• „Vă spun, sunt multe primării, la nivelul județului Călărași, care vor intra în incapacitate de plată, cauza fiind operatorii serviciilor de salubritate.”

Este previziunea lansată de Gabriel Stanciu, primarul comunei Dragalina, unitate teritorial-administrativă care derulează mai multe litigii de natură juridică, având drept parte procesuală firma Iridex Group Salubrizare SRL, controlată de Corneliu Pascu, fost politician din cadrul Partidului Conservator și un apropiat al mogulului media Dan Voiculescu.

• „Anul acesta vom inaugura un centru de colectare voluntară a deșeurilor, pe categorii, materiale de construcții, sticlă, plastic. Chiar am avut o discuție, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe această temă, unde am cerut sprijin, pentru proiecte, astfel încât să formăm o asociere, între comunele de pe linia DN3A, însemnând Ștefan cel Mare, Perișoru și până la Dragoș Vodă, ca să preluăm, aici, toate deșeurile. Am cerut, printre altele, sprijin pentru achiziționarea unui concasor, pentru materialele din beton, urmând ca produsul obținut să-l folosim pentru amenajarea de drumuri de exploatație agricolă, să reciclăm, totodată, plasticul, în condițiile în care o unitate de profil se află la nici 15 kilometri de noi, pe raza municipiului Slobozia, chiar dacă ne-am propus să facem noi această activitate și să-l folosim pentru fabricarea mobilierului urban.”

Gabriel Stanciu declară că litigiile cu operatorul de salubritate au intervenit de-a lungul anului 2024, când acesta ar fi colectat deșeuri neconforme, de pe raza comunei Dragalina, fără ca acest fapt să fie obiect al contractului dintre cele două părți.

• „În loc să colecteze deșeurile menajere, Iridex lua tot ce găsea, la rând, deși nu a existat o astfel de înțelegere. Ne-am contrat, am emis adrese, am strâns dovezi, am stat în urma lor, am contactat autoritățile județene, la asociația de profil, ADI Ecomanagement Salubis, unde am cerut rezilierea contractului și să găsim soluții care să nu ducă la înglodarea în datorii nejustificate a UAT-urilor. Noi, la Dragalina, spre exemplu, nu le-am confirmat cantitățile facturate. Iridex declara 150-200 de tone, iar rapoartele de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, de la Ciocănești, consemnau 40 la sută deșeuri menajere, 60 la sută deșeuri neconforme. De ce a colectat deșeurile neconforme? Cu acordul cui? Le colectai ca să-ți mărești, nejustificat, profitul?”

266,55 milioane lei (53,3 milioane euro) este cifra de afaceri, pentru anul 2024, raportată de operatorul de salubritate Iridex, în vreme ce rata profitului se apropie de 10 la sută, însemnând 25,3 milioane lei (5,06 milioane euro), cea mai mare din istoria companiei.

• „Multe primării vor intra în incapacitate de plată. Problema aceasta am pus-o și la la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, într-o ședință desfășurată acum două săptămâni, la invitația Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Din păcate, la nivel de țară, a fost prezent un singur primar, adică doar eu. M-am văzut nevoit să susțin, singur, problema aceasta cu care se confruntă toate localitățile, la nivel național. Probleme cu operatorii de salubritate sunt nu numai la Dragalina sau la nivelul județului Călărași, ci în toată țara. De ce nu modificăm legislația. Am dus, acum, către parlamentarii județului Călărași, un memorandum semnat de primari, prin care solicităm modificarea legislației astfel încât operatorul de salubritate să fie obligat să încheie contracte specifice direct cu cetățeanul, cum este și normal, nu să fie primăria parte intermediară și bugetul local să suporte costurile cu colectarea. De ce primăria să fie perceptorul operatorului de gunoi și să pună în cârca primăriilor, de 3 ori mai mult, taxe și penalități că nu a plătit cetățeanul contravaloarea serviciilor? Am oferit și câteva soluții, astfel încât relația contractuală să fie strict între operator și cetățean.”

La nivelul comunei Dragalina, în cursul acestui an, a fost finalizat lotul 1 Uzinei – Sălciilor, reprezentând reabilitarea și modernizarea străzilor, însemnând asfaltarea acestora și amenajarea de rigole betonate. Două astfel de lucrări au fost atrase, la nivel local, prin Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul național, reprezentând lucări în primă urgență, ambele aflate în derulare, pentru reabilitarea și modernizarea străzilor afectate în urma inundațiilor. Suma atrasă, pentru ambele proiecte, este de 17,91 milioane lei (3,58 milioane euro). Se lucrează, la acest moment, la lotul 2, în sectorul cuprins între străzile Prunilor și Viselor.

• „S-a finalizat și asfaltarea pentru lotul 2, tot pentru lucrări în primă urgență, am continuat cu amenajarea rigolelor, pentru preluarea apei, din zonele inundabile an de an, de la nord la sud și de la est la vest, ulterior deversându-se în canalele de desecare. La ultimele ploi, de luna aceasta, când a fost emis și un cod roșu de vreme severă privind cantitatea de precipitații, chiar nu am avut probleme, pentru că am finalizat și un sistem de drenaj în zonele în care, în astfel de condiții meteorologice, apa băltea și inunda gospodării și străzi.”

Un rest nesemnificativ a mai rămas de executat pe două din cele trei proiectele atrase în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, însemnând extindere rețea de canalizare menajeră și extindere stație de epurare în satul Dragalina – 8,762 milioane ei, reabilitare, extindere rețea de apă potabilă, reabilitare stație de tratare a apei și contorizare pentru satul Dragalina și construire foraj apă în satul Constantin Brâncoveanu – 8,607 milioane lei, respectiv reabilitarea și modernizarea străzilor pe raza satului Drajna Nouă – 5,529 milioane lei.

• „Se lucrează la străzile prinse în primă urgență, chiar dacă nu la nivel optim, motivarea fiind lipsa lipsa banilor. Constructorului i s-a comunicat, printr-o adresă, de către Compania Națională de Investiții, să reducă nivelul la un procent de 20 la sută din capacitate. În rest, mai avem de reabilitat două străzi, pe marginea satului Dragalina, însă acestea vom încerca să le includem ca sursă de finanțare bugetul local, urmând să fie folosite cu preponderență drept variantă ocolitoare pentru utilajele agricole. Se lucrează și la stațiile de încărcare electrice, cu finanțare de la Administrația Fondului pentru Mediu, dar și la pista de biciclete, în lungime de 10 kilometri, iar aici am fost un pic isteți, prinzând în finanțare delimitarea acesteia de suprafața rutieră, prin borduri. În funcțiune sunt deja două stații de încărcare electrice, pe lângă celelalte două în curs de execuție, iar utilitatea acestora este evidentă câtă vreme chiar și autoturisme aflate în tranzit vin să se alimenteze de aici.”