lei în 2025

Datele financiare pentru anul 2025 arată că veniturile totale ale comunei Modelu s-au ridicat la 34.827.008,16 lei.

Cea mai importantă sursă de venit a fost reprezentată de sumele defalcate din TVA, în valoare de 12.973.045,33 lei, reprezentând 37,25% din total.

Au urmat:

• subvenții: 7.935.934,65 lei – 22,79%;
• cote și sume defalcate din impozitul pe venit: 6.816.187,50 lei – 19,57%;
• impozite și taxe pe proprietate: 1.813.287,86 lei – 5,21%;
• venituri din prestări de servicii și alte activități: 1.688.495,74 lei – 4,85%;
• diverse venituri: 1.046.217,07 lei – 3%;
• taxe pe utilizarea bunurilor și autorizarea utilizării acestora: 766.004,81 lei – 2,2%;
• amenzi, penalități și confiscări: 560.521,16 lei – 1,61%;
• venituri din valorificarea unor bunuri: 487.591 lei – 1,4%;
• venituri din proprietate: 274.210,94 lei – 0,79%.

În 2025, cheltuielile totale au ajuns la 38.066.755,70 lei, ceea ce înseamnă că execuția cheltuielilor a depășit veniturile raportate cu aproximativ 3,24 milioane de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată asigurărilor și asistenței sociale, cu 10.053.353 lei, urmată de transporturi, în fapt reabilitarea și modernizarea de drumuri de interes local, cu 7.842.347,39 lei, și autorități publice și acțiuni externe, cu 5.310.841,39 lei.

Pentru învățământ au fost alocați 4.812.411,19 lei, în timp ce pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică au fost cheltuiți 4.134.273,73 lei.

În 2026, structura veniturilor se schimbă

Datele disponibile pentru anul 2026 indică o structură diferită a veniturilor. Sumele defalcate din TVA se ridică la aproximativ 8,91 milioane de lei, reprezentând 48,55% din totalul veniturilor prezentate până la acest moment.

Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit însumează 3.380.969,71 lei, iar impozitele și taxele pe proprietate ajung la 1.943.531,22 lei.

Veniturile din prestări de servicii și alte activități sunt de 973.330,74 lei, diversele venituri – 790.087,17 lei, iar taxele pe utilizarea bunurilor și autorizarea utilizării acestora – 653.232,09 lei.

În 2026 apar și venituri din rambursarea împrumuturilor acordate, în valoare de 150.000 de lei, precum și alte operațiuni financiare, tot în valoare de 150.000 de lei.

Cheltuielile din 2026 sunt concentrate pe funcționare și servicii publice

Pentru anul 2026, datele furnizate indică cheltuieli totale de 16.227.136,69 lei în structura prezentată.

Cea mai mare categorie este reprezentată de asigurări și asistență socială, cu 5.421.424 lei, urmată de autorități publice și acțiuni externe, cu 2.843.556,91 lei.

Pentru învățământ sunt prevăzute 2.180.944,32 lei, iar pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică – 2.100.295,52 lei.

Alte alocări importante sunt pentru protecția mediului – 1.057.402,61 lei, cultură, recreere și religie – 911.462,98 lei, precum și transporturi – 828.878,35 lei.

Structura cheltuielilor confirmă presiunea existentă asupra bugetului local, în condițiile în care administrația trebuie să asigure simultan funcționarea serviciilor publice, plata cheltuielilor sociale și susținerea proiectelor de investiții.

„Nu mai acoperă investiția și partea de cofinanțări”

Primarul Gheorghe Dobre spune că principala problemă nu este neapărat funcționarea administrației, ci spațiul financiar rămas pentru investiții și pentru contribuțiile proprii la proiectele cu finanțare internă sau externă.

„Bugetul meu, cât îl am, îl încadrez. Acoperă cheltuielile de funcționare ale instituției, dar nu mai acoperă investiția și partea de cofinanțări”, a explicat edilul.

În aceste condiții, administrația trebuie să aleagă cu atenție proiectele pe care le poate începe și să țină cont de capacitatea reală de a susține lucrările până la final.

Modelu mizează pe investiții etapizate

În ciuda dificultăților financiare, Gheorghe Dobre susține că obiectivul administrației rămâne acela de a finaliza lucrările începute și de a continua modernizarea comunei.

Drumurile, canalizarea și infrastructura publică reprezintă principalele direcții de investiții, în timp ce proiectele noi vor fi abordate în funcție de finanțările disponibile.

Pentru administrația din Modelu, perioada următoare va însemna, astfel, o combinație între finalizarea investițiilor aflate în derulare, identificarea unor noi surse de finanțare și gestionarea prudentă a bugetului local.

Într-un an în care resursele pentru investiții sunt limitate, primarul Gheorghe Dobre spune că preferă să lucreze etapizat și să înceapă doar proiectele pentru care există o perspectivă clară de finanțare, decât să își asume lucrări pe care administrația nu le-ar putea duce la bun sfârșit.