Administrația locală a comunei Independența traversează o perioadă plină de provocări financiare, dar și de o activitate intensă pe șantierele de infrastructură. Primarul Gabriel Rădulescu a vorbit deschis despre tensiunile legate de majorarea taxelor și impozitelor locale, despre stadiul marilor proiecte de utilități publice, dar și despre situația din învățământ și provocările demografice ale comunei.
Impozite actualizate cu inflația: „Când se măresc taxele, populația este afectată”
Unul dintre subiectele sensibile dezbătute de primar a fost cel al ajustării taxelor locale, decizie privită cu nemulțumire de o parte a cetățenilor. Gabriel Rădulescu a explicat că măsura este o obligație legală, dar și o necesitate în contextul economic actual.
„Administrațiile publice locale sunt obligate prin lege să actualizeze taxele cu rata inflației furnizată de INS. La Independența, de peste 15 ani nu s-au mărit impozitele mai mult decât rata inflației. Anul acesta, însă, la inflația de 13% s-a adăugat și ajustarea stabilită de Guvern, ajungându-se la o creștere totală de aproximativ 25%-40% pe clădiri și terenuri”, a declarat primarul.
Cea mai vizibilă creștere s-a înregistrat la impozitul pe terenul agricol, care a crescut de la circa 86 de lei la 125 de lei pe hectar. Deși suma per hectar nu este uriașă, primarul admite că presiunea financiară există: „Când se măresc taxele odată cu un asemenea procent, nu poți să spui că populația nu este afectată. Înțeleg nemulțumirea, dar contextul național și legea nu ne lasă altă opțiune.”
Infrastructură: Apă potabilă, canalizare și noi șantiere în satele comunei
În ciuda dificultăților de colectare, comuna Independența derulează proiecte majore de infrastructură, finanțate în principal din fonduri europene (POIM) și guvernamentale (Anghel Saligny).
Proiectul POIM (apă potabilă): Lucrările sunt în plină desfășurare. Se lucrează la forarea celor două puțuri de mare adâncime și la gospodăria de apă din satul Vișinii, gradul de execuție fiind de 40 la sută, urmând ca șantierul să se mute la Potcoava. Gabriel Rădulescu estimează că până în anul 2027 locuitorii vor avea apă la robinet, rețeaua de 13 km fiind ușor de executat odată ce infrastructura principală este finalizată.
Canalizare și stație de epurare: Proiectul de canalizare din satul Independența (finanțat prin Programul „Anghel Saligny”) se apropie de final. Rețeaua este executată în proporție de 100%, iar stația de epurare se află la un stadiu fizic de peste 80%, urmând să fie pusă în exploatare în scurt timp.
Gaze naturale – „Fata Morgana” a zonei: Proiectul de aducțiune a gazelor naturale, realizat în asociere cu localitățile vecine (Cuza Vodă, Vâlcele, Grădiștea), rămâne blocat în proceduri birocratice specifice avizărilor CFR și ale CNAIR.
Proiect / Investiție / Sursă finanțare / Stadiu actual / Termen estimat / Detalii
– Gospodărie apă & Puțuri (Vișini & Potcoava) POIM ~40% executat (șantier în lucru) Apă la robinet până în 2027
– Canalizare & Stație Epurare (Independența) Anghel Saligny ~80-85% executat Stație în finalizare
– Modernizare Școală & Parcuri Fonduri EU / Buget Local Școală finalizată; parc la Potcoava Condiții europene; parcuri tartan
– Rețea Gaze Naturale (Asociere 4 comune) Masterplan regional Studiu de Fezabilitate (Blocat în avize) Proiect de durată
Condiții europene la școală, dar rezultate ce ridică semne de întrebare
Un punct nevralgic atins în cadrul discuției îl reprezintă discrepanța dintre investițiile masive în infrastructura școlară și rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională.
Școala din Independența beneficiază de condiții moderne: clase dotate cu aer condiționat, table inteligente, laboratoare informatice și de chimie, cabinet medical și o sală de sport nouă. În plus, primăria oferă anual cărți cadou copiilor, din dorința primarului de a exista cel puțin o carte în fiecare gospodărie.
„Condițiile din școală sunt la standarde europene, am făcut tot ce a ținut de mine ca primar. Din păcate, rezultatele la examene nu sunt cele pe care le așteptam. Este o problemă pe care o sesizez și care mă frământă, chiar dacă procesul didactic nu este în coordonarea directă a primăriei. Avem cadre didactice dedicate, avem și copii cu note excelente, însă per ansamblu trebuie să găsim soluții pentru impulsionarea performanței școlare”, a punctat Gabriel Rădulescu.
Contrast demografic între sate
Comuna se confruntă și cu o polarizare demografică vizibilă între cele trei localități componente. În timp ce satul Independența atrage tineri, înregistrează un spor natural pozitiv și cunoaște o dezvoltare imobiliară accelerată (case noi, modernizate), satele Vișinii și Potcoava au o populație îmbătrânită, cu un spor natural negativ accentuat.
În ciuda resurselor limitate din bugetul propriu – de doar aproximativ 1 milion de lei anual pentru investiții -, primarul subliniază că balanța celor 6 ani de mandat este pozitivă:
„Bugetul local de investiții este mic, dar prin proiecte depuse pe „Anghel Saligny”, fonduri europene sau CNI, am atras peste 6 milioane de euro în comună. Oamenii au pretenții legitime să aibă apă, asfalt și condiții decente. Ne facem datoria și mergem mai departe cu proiectele începute.”
O carte în fiecare casă
Primarul Gabriel Rădulescu a instituit o tradiție personală: de Crăciun, din bugetul cadourilor pentru copii, include întotdeauna cel puțin o carte. „Nebunia mea este ca în fiecare casă din comună să existe măcar o carte cumpărată de primărie”, mărturisește acesta.
Adevărul despre programul primarului: „Aici nu e muncă de la 8 la 16. Ești primar și când dormi!”
Găsit la birou fără o programare prealabilă, într-o vizită neanunțată, Gabriel Rădulescu a demontat mitul programului fix de funcționar public, abordând deschis percepțiile greșite ale unor cetățeni cu privire la prezența primarului în instituție.
„În 70-80% din timp sunt aici în primărie. La 8:10 dimineața sunt la birou. Nu sunt însă salariatul standard care vine la 8:00 și pleacă la 4:00 cu frica să nu-l prindă șeful citind un articol pe laptop. Primarul are o muncă nenormată, iar unii cetățeni nu înțeleg asta. Dacă mă vede cineva că plec la ora 13:30, nu știe că mă duc la ședințe la Consiliul Județean, la ADI Salubritate sau pe teren.”
Munca de edil presupune disponibilitate totală, inclusiv în afara orelor obișnuite de serviciu sau în weekend-uri:
„Când am trei cununii sâmbăta, la 13:30, 16:00 și 18:00, le fac pentru oameni, că așa e programul lor de la biserică. Dacă ia foc ceva la ora 11 noaptea, mă sună ISU, urc în mașină și vin direct aici. Sunt primar și când dorm! Nu ai cum să funcționezi pe un program rigid de la 8 la 16. Iar când apar atacuri pe rețelele sociale că primarul n-a fost la birou la o anumită oră, de cele mai multe ori este rea-credință, nu altceva.”
Balanța celor 6 ani: 6 milioane de euro atrași din fonduri externe
Cu un buget propriu de investiții restrâns — de aproximativ 1 milion de lei pe an —, primarul consideră că strategia de atragere a fondurilor guvernamentale și europene a fost singura șansă de dezvoltare a comunei:
„Am adus vreo 6 milioane de euro prin Saligny, CNI și fonduri europene. A fost anul și milionul de euro de când sunt primar! Numai canalizarea a însemnat peste 4-5 milioane. Salariul mi-l justific pe deplin prin aceste proiecte. Oamenii au pretenții mari și este normal să aibă, suntem în 2026 și condițiile civilizate de trai nu mai sunt un lux, ci o urgență”, a încheiat Gabriel Rădulescu.
O administrație între presiunea prezentului și viziunea de viitor
Parcursul comunei Independența reflectă fidel realitatea celor mai multe comunități rurale din România aflate în plin proces de modernizare. Pe de o parte, există presiunea cotidiană a cetățenilor, resimțită accentuat odată cu majorarea impozitelor și disconfortul creat de șantierele de infrastructură. Pe de altă parte, datele financiare arată că atragerea a peste 6 milioane de euro în fonduri nerambursabile a reprezentat singura cale reală prin care o localitate cu un buget propriu restrâns poate asigura servicii de bază: apă potabilă, canalizare și o școală modernă.
Schimbările structurale nu se produc peste noapte, iar dincolo de investițiile în beton, rețele și tehnologie, adevărata provocare a administrației rămâne resursa umană — de la stimularea performanței școlare în rândul tinerilor, până la menținerea unui dialog transparent cu o comunitate tot mai exigentă. Prin asumarea unui ritm de lucru continuu și o prezență activă pe teren, Gabriel Rădulescu pariază pe faptul că, la finalul proiectelor majore, rezultatele concrete din satele comunei vor cântări mai mult decât criticile de moment.