La un an de la preluarea mandatului, Mihăiță Beștea, primarul municipiului Oltenița, afirmă că se simte încărcat, după ce și-a trasat drept praguri maxime, ca forme de implicare în activitățile edilitar-administrative, economice și culturale ale localității.

• „S-au derulat extrem de multe evenimente, care implică, la rându-le, multe lucruri de rezolvat. Au fost momente, în toată această perioadă, în care am simțit, efectiv, oboseala. E o mare diferență între postul ocupat anterior, cel de vicepreședinte de consiliu județean, și această calitate, de primar. Responsabilitățile sunt mult mai mari și directe. Mă așteptam la un astfel de impact, nu mă plâng, doar că mi-am propus, pentru următorul an, să încerc să am mai multă energie, pentru a cuprinde cât mai multe soluții pentru problemele cu care se confruntă o astfel de comunitate, în mod uzual.”

Mihăiță Beștea enumeră câteva din astfel de neajunsuri, care implică solicitări dintre cele mai diverse, unele chiar neprevăzute.

• „Este, deja, o rutină: dimineața începe cu ușa deschisă a cabinetului, care este tot timpul așa, iar acest lucru este unul considerat de mine o normalitate, când vin foarte mulți oltenițeni, cu solicitări dintre cele mai diverse. Vă pot spune că una de acest tip, surprinzătoare, a fost aceea prin care mi s-a solicitat să găsesc o rezolvare pentru baxuri de pamperși pentru adulți. Apoi sunt cele normale într-o astfel de comunitate: rechizite, combustibili fosili, mai ales în această perioadă, când sezonul rece e atât de aproape. Dar, una peste alta, am identificat soluții. Însă, oamenii vin și cu solicitări mult mai grave, care reflectă, astăzi, condițiile socio-economice de la nivel local, legate, la nivelul municipiului , de locurile de muncă, insuficiente, fără discuție.”

Edilul, cu regret, recunoaște că, în acest moment, municipiul Oltenița este unul tip dormitor, de navetiști, mulți dintre locuitori având locuri de muncă cu preponderență în capitala țării, București, sau în localitățile aferente județului Ilfov

• „Spre marea mea dezamăgire, câtă vreme am fost ferm convins că, arătând deschidere către mediul de afaceri, voi avea mai mult succes în atragerea de investitori în Oltenița, am reflectat că trebuie o implicare mult mai profundă, câtă vreme lucrurile sunt mult mai complexe decât le-am preconizat a fi. Exemplific, ca să vă faceți o părere: prima întrebare pusă de potențialii investitori, cu care am avut numeroase discuții, a fost legată de ce alte activități de acest tip se mai derulează, în Oltenița. Ce industrie mai există, ce alți investitori activează. Am înțeles că există o motivare a capitalului privat, aceea de a se duce într-o zonă unde funcționează astfel de activități, de mai mult timp, ca un fel de confirmare a unei rețete de succes, unde există astfel de unități industriale stabile.”

Primarul municipiului Oltenița a identificat o altă cerință a potențialilor investitori, legată de forța de muncă, nespecializată sau necalificată în domeniile de interes.

• „E adevărat, nu mai avem superspecialiști în diverse domenii, dar încă mai avem strungari, încă mai avem sudori, încă mai avem oameni care sunt specialiști în construcții, civile sau industriale, e adevărat, nu foarte mulți, dar consider că, cu un minim efort, însemnând administrație – învățământ – mediul de afaceri, putem crea forța de muncă viitoare.”

La nivel local, o investiție consistentă este realizată de firma Evergreen Estates, însemnând amenajarea a 10 hectare de sere pentru produse ecologice, cu un cost final de peste 10 milioane euro și cu termen de finalizare trimestrul III al anului 2026. În sezonul de vârf, se estimează un număr de salariați de peste 120, urmând ca angajații permanenți să fie în număr de minim 70. Pentru Primăria Oltenița, această alocare de fonduri private a produs deja efecte, generând surse de venit la momentul semnării autorizației de construire.

Aeg Solar Energy, cu capital chinezesc, a deschis, tot pe raza municipiului, prima linie de producție a panourilor solare, însemnând alte 50 de locuri de muncă. Se preconizează ca firma să-și mărească, în viitorul apropiat, capacitatea de producție, însemnând ca prima linie să funcționeze în 3 schimburi, urmând să se înființeze și a doua linie de producție, care va însemna, în final, un total de 200 de locuri de muncă.

• „Nu este un oraș greu, dacă lumea ar ieși din această stare de sărăcie. Pentru că, trebuie să recunosc, este o pătură socială, din Oltenița, care are probleme financiare foarte-foarte mari. Dacă am rezolva această problemă, orașul nu ar fi greu. Și asta încercăm să facem, prin atragerea de investitori și crearea de locuri de muncă la nivel local.”

Promovarea municipiului Oltenița, la diferite evenimente economice și comerciale, reprezintă o altă modalitate de a atrage investitori, ca argumente solide prezentându-se poziția strategică a localității, situată la doar 60 de kilometri de București, cu acces rapid la A0, A1 și A2, iar în viitorul apropiat și la A3, după finalizarea lotului Afumați-Cernica, dar și cu deschidere către transportul fluvial și, implicit, maritim, pe fluviul Dunărea, la care se adaugă costuri competitive cu forța de muncă, terenuri și utilități, dar și deschiderea administrației locale prin proceduri simplificate și sprijin pentru dezvoltare.

• „Da, e corect, fostul primar, domnul Milescu, a lăsat un portofoliu important de proiecte. Pe unele dintre acestea chiar am reușit să le ducem la capăt, fiind finalizate pe parcursul acestui an, iar altele sunt destul de aproape de finalizare dar, în același timp, trebuie să recunoaștem că perioada 2020 – 2024 a fost una extrem de prielnică pentru atragerea de astfel de fonduri. Făcând o comparație cu fondurile atrase de Consiliul Județean Călărași, pentru aceeași perioadă, comparativ cu cele atrase de municipiul Oltenița, vă spun că s-ar fi putut face mai mult. Au fost foarte multe clădiri care au beneficiat de eficientizare energetică, fapt extrem de benefic. Pe parcursul acestui an scurs de la preluarea mandatului, s-au semnat două noi contracte pentru alte două blocuri, dar am și un eșec în ceea ce privește un proiect depus la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, unde nu am reușit să avem un punctaj optim pentru eficientizarea energetică a ultimului bloc, cu regim de înălțime P+10, din Oltenița. Proiectele au fost pregătite de fosta administrație, însă am reușit să salvez doar două dintre ele, mai puțin blocul C4, punctajul obținut fiind extrem de mic.”

În plus, finanțările de la bugetul național au fost comprimate în mod drastic, indiferent de proiectele prezentate, de urgența acestora sau de utilitatea lor indiscutabilă. Mihăiță Beștea afirmă că nu a reușit, în cursul acestui an, să atragă astfel de fonduri, explicația primită, de la nivelul ministerelor de resort, în cele mai multe cazuri, fiind aceea că încă nu a fost găsit un echilibru bugetar la nivel național. Soluția găsită de edilul municipiului Oltenița pentru a continua investițiile edilitar-gospodărești, la nivel local, este dată de posibilitatea de a solicita direcționarea banilor economisiți din derularea proiectelor de eficientizare a clădirilor, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât și ultimul bloc turn, de la nivel local, C4, să beneficieze de lucrări de eficientizare termică.

• „Mai trebuie să ne mai disciplinăm un pic în ceea ce privește curățenia, pentru că mi s-a atras atenția, prin câteva postări pe rețelele sociale, cu privire la gunoiul menajer, strâns în zonele unde sunt amenajate spații cu pubele, în zonele de apartamente. M-am necăjit un pic, apelând la operatorul de salubritate și la firma locală specializată, vorbesc despre Iridex și Ecosal, am intervenit de fiecare dată, în mod direct, chiar la fața locului, ca să constat că absolut toate pubelele erau goale și că unii cetățeni, de fapt, din comoditate, au preferat să-l arunce lângă pubele. Ca să corectăm aceste apucături, am instalat camere de luat vederi, pentru spațiile destinate colectării gunoiului menajer, ba chiar am început să aplicăm și sancțiuni, plecând de la simple avertismente verbale sau scrise, explicând, de fiecare dată, că Oltenița este orașul nostru și că fiecare dintre noi avem o obligație față de întreaga comunitate.”

Ca și alte UAT-uri, de pe raza județului Călărași, municipiul Oltenița înregistrează datorii substanțiale către operatorul de salubritate Iridex, aceasta fiind, la nivelul anului trecut, de 2 milioane lei. În încercarea de a stinge debitele, operatorul de salubritate a procedat la emiterea de somații de plată, inclusiv prin prin punerea în executare a unor apartamente aflate în proprietatea publică locală, ocupate de chiriași, dar și terenuri, iar discuțiile s-au purtat prin găsirea unor soluții de reeșalonare a debitelor, dar și contestarea, pe cale judecătorească, a executărilor silite.

• „Ce e mai grav este că am pierdut un astfel de proces, cu parte civilă firma Iridex, iar suma pe care firma o consideră drept restanță la plată, de către Primăria municipiului Oltenița, este în jurul valorii de 3,5 milioane lei. A fost o clauză contractuală, încheiată între operator și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecomanagement Salubris, care prevedea obligația de a crește taxa pe gunoi, la nivelul anului 2020. Procesul a început în anul 2022 și a fost finalizat, prin decizie definitivă, în cursul acestui an. Am fost în aceeași situație cu orașul Budești, însă față de orașul vecin avem un oarecare avantaj căci am păstrat canale de comunicare cu operatorul de salubritate și încercăm să găsim soluții pe cale amiabilă. Mai avem, tot din acest punct de vedere, încă un avantaj: Oltenița nu are drept taxă colectarea gunoiului, ci e sub formă de tarif, de aceea cred că suma reală datorată este mult mai mică decât cea imputată, de 3,5 milioane lei.”

O astfel de datorie echivalează un procent de 70 la sută din bugetul de dezvoltare, la nivelul unui an, al municipiului Oltenița. Municipiul Oltenița ar putea acoperi această datorie, însă asta ar însemna reducerea drastică a investițiilor finanțate din bugetul local.

Mihăiță Beștea afirmă că o soluție pentru creșterea bugetului de dezvoltare, în fapt singura, înseamnă atragerea de investiții din domeniul privat. În acest sens, se elaborează un proiect, cu termen de finalizare începutul anului 2026, prin care, prin ajutor de stat, pe schema minimis, să poată fi acordate facilități investițiilor noi, fie de firme care sunt active, care vor să-și dezvolte afacerile, fie de cele nou-înființate. Municipiul Oltenița beneficiază de 300 de hectare de teren, încadrat drept agricol, dar care poate fi scos din acest circuit, teren care așteaptă astfel de operatori economici, care doresc să-și dezvolte capacități de producție.

• „Sunt bucuros că, pe lângă divizia de panouri solare, deschisă deja, suntem destul de aproape și sperăm ca, din 2026, să fie deschisă și o secție pentru baterii de stocare a energiei electrice. Asta ar însemna în plus alte zeci de locuri de muncă. Am avut discuții cu reprezentanții firmei, încercând să le solicit ajutorul pentru a promova, în rândul partenerilor lor de afaceri, în special a celor din China, ceea ce poate oferi municipiul Oltenița și deschiderea de care s-au bucurat la nivelul administrației publice locale. Dar, în acest sens, a fost solicitată, drept facilitate, declararea de zonă liberă, asta fiind o aspirație mai veche a municipiului Oltenița, lucru greu de obținut. Solicitarea investitorilor este fundamentată, aceștia venind cu componente specifice și materie primă în cantități deosebite, iar acestea, chiar dacă au intrare, în România, în Constanța, se adaugă și cheltuielile de transport până la nivelul municipiului Oltenița. O zonă liberă le-ar fi mult mai utilă în apropierea fabricii. E o temă pe care sunt obligat să o abordez, să o repun pe tapet, măcar să am liniștea interioară că am încercat să fac ceva în acest sens.”

Raporturile dintre actuala administrație județeană și cea a municipiului Oltenița sunt unele de parteneriat, mai ales că Mihăiță Beștea a ocupat unul dintre cele două posturi de vicepreședinte al Consiliului Județean Călărași, pe mandatul 2020-2024. Derulează, astfel, mai multe proiecte care visează reabilitarea sistemului rutier din Oltenița.

• „Am încheiat cu reprezentanții Consiliului Județean Călărași un nou protocol, pe lângă DN4 și DN31A, vorbim de bulevardul 1 Decembrie, un fel de centură pe partea estică, aceasta legând Șoseaua Călărași de zona portului, iar pentru 2026 sper să găsim și sursa de finanțare județeană. Tot Consiliul Județean mai are bugetată suma de 2,4 milioane lei, pentru DN4, adică Șoseaua Portului, dar am luat decizia ca această investiție să nu fie realizată la acest moment, pentru că, pe această zonă, am depus și am și obținut aprobarea unui proiect, împreună cu orașul vecin, Tutrakan, cu o valoare de 2,2 milioane euro, pentru amenajarea altor 5 kilometri de pistă, aceasta urmând să fie încadrată pe ambele sensuri de mers. De aceea am decis ca reabilitarea acestui drum să fie făcută integral, urmând ca zona să fie una de promenadă.”

Actuala administrație locală a identificat un alt proiect, abandonat de-a lungul timpului, legat de amenajarea unui port turistic, după modelul care se derulează în municipiul Călărași, iar amenajarea unei astfel de facilități ar avea un mai mare impact, câtă vreme accesul va fi direct la Dunăre, iar distanța relativ decentă dintre capitala țării, București, și municipiul Oltenița, justifică o astfel de investiție. Primarul Olteniței, Mihăiță Beștea, a solicitat deja refacerea proiectului, având un termen primul trimestru al anului viitor.

• „Sper ca anul 2026 să fie puțin mai relaxat din punct de vedere fiscal și economic, pentru a ne oferi posibilitatea găsirii de finanțări pentru acest post turistic.”