AcasăActualitateLocalitățile călărășene, realități și perspective: Comuna Ștefan cel Mare

Localitățile călărășene, realități și perspective: Comuna Ștefan cel Mare

  • „Nu avem veniturile altor unități teritorial-administrative. La nivelul județului Călărași, ca suprafață, suntem comuna cu cea mai mică suprafață, undeva la 2.000 de hectare, cu doar câteva unități agricole care nu au un impact deosebit la constituirea bugetului local.”

Nicolae Pandea, primarul comunei Ștefan cel Mare, cel care ocupă această demnitate încă din 1 februarie 1990, afirmă că nu e nici un secret legat de gestionarea fondurilor locale, astfel încât să nu existe discrepanțe între venituri și cheltuieli, așa cum se întâmplă în cazul altor administrații publice locale, unele dintre acestea aflate în incapacitate de plată, la acest moment, după ce au contractat cheltuieli peste posibilități.

  • „Depinde după cum îți programezi bugetul. Suntem atenți să gestionăm fondurile locale într-un mod corect, responsabil. Știu că, acum, sunt primării care nu-și mai pot onora plățile către proprii salariați, din motive multiple. În primul rând, la constituirea bugetului, suntem atenți să avem acoperite cheltuielile de salarizare, la care adăugăm un procent de 15-20 la sută în plus, pentru a nu ne trezi cu surprize, de-a lungul anului. La fel procedăm și în cazul cheltuielilor materiale, tot cu un plus de 15-20 la sută, pentru că, uitați, cresc prețurile, rata inflației este una care nu poate fi anticipată, pot fi și situații deosebite, cum s-a întâmplat și în acest an fiscal, însemnând creșterea procentului la taxa pe valoarea adăugată. Sunt cheltuieli de funcționare neprevăzute, energia electrică are un cost și, peste un timp, ne trezim că are un alt cost, mai mare. Abia după ce asigurăm aceste cheltuieli tragem linie și ne uităm dacă mai sunt sau nu bani pentru alte necesități sau investiții.”

Primar de 35 de ani, fiind cel mai longeviv pe acest post, cel puțin la nivelul județului Călărași, Nicolae Pandea este, în același timp, președintele Filialei Județene Călărași a Asociației Comunelor din România unde, la nivel național, ocupă poziția de membru în consiliul director. Anterior, între 1975 și 1990,a fost învățător al școlii gimnaziale din localitate.

  • „Suntem foarte atenți la modul în care gestionăm veniturile locale. Apoi, de-a lungul unui an, căutăm și alte soluții de finanțare, sunt foarte multe programe de acest tip, cu fonduri naționale sau de la nivelul Uniunii Europene. Sunt și sumele din fondul constituit la dispoziția Consiliului Județean Călărași, în procent de 6 la sută din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, pe unități administrativ-teritoriale. Totul ține de o gestionare responsabilă a banilor. E o condiție obligatorie, din punctul meu de vedere, pentru oricine, la întocmirea bugetului: cheltuielile de personal și cele de funcționare. Dacă nu le poți gestiona corect, poți pleca acasă!”

Sunt soluții, afirmă primarul comunei Ștefan cel Mare, prin care se pot reduce cheltuielile de funcționare, foarte multe unități teritorial-administrative, la nivel european, aplicând o soluție care poate fi preluată și la noi: iluminatul public funcționează pe baza unui program riguros, acesta fiind asigurat doar timp de câteva ore, seara și dimineața.

  • „E o variantă de luat în calcul. E greu de înțeles, în perioada rece, de ce este nevoie de iluminat public și de ce trebuie să colinzi străzile, când deja, la ora 21:00, în mediul rural, lumea este în case. Desigur, sunt cazuri izolate, mai sunt și astfel de evenimente când, după ora 21:00, numai hoții bat străzile. Am avut un astfel de incident, cu totul izolat, dar nu a fost în intravilanul localității, ci undeva spre margine, la hotar, dar nu a fost o problemă pentru oamenii legii să-i identifice pe hoți. Localitățile sunt deja dotate cu camere de supraveghere, fapt care ușurează munca polițiștilor și descurajează, în mod evident, activitățile infracționale de acest tip, furtișagurile din gospodării sau din ferme.”

Ca investiții, la acest moment, pe raza comunei se derulează proiectul reprezentat de înființarea sistemului inteligent de distribuție a gazelor naturale, cu o valoare a finanțării, de la bugetul național, de 15 milioane lei, contractul dintre administrația publică locală și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației fiind semnat în cursul lunii iulie 2024.

Stadiul fizic de execuție este de 90 la sută, în perioada imediat următoare urmând să fie amenajată stația de reglare, măsurare gaze, atribuirea în folosință, cu titlu gratuit, a terenului aferent amenajării acesteia, către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” SA Mediaș, fiind deja soluționată prin hotărâre de consiliu local adoptată la sfârșitul lunii iulie a.c.

  • „Din 1100 de gospodării, sunt 800 de cereri, dar asta nu înseamnă că vor fi soluționate imediat. Noi preconizăm, inclusiv cu cota noastră de finanțare, de la bugetul local, să putem acoperi 600 de cereri de racordare efectivă la rețeaua de gaze. În plus, suntem conștienți că, pentru orice gospodărie, tranziția aceasta de la sistemele clasice de încălzire sau de preparare a alimentelor nu este una care se realizează imediat, căci presupune niște costuri și din partea beneficiarului, însemnând dotări și amenajări. Am avut discuții cu constructorul, care este și firma concesionară a rețelei de gaz, practic fiind operatorul, ca, în timp, și prin contribuții de la bugetul local, să extindem sistemul de alimentare.”

Nicolae Pandea, aflat la mandatul cu numărul 9, privind retrospectiv, afirmă că are și anumite regrete, legate mai ales de maniera în care unii cetățeni, foarte puțini, nu privesc cu ochi buni toate demersurile edilitar-gospodărești.

  • „Sunt câte unii care se trezesc vorbind, fără să înțeleagă transformările realizate, la nivel local. Noi nu mai avem drumuri neasfaltate. Am fost, cred, prima localitate care nu a mai avut, în unitățile de învățământ, grupuri sanitare externe. Când unii nici nu visau, în județul ăsta, când încă sunt sate fără rețea de alimentare cu apă potabilă nici măcar la nivelul acestui an, noi avem o astfel de rețea, pentru absolut toate gospodăriile, din anul 1996, iar din anul 2000 era contorizată în totalitate. Rețeaua de canalizare este dată în exploatare din anul 2009. La acest moment, iată, vorbim despre rețea de alimentare cu gaz metan. Nu mai vorbesc despre dotări sau investiții în infrastructura școlară, în centrul cultural, în servicii sociale pentru persoane vârstnice, cu un centru special amenajat în acest sens, în centrul de zi pentru copii. Sunt lucruri care se văd și care, să-mi fie cu iertare, lipsesc cu desăvârșire din comunități cu posibilități financiare mult mai mari decât ale noastre.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read