Reforma administrativ-teritorială și posibilitatea comasării comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori au fost principalele teme abordate în cadrul unei întâlniri de lucru desfășurate vineri, 30 octombrie 2026, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. La discuții au participat ministrul Marcel-Alexandru Stoica și o delegație a Asociației Comunelor din România (ACoR), condusă de președintele organizației, Emil Drăghici.

Din delegația ACoR a făcut parte și Nicolae Pandea, primarul comunei Ștefan cel Mare și președintele Filialei Județene Călărași a Asociației Comunelor din România, alături de reprezentanți ai filialelor județene și ai structurilor asociative ale primarilor din țară.

Întâlnirea a avut loc în contextul intenției Guvernului de a promova o reformă administrativ-teritorială care ar putea viza 429 de localități cu populație redusă. Potrivit declarațiilor publice ale ministrului, într-o primă etapă ar urma să fie încurajată comasarea voluntară a comunelor, fiind analizată inclusiv posibilitatea unei reorganizări obligatorii, cu efecte începând de la alegerile locale din 2028.

Deocamdată, măsurile se află în etapa de analiză și consultare, neexistând un proiect de lege publicat oficial care să stabilească forma finală a reorganizării.

ACoR: Numărul locuitorilor nu poate fi singurul criteriu al reorganizării

Asociația Comunelor din România susține că reforma administrativ-teritorială trebuie construită pornind de la realitățile economice, sociale și geografice ale fiecărei comunități, nu exclusiv de la numărul de locuitori.

Poziția organizației a fost exprimată și în documentul intitulat „Crezul comunelor – Un apel pentru o reformă care pornește de la oameni”, publicat la 28 octombrie 2026.

„O comună nu este doar o cifră într-un tabel bugetar. Este locul în care oamenii își rezolvă problemele de zi cu zi, își cresc copiii, își păstrează memoria și duc mai departe o cultură locală”, se arată în documentul ACoR.

Reprezentanții asociației consideră că orice propunere de comasare trebuie să aibă la bază o evaluare complexă, care să includă capacitatea administrativă a localităților, veniturile și cheltuielile reale, distanțele dintre sate, precum și accesul populației la servicii medicale, educație, transport și servicii publice.

În opinia ACoR, reducerea numărului de primării nu înseamnă automat economii la buget sau servicii publice mai eficiente. Beneficiile unei eventuale reorganizări trebuie demonstrate prin analize transparente, care să ia în calcul atât costurile administrative, cât și efectele asupra comunităților.

Consultarea cetățenilor și protejarea identității locale, priorități pentru ACoR

Un alt principiu susținut de Asociația Comunelor din România este consultarea reală a cetățenilor înaintea adoptării oricărei decizii privind reorganizarea administrativ-teritorială.

Organizația consideră că reforma trebuie să respecte autonomia locală și particularitățile fiecărei comunități, acordând o atenție deosebită protejării patrimoniului, tradițiilor și identității locale.

Totodată, ACoR propune analizarea unor alternative la comasarea comunelor, printre care cooperarea intercomunitară pentru furnizarea în comun a unor servicii publice. O asemenea abordare ar putea permite reducerea unor costuri și creșterea eficienței administrative fără desființarea unităților administrativ-teritoriale.

ACoR pregătește Liga primarilor comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori

În contextul dezbaterilor privind reorganizarea administrativ-teritorială, Asociația Comunelor din România a elaborat și un proiect de decizie pentru constituirea Ligii primarilor comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori.

Noua structură ar urma să reprezinte interesele comunităților cu populație redusă, să identifice problemele specifice cu care se confruntă acestea și să formuleze propuneri concrete pentru îmbunătățirea activității administrative.

De asemenea, Liga ar urma să asigure o reprezentare organizată a primarilor acestor comune în cadrul consultărilor privind viitoarea reformă.

Din delegația condusă de Emil Drăghici au mai făcut parte Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna și președintele Filialei Constanța a ACoR; Valentin-Dumitru-Ioan Ivan, primarul comunei Sadu; Vasilică Diaconu, primarul comunei Măgurele; Ghiorghe Bute, primarul comunei Scânteiești; Nicolae-Liviu Dascălu, primarul comunei Mărăcineni; Csaba Boncidai, primarul comunei Pericei; Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca; Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud; Dan Cârlan, președintele Sindicatului Național SCOR, și Daniela-Irina Șofineți, consilier în administrație publică în cadrul aparatului executiv al ACoR.

Prin demersurile sale, Asociația Comunelor din România își reafirmă susținerea pentru creșterea eficienței administrative și utilizarea responsabilă a banilor publici, dar atrage atenția că orice reformă trebuie să pornească de la nevoile cetățenilor, să fie fundamentată pe date concrete și să respecte autonomia locală.

Participarea lui Nicolae Pandea la această întâlnire reprezintă implicarea reprezentării comunelor din județul Călărași în dezbaterea națională privind viitorul administrației publice locale și posibilele schimbări care ar putea afecta comunitățile rurale.