Acasă Actualitate Localitățile călărășene, realități și perspective

Localitățile călărășene, realități și perspective

Jegălia:  Două proiecte deja definitivate

Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, spune că anul acesta, pentru localitatea pe care o administrează, a fost unul bun, având în vedere că două din cele patru proiecte depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, finanțat prin Ministerul dezvoltării, au fost deja definitivate. Vorbim despre dotarea cu echipamente, mobilier specific didactic şi de laborator şi dotări independente pentru Școala Gimnazială nr.1, Jegălia, cu o valoare de finanțare de 713.697,60 lei, dar și despre dotarea cu echipamente, mobilier specific didact şi dotări independente pentru Grădiniţa cu program normal nr. 1, cu o valoare aprobată de 162.405,19 lei. Pentru proiectul de modernizare drumuri de interes local, în comuna Jegălia, cu o valoare aprobată de 8.039.060 lei, primarul Aurel Vasile ne declară că, la acest moment, se așteaptă o hotărâre de guvern care să clarifice regimul juridic al unei străzi prinse în acest proiect de reabilitare, câtă vreme aceasta a aparținut Ministerului Apărării Naționale. “Ne întâlnim într-o ședință de consiliu local pentru a rezolva acest punct, conform cerințelor solicitate.”

Stație de compost

Cel de-al patrulea proiect, aprobat spre finanțare de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, reprezentând amenajarea unei unități sanitare în sat Iezeru, comuna Jegălia, județul Călărași, cu o valoare de 1.621.578 lei, este în plină execuție. Centrul medical se amenajează în fosta școală de pe raza satului Iezerul. “Avem un alt proiect pe care ni l-am propus să-l finalizăm tot în acest an. Este vorba despre o stație de compost”. În cazul acesta, Primăria Jegălia derulează activități de avizare pentru amplasamentul respectivei stații, câtă vreme trebuie obținute aprobări din partea Direcției Județene de Sănătate Publică, criteriile privind distanța dintre locuințe și respectiva stație fiind delimitate prin lege. O stație de compost presupune amenajarea unei platforme și trebuie luate în considerare zonele de stocare, zona de descompunere, zona de pretratare și pregătire a compostului înaintea livrării. Compostul este un îngrăşământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. Se utilizează în agricultură, ca îngrășământ natural, dar și în grădinărit. Proiectul trebuie depus până la sfârșitul lunii Octombrie. În plus, s-a semnat deja finanțarea unui alt proiect, în cadrul Grupului de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est, însemnând reabilitarea iluminatului public, valoarea finanțării fiind de 100.000 de euro.

Forța de muncă angajată: sub 10 la sută

În comună, însă, primarul Aurel Vasile spune că nu sunt probleme deosebite privind accesarea de proiecte și programe care să aducă un plus de confort locuitorilor, ci lipsa locurilor de muncă reprezintă una dintre cele mai grave situații. Comuna Jegălia are 4.300 de locuitori, iar procentul celor care derulează activități remunerate, în baza unui contract de muncă, este undeva sub 10 la sută. În localitate, numărul pensionarilor este de 1.800, ceea ce înseamnă cam 40 la sută din numărul total al locuitorilor. 80 de persoane prezintă dizabilități grave, iar alte 40, tot persoane în vârstă, beneficiază de ajutoare sociale. “Avem 500 de copii, iar ceilalți sunt plecați în afara țării.” Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, crede că procentul de 10 la sută reprezentând populația care este angrenată într-o activitate lucrativă, pe baza unui contract individual de muncă, este puțin cam mare. De fapt, pe raza comunei, sunt lucrători încadrați în administrație, în învățământ și în agricultură, care este reprezentată de 5-6 asociații considerate medii, cu o suprafață lucrată de sub 500 de hectare. “Mai avem și câțiva navetiști, care lucrează la Călărași, în confecții, în construcții și în industria alimentară”.

Unirea: Efort bugetar de 400.000 lei

Florian Belu, primarul comunei Unirea, spune că e extrem de greu să facă un bilanț al activităților edilitar-gospodărești, pe anul în curs, câtă vreme fondurile la acest capitol au fost extrem de limitate. S-a continuat cu amenajarea de trotuare pe principala arteră a comunei, DN3B, care traversează satele componente, Unirea și Oltina, lucrarea fiind începută în cursul anului 2016 și achitată abia în această perioadă. Prima dată s-a început cu amenajarea trotuarului pe partea dreaptă a drumului național Călărași – Fetești, însă în acest an s-a reușit efectuarea plății respectivei lucrări, iar acum s-a început amenajarea trotuarului pe partea stângă a aceluiași drum național. Se estimează că în decurs de o săptămână să se finalizeze și această lucrare. Pe ambele sensuri, este vorba de trotuare pe o lungime de 5 kilometri, ceea ce a însemnat un efort bugetar propriu de circa 400.000 lei.

1,1 milioane euro pentru drumuri

Comuna Unirea, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, finanțat de Ministerul Dezvoltării, beneficiază de un singur proiect reprezentând modernizarea drumurilor de interes local, suma eligibilă fiind de 5.043.946,08 lei, adică aproximativ 1,1 milioane euro. La acest moment, s-au obținut avizele necesare de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Constanța, câtă vreme viitoarele străzi modernizate, pe raza comunei, urmează să se lege sau să traverseze DN3B. Dosarul privind lucrarea a fost depus deja la Inspectoratul de Stat în Construcții, pentru avizare, urmând ca în cursul acestei săptămâni, dosarul să fie depus la Consiliul Județean Călărași, pentru obținerea autorizațiilor finale, urmând ca lucrarea să înceapă efectiv, în funcție de condițiile meteorologice, ori în cursul acestui an, ori în primăvara anului 2019. Primarul Florian Belu crede că se poate lucra și în acest an, măcar la trasarea și la amenajarea infrastructurii străzilor respective, însemnând tasare și amenajarea stratului de piatră. S-a obținut aprobare, de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru achiziția unui buldoexcavator, primindu-se deja avansul pentru cumpărarea acestui utilaj.

Se așteaptă o rectificare bugetară

Partea de cofinanțare a proiectului de modernizare de drumuri de interes local, la Unirea, este de 400.000 lei, sumă pentru care primarul Florian Belu a cerut sprijinul Consiliului Județean Călărași, măcar într-o cotă oarecum decentă. “Au spus că nu sunt bani”. Sumele necesare pentru obținerea tuturor autorizațiilor au fost suportate de bugetul local iar, la această oră, Primăria Unirea mai are bani doar pentru plata salariilor pe luna Octombrie. Din punct de vedere administrativ, Florian Belu, primarul comunei Unirea, spune că anul 2018 a fost unul oarecum bun, ținându-se cont de gradul de îndatorare a administrației publice locale. Au fost lucrări executate și neachitate din 2016, însemnând amenajarea parcului și reabilitarea sediului primăriei locale, la care se adaugă sumele neplătite pentru amenajarea de trotuare. În rest, s-au făcut lucrări de mai mică anvergură, reprezentând reabilitarea de acoperișuri la grădiniță și la biserică, cea de-a doua lucrare efectuându-se cu bani veniți și de la Consiliul Județean Călărași. În rest, Primăria Unirea mai are bani de încasat din concesionări pe islazul comunal, dar și pe taxe și impozite plătite de contribuabili, unii dintre aceștia efectuând un astfel de demers abia la sfârșitul anului. Florian Belu, nu prea convins, spune că așteaptă și o rectificare bugetară venită din partea Guvernului României. Lunar, numai pe salarii și indemnizații, Primăria Unirea trebuie să aibă un fond de peste 100.000 de lei.

Dichiseni: 4 luni fără salarii

Iulian Radu, primarul comunei Dichiseni, spune că din punct de vedere financiar, administrația locală trece prin cea mai grea perioadă, referindu-se în special la faptul că angajații din administrație, în număr de 17, nu și-au mai luat salariile de 4 luni. Situația este una dramatică, iar edilul se gândește inclusiv să declare starea de insolvență a Primăriei Dichiseni. “Cu siguranță e cel mai greu an de când sunt primar al acestei comune”. Iulian Radu are această calitate din anul 2012. “Din punct de vedere financiar, situația este una disperată. S-a mărit și salariul minim, s-au mărit și salariile în administrație, iar efortul bugetar ne depășește total.” Toate veniturile bugetului local se duc, la Dichiseni, pentru salarii și indemnizații. Primatul Iulian Radu privește pesimist viitorul câtă vreme, spune acesta, s-au făcut demersuri pentru implementarea de proiecte, însă acestea reprezintă costuri dintre cele mai diverse, inclusisv pentru obținerea de avize și de autorizații.

Taxe locale restante de 300.000 lei

Două proiecte au fost aprobate spre finanțare, de Minsiterul Dezvoltării, prin programul Național de Dezvoltare Locală, pe raza comunei Dichiseni, valoarea totală a acestora fiind de aproape 3 milioane de euro. Au fost accesate proiectele: extindere reţea apă potabilă în sat Coslogeni şi branşamente la reţeaua de apă potabilă sat Dichiseni, Coslogeni şi Satnoieni, cu o valoare de 2.808.416,42 lei; modernizare drumuri de interes local în comuna Dichiseni, cu o valoare aprobată de 9.935.982 lei. “Asta e situația. Altădată se mai făceau echilibrări bugetare, la finele anului, mai ales pentru localitățile mici, care nu au agenți economici”. Primarul Iulian radu spune că a făcut toate demersurile de executări pentru contribuabilii rău-platnici, dar încasările bugetare nu au crescut. Pe astfel de acțiuni, Primăria Dichiseni are de încasat suma de 300.000 lei, însemnând debite restante înregistrate și de persoane fizice, dar și de persoane juridice. Debitele persoanelor fizice sunt înregistrate mai ales în dreptul moștenitorilor. Se înregistrează procese-verbale de amenzi pentru persoane care nu mai locuiesc, unele de zeci de ani, pe raza comunei. Numai din amenzi, Primăria Dichiseni are de recuperat suma de 400.000 lei, ceea ce reprezintă jumătate din fondul de salarii din administrația publică locală. “Chiar dacă facem procedurile de executare silită, le facem degeaba. Ele implică și niște costuri. Era bine ca, în cazul în care faci un astfel de demers, să existe și un efect.”

Fără bani de cofinanțare

În legătură cu cele două proiecte aprobate la finanțare, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, s-au început deja lucrările la extindere a rețelei de apă potabilă și efectuarea de branșamente. Ca parte de cofinanțare este de 71.000 de euro, pentru drumuri, iar la extindere este de 44.000 de euro, însemnând 115.000 euro. adică 500.000 lei. “Dacă nu suntem ajutați, nu avem cum să le implementăm”. Primarul Iulian Radu nu știe de unde ar putea veni acest ajutor câtă vreme fondurile locale nu acoperă nici necesarul personalului salarial, însă speră ca acesta să vină fie de la Guvernul României, fie de la Consiliul Județean Călărași. Pentru suma de 115.000 euro, comuna Dichiseni riscă să piardă investiții de peste 3 milioane de euro. “S-au făcut discuții la Consiliul Județean Călărași și concluziile au fost că se vor căuta soluții pentru partea de cofinanțare. Vom vedea.” Anul 2018, pentru comuna Dichiseni, se închide prin efectuarea demersurilor pentru obținerea de avize și autorizații pentru cele două proiecte importante aprobate la finanțare.

Roseți:400 de gospodării racordate la rețeaua de canalizare

Nicolae Râjnoveanu, primarul comunei Roseți, afirmă că, din punct de vedere edilitar-gospodăresc, anul 2018 este unul bun, ținându-se cont că au fost promovate toate proiectele inițiate. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, pentru perioada 2017 – 2020, Primăria Roseți a accesat două proiecte extrem de mari pentru comunitate: 1. reabilitarea, modernizare școală gimnazială Iancu Rosetti, comuna Roseţi, cu o valoare de 6.779.452 lei, 2. modernizare drumuri de interes local în comuna Roseţi, cu o valoare de 6.759.933 lei, totalul acestora însemnând aproape 3 milioane de euro. Deja, pentru proiectul de moderinzare străzi, s-a predat amplasamentul către constructor, lucrările fiind deschise recent, urmând să se reabiliteze străzi pe o lungime de 9,5 kilometri. Lucrarea se va finaliza, cel mai probabil, anul viitor. S-au efectuat demersuri pentru semnarea documentelor modificate pentru organizarea de licitații în cazul altor două proiecte, finanțate prin uniunea europeană, vizând extinderea rețelei de alimentare cu apă, însemnând execuția a două puțuri forate, înlocuirea rețelei de alimentare care este din azbociment, dar și aducerea la parametri a sistemului de clorinare și sistemului de infraroșii, la care se adaugă etapa a doua a extinderii rețelei de canalizare, prin efectuarea de branșamente la 400 de gospodării.

Explicații pentru starea bună a drumurilor

Pe raza comunei Roseți, la stația de epurare există un singur modul, cu o capacitate de deservire pentru 400 de gospodării, echivalentul a 1.000 de locuitori. Într-o etapă viitoare se vor efectua branșamente și pentru celelalte gospodării. Totodată, prin efectuarea de branșamente, ca obiectiv, Primăria Roseți își propune să monitorizeze cantitatea de apă consumată de fiecare gospodărie, în așa fel încât, la momentul punerii în funcțiune a rețelei de canalizare, să se știe exact cantitatea de apă care merge la stația de epurare. Nicolae Râjnoveanu, cunoscut pentru modul extrem de dinamic prin care se implică în lucrările edilitar-gospodărești, știe că există comparații privind starea drumurilor din comuna pe care o administrează și drumurile din municipiul Călărași, mai ales că, în unele cazuri, lucrările sunt executate de aceleași firme, folosind aceeași tehnologie. Legat de acest aspect, explicația edilului e una simplă: “Traficul la Călărași e mai intens, zic eu. Pe urmă, cealaltă explicație ar fi și modalitatea de execuție. Din câte am înțeles, prețul de cost este diferit, în unele cazuri mai mari la Călărași. Totul ține și de edil, dacă are sau nu cunoștințe în domeniu… În toate direcțiile sunt oameni care nu au habar ce înseamnă lucrările astea, ei văd doar hârtii și atât.”

Și-n acest an se va respecta tradiția

Anul 2018, din punctul de vedere al edilului Nicolae Râjnoveanu, pentru comuna Roseți, se închide bine. Acesta spune că a fost unul oarecum special câtă vreme nici această comună nu a fost ocolită de pesta porcină care, în alte localități din județ, a făcut ravagii. În Roseți, a fost un singur focar, eradicat foarte repede. Focarul a fost declanșat după ce proprietarul porcilor nu a înțeles că trebuie să asigure măsuri de prevenție și a transferat animalele din baltă în interiorul comunei. Primarul din Roseți nu înțelege de trebuie periați pe vârful capului, cum plastic se exprimă acesta, pe cei care greșesc. “Eu am spus că proprietarii care porci, care nu au respectat măsurile de prevenție, stabilite în comitetul local pentru situații de urgență, să nu fie despăgubiți, ci sancționați. Sunt cel puțin 2-3 articole din lege prin care un astfel de proprietar trebuia să fie sancționat, pentru că el nu a respectat nici o măsură pe care noi am impus-o. Pentru ce dăm niște măsuri, ca să nu fie aplicate?” Până la sfârșitul anului, edilul din Roseți urmează să mai facă o achiziție, dar una cu caracter mai puțin uzual, urmând să fie distribuite 600 de pachete, cu dulciuri și surprize pentru copii, chiar de Sfântul Niculae. E deja o tradiție în comuna Roseți ca toți elevii din ciclul gimnazial și de la grădiniță să primească astfel de cadouri.

Modelu: Se va deschide stația de epurare

Gheorghe Dobre, primarul comunei Modelu, mulțumește lui Dumnezeu, spunând că din punctul lui de vedere, anul 2018 a fost unul bun, câtă vreme pe raza comunei se finalizează rețeaua de canalizare, în lungime de 19 kilometri, o investiție uriașă pentru posibilitățile acestei comune. După o astfel de lucrare, gospodăriile nu vor mai avea grupuri sanitare în fundul curții, creându-se, iată, condiții de trai normale pentru cetățeni. La momentul actual, se lucrează la studiul de fezabilitate pentru execuția lucrărilor de branșamente câtă vreme, în proiectul inițial, cerințele de finanțare nu au cuprins și asemenea lucrări. “Acum am făcut un studiu, să vedem care este valoarea de execuție pentru un branșament.” Se intenționează, în cazul în care suma nu este una care să poată fi suportată ușor de cetățeni, să se emită o hotărâre de consiliu local prin care costurile să fie acoperite atât de proprietarul gospodăriei, cât și de administrația locală. “Vom vedea dacă aceste costuri vor fi împărțite la jumătate, depinde cum ies calculele. Dacă iarna ne-ajută, eu zic că se vor branșa 30 la sută din numărul gospodăriilor.” Se speră, astfel, ca începând cu primăvara anului viitor, stația de epurare să fie pusă în funcțiune. Concomitent, se execută lucrări la cele două grădinițe de pe raza satului de reședință, Modelu, termenul de execuție fiind luna iunie 2019. Ambele grădinițe vor beneficia de mobilier nou, în vreme ce una dintre ele va fi o construcție nouă.

Asfalt în cartierul de nord, la Tonea

În cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, comuna Modelu are aprobat proiectul de modernizare de drumuri de interes local, valoarea acestuia fiind de 10.135.093 lei. A fost efectuată licitația și s-a semnat contractul pentru executarea proiectării, care va dura, în medie, două luni. Gheorghe Dobre, primarul comunei Modelu, spune că din primăvară se va intra în linie dreaptă cu acest proiect. La licitație, au participat 4 firme și nu au existat contestații. Firma constructoare beneficiază, însă, de faptul că are organizare de șantier pe raza municipiului Călărași, la câțiva kilometri de comuna Modelu. În satul Tonea, cartierul de nord va fi asfaltat în totalitate, câtă vreme primăria locală are o parte din fondurile necesare și, în cazul în care acestea se vor dovedi insuficiente, se are în vedere accesarea unui credit, de maxim 1,500.000 de lei, pentru finalizarea respectivei lucrări. Străzile respective beneficiază de utilități, însemnând rețea de apă, de canalizare și de gaz metan, însă au fost pietruite în urmă cu mai bine de 8 ani. În zonă, sunt foarte mulți bătrâni, dar și foarte mulți copii, mai ales că este un cartier unde cei mai mulți locuitori sunt rudari ca etnie. Se vor asfalta străzile Prepeliței, Morii, Berzei, Bumbacului, Prelungirea Bumbacului și Lebăda.

Primarul spune că a scăzut nivelul de trai

Nu s-a reușit accesarea unui proiect, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care prevedea modernizarea și asfaltarea drumurilor perpendiculare pe DN3B, în satul Modelu, drumuri cu o lungime medie de 900 de metri. La acest moment, la finanțare sunt aprobate, pentru modernizare și reabilitare, patru străzi care sunt paralele cu principalul drum care traversează comuna, iar logic ar fi fost ca drumurile de interes local să se lege de drumul național. Primarul Gheorghe Dobre spune că deocamdată nu este un impediment major câtă vreme urmează să se deschidă, foarte curând, etapa a treia din Programul Național de Dezvoltare Locală, iar obiectul său, pentru următoarea etapă, este să lege drumurile paralele cu drumul național de cele care îl traversează. Un astfel de demers ar asigura asfaltarea străzilor în proporție de 80 la sută pe raza comunei Modelu, rămânând de reabilitat străzile dintr-un cartier mărginaș, denumit La Cadâna. Gheorghe Dobre spune că, din punct de vedere edilitar-gospodăresc, anul 2018, pentru comuna Modelu, a fost unul bun. În același timp, însă, remarcă faptul că nivelul de trai este unul din ce în ce mai scăzut. Locurile de muncă sunt foarte puține. Din comună, circa 2.000 de persoane sunt plecate peste hotare. S-au făcut angajări, pentru o firmă bucureșteană, care asigură transport și o masă caldă, dar numărul celor care au dorit un loc de muncă stabil nu a fost semnificativ câtă vreme firma respectivă solicitase forță de muncă într-un număr mare.

Ștefan Vodă: Nu există sume de cofinanțare a proiectelor

George Avram, primarul comunei Ștefan Vodă, spune că anul 2018 a fost unul extrem de dificil pentru administrația publică locală, în ciuda faptului că s-a obținut finanțarea pentru trei proiecte de o importanță deosebită pentru comună. Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, s-au accesat două proiecte: 1. construire grădiniță cu program normal în comuna Ștefan Vodă, cu o valoare de 1.363.231 lei; 2. modernizare străzi prin asfaltare în comuna Ștefan Vodă, cu o valoare de 6.445.992 lei. Un al treilea proiect urmează să fie implementat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud-Est, care are în vedere modernizarea iluminatului stradal, prin înlocuirea lămpilor clasice cu cele moderne, sub formă de diode emițătoare de lumină (LED), acestea având un consum de energie electrică redus substanțial. Se adaugă faptul că durata de viață a acestora este cu mult mai mare decât cea a lămpilor clasice, ceea ce implică costuri reduse cu mentenanța. Cu toate că iluminatul public, în Ștefan Vodă, se asigură și cu becuri economice, ultima factură plătită a fost în jurul sumei de 60.000 de lei. “Problema e că nu avem sursă de finanțare și nici de cofinanțare la proiectul de canalizare. Consiliul Județean Călărași nu ne-a ajutat cu nimic în privința asta.” Partea de cofinanțare pentru un asemenea proiect este de 400.000 lei, iar în lipsa acestor bani e posibil ca localitatea Ștefan Vodă, și în viitor, să nu poată beneficia de o astfel de utilitate.

Rebu SA beneficiază de bani în mod nedrept

“S-ar putea să intrăm într-un blocaj fără ieșire”. Primarul din Ștefan Vodă spune că unitatea administrativă înregistrează deja datorii foarte multe și consistente. “Vom trece la executarea silită a restanțierilor”. Banii ar urma să vină din taxe și impozite locale neachitate și din amenzi, însă primarul George Avram recunoaște că în localitate sunt foarte multe familii care trăiesc la limita sărăciei, însă spune că nu vede alte soluții în condițiile în care nu există sprijin de la autoritățile județene. Mai mult, societatea de salubritate, Rebu SA, a pus poprire pe conturile Primăriei Ștefan Vodă, motivând că nu au fost efectuate plățile. “Noi, ca primărie, nu am încheiat contract cu această firmă, nu suntem parte contractuală, dar facem parte din asociația Management Salubris”. Avram spune că firma Rebu e beneficiara pe nedrept a unor sume câtă vreme nu a existat interes din partea acesteia să încheie contracte direct cu proprietarii de gospodării, așteptând ca banii să fie încasați prin intermediul primăriei locale. “Vrând-nevrând, ne execută pe noi, iar noi trebuie să recuperăm sumele de la populație, ceea ce nu mi se pare corect”. Mai mult, firma Rebu SA a încheiat contracte în baza datelor ultimului recensământ, efectuat în 2011, în condițiile în care multe locuințe au rămas părăsite, iar un număr important din populație pur și simplu a emigrat. “Diferența de costuri nu are cine s-o acopere. Noi nu avem cum să ne îndreptă împotriva unor locuitori care nu mai există fizic.” George Avram estimează o scădere a numărului populației comunei Ștefan Vodă, în ultimii 10 ani, cu circa 300 de locuitori.

Primarul crede că banii nu se împart corect, la Consiliul Județean Călărași

Înțelegem că firma Rebu SA a încheiat contracte de salubritate pe baza numărului de persoane înscrise în ultimul recensământ, derulat în 2011. Între timp, multe din gospodăriile rurale au rămas părăsite, prin dispariția fizică a proprietarilor, iar familiile tinere sunt plecate, după un trai mai bun, în afara țării. George Avram consideră că acest lucru este o înșelăciune. În ultima vreme, la Ștefan Vodă au fost perioade în care gunoiul menajer nu a fost ridicat nici vreme de 3 săptămâni. La nivel de consiliu local, s-a stabilit o taxă de salubritate mult mai mare decât cea percepută direct de către firma Rebu SA, în ideea ca populația să devină direct parte contractantă cu firma în cauză, evitându-se, astfel, implicarea primăriei locale. La acest moment, salariile sunt plătite la personalul din cadrul Primăriei Ștefan Vodă însă, în cursul anului trecut, a existat o perioadă de 3 luni în care funcționarii au lucrat fără să semneze, la sfârșit de lună, și ștatul de plată. George Avram spune că primăria pe care o conduce abia își asigură veniturile pentru personalul salarial, însă trebuie să asigure, în viitorul imediat, partea de contribuție financiară pentru proiectele câștigate fie pe AFIR, fie pe PNDL. “Nu știu de unde vom lua acești bani. Ne-am gândit să facem un împrumut”. Avram recunoaște că, în cazul în care nu va reuși să asigure partea de cofinanțare a proiectelor, acestea nu se vor mai realiza. Pentru o sumă de 400.000 lei, comuna Ștefan Vodă riscă să piardă fonduri de aproape 8.000.000 lei. Situația este identică în cam toate localitățile județului. “Când se împart sumele la Consiliul Județean, cred că ar trebui să se țină cont și pe ce să se ducă banii.”

Articolul precedentANUNȚ
Articolul următorCOMUNICAT DE PRESĂ

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read