În sudul județului Călărași, comuna Radovanu încearcă să țină pasul cu nevoile moderne ale unei comunități rurale aflate între dezvoltare și declin demografic. De la extinderea rețelelor de canalizare și apă, până la proiectele pentru gaze naturale, educație și infrastructură rutieră, administrația locală spune că încearcă să folosească fiecare oportunitate de finanțare pentru a moderniza comuna și pentru a crea condiții mai bune de trai.

Primărița comunei, Vasilica Dobrescu, vorbește deschis despre dificultățile administrației locale, despre lipsa fondurilor suficiente, despre migrația tinerilor și despre nevoia unei relații mai echilibrate între autoritățile centrale și comunitățile rurale.

Proiectul pentru gaze naturale, încă fără finanțare

Unul dintre proiectele importante pe care administrația din Radovanu le-a avut în vedere în ultimii ani este dezvoltarea unei rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale. Proiectul a fost inițiat încă din 2022 și vizează inclusiv legătura dintre localitățile Șoldanu și Căscioarele, într-o asociere ale celor 3 UAT-uri

Potrivit primăriței, documentația a fost depusă pentru finanțare prin programele naționale destinate infrastructurii de gaze, în fapt Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, însă, până la acest moment, nu s-a primit confirmarea finanțării, în condițiile unei perioade de reducere drastică a cheltuielilor, la nivelul bugetului național.

„Am depus proiectul și am sperat să obținem finanțare, însă nu am primit încă nici o undă verde. Nu știu exact în ce stadiu este acum și nici ce șanse reale mai sunt”, a declarat primărița.

Lipsa rețelei de gaze reprezintă una dintre problemele majore pentru multe localități din mediul rural, mai ales în contextul creșterii costurilor la energie și al nevoii de modernizare a infrastructurii.

Canalizarea, aproape finalizată în întreaga comună

Dacă proiectul privind gazele naturale este încă în așteptare, lucrurile stau mai bine în ceea ce privește canalizarea. Administrația locală spune că a reușit, în ultimii ani, să extindă rețeaua pentru cea mai mare parte a comunei prin proiecte finanțate din fonduri europene.

În prezent, peste 80% dintre gospodăriile din comună au acces la sistemul de canalizare, iar autoritățile pregătesc extinderea rețelei în satul component Valea Popii.

Proiectul presupune realizarea a aproximativ 9 kilometri de conductă și construirea a 181 de cămine de canalizare. Contractul de finanțare a fost semnat de administrația locală în luna decembrie, însă comuna așteaptă încă validarea finală și semnătura finanțatorului.

„Am primit comunicarea că suntem eligibili și vrem să scoatem cât mai repede lucrarea la licitație, cu clauză suspensivă, pentru a nu pierde timp. Oamenii așteaptă aceste investiții și este normal să își dorească aceleași condiții ca restul comunei”, explică edilul.

Investiția include și infrastructura necesară funcționării complete a sistemului, inclusiv stația de epurare și conducta de refulare.

„Tot ce ține de funcționarea sistemului este prevăzut în proiect. Stația de epurare există și funcționează”, a precizat primărița.

Apa din Radovanu, una dintre marile resurse ale comunei

Unul dintre subiectele despre care Vasilica Dobrescu vorbește cu mândrie este sistemul local de alimentare cu apă. Spre deosebire de alte localități din județ, comuna beneficiază de apă provenită din izvoare naturale.

„Noi nu folosim apă extrasă din foraje sau puțuri. Avem apă de izvor, iar analizele făcute în laboratoare din București arată că este o apă de foarte bună calitate”, afirmă aceasta.

În ultimii ani, administrația locală a insistat pentru păstrarea serviciului propriu de apă și canalizare, după ce au existat discuții privind trecerea la operatorul regional EcoAqua.

Primărița susține că păstrarea serviciului local a permis menținerea unor tarife accesibile pentru populație.

„Noi am avut ani întregi un preț de 3 lei pe metrul cub de apă. Acum, costurile pentru apă și canalizare ajung undeva aproape de 10 lei, dar sunt în continuare mai mici decât în alte zone”, spune aceasta.

Conflictul privind desființarea serviciului local de apă a ajuns inclusiv în instanță, administrația locală reușind în cele din urmă să păstreze controlul asupra lui.

Primarul trebuie să fie administratorul banului public

În discursul său, Vasilica Dobrescu insistă asupra ideii că rolul unui primar este acela de administrator al comunității și al fondurilor publice.

„Noi, primarii, suntem administratori ai veniturilor și ai investițiilor care trebuie să se întoarcă spre oameni. Nu putem accepta ca o comunitate să fie ignorată atunci când are nevoie de bani pentru dezvoltare”.

Edilul spune că multe dintre dificultățile administrației locale sunt legate de lipsa fondurilor pentru cofinanțări și de modul în care sunt distribuite resursele între localități.

În același timp, primăria a încercat să mențină o politică de austeritate pentru a putea susține investițiile. Un exemplu este renunțarea la organizarea Zilei Comunei.

„Nu mai organizăm de ani buni Ziua Comunei. Nu pentru că nu ar fi frumos, ci pentru că sunt vremuri grele și trebuie să prioritizăm investițiile”, explică primărița.

Podul peste Argeș, investiția care a salvat Radovanu

Printre proiectele apreciate de administrația locală se numără și podul peste Argeș, realizat cu sprijinul Consiliului Județean. Investiția a schimbat semnificativ mobilitatea în zonă și a redus timpul de deplasare pentru locuitori.

„Podul acesta a salvat Radovanu. Nici nu credeam că se va realiza până când nu au început efectiv lucrările. Este folosit de toată zona și a schimbat foarte mult circulația”, afirmă edilul.

O comună afectată de îmbătrânire și migrație

Cea mai mare problemă a comunei rămâne însă declinul demografic. Potrivit administrației locale, numărul locuitorilor a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe fondul îmbătrânirii populației și al plecării tinerilor către orașe sau în străinătate.

„Foarte mulți tineri au plecat spre București sau în afara țării. Și-au cumpărat locuințe prin credite și s-au stabilit acolo”, spune primărița.

Pandemia de COVID-19 a accentuat această situație, iar numărul deceselor din ultimii ani a fost foarte ridicat în raport cu populația comunei.

„Au fost ani în care am avut în jur de 200 de decese anual. În schimb, numărul copiilor născuți este foarte mic”, explică edilul.

Pentru a încuraja revenirea familiilor tinere, administrația locală vrea să pună la dispoziție terenuri pentru construcția de locuințe.

„Este în interesul nostru să aducem tineri înapoi în comună și să îi ajutăm să își construiască aici o casă”.

Agricultura, singura sursă economică importantă

Din punct de vedere economic, comuna depinde aproape exclusiv de agricultură. Există câteva ferme de dimensiuni medii și mari, însă administrația locală recunoaște că lipsa alternativelor economice reprezintă o problemă majoră.

„Nu avem industrie sau alte investiții importante. Agricultura este principala activitate economică””, explică edilul”.

În trecut, zona era cunoscută pentru legumicultură și pentru culturile în spații protejate, însă această activitate s-a redus considerabil.

„Oamenii au renunțat pentru că nu mai au siguranța desfacerii. Nu există piețe de gros adevărate unde producătorul să știe că își poate vinde marfa”, spune primărița.

Totuși, există încă producători locali care colaborează cu marile lanțuri comerciale și livrează produse precum căpșuni, roșii, ardei sau zmeură.

Programul „Masă sănătoasă”, blocat luni întregi de contestații

În școlile din comună învață aproximativ 250 de copii, iar administrația locală participă la programul „Masă sănătoasă”. Implementarea programului a fost însă întârziată de numeroase contestații depuse în cadrul licitațiilor pentru serviciile de catering.

„Copiii au pierdut luni întregi masa caldă din cauza contestațiilor. Nu mi se pare normal ca mâncarea să fie adusă de la sute de kilometri distanță””, afirmă edilul”.

În prezent, programul funcționează normal, iar elevii primesc zilnic hrană caldă.

Comunitățile rurale au nevoie de respect

În final, Vasilica Dobrescu spune că dezvoltarea unei comune nu înseamnă doar proiecte și investiții, ci și respect pentru oameni și pentru nevoile comunității.

„Fiecare cetățean merită respect. Iar administrația trebuie să funcționeze după lege și în interesul oamenilor”, concluzionează primărița comunei Radovanu.