„Întotdeauna, dacă-ți faci bugetul echilibrat și-l gândești corespunzător, întotdeauna sunt bani. Deci nu există localitate care să nu primească suficienți bani, indiferent ce guvernare a fost, pentru funcționare, să-ți asiguri cheltuielile de funcționare. Acum, depinde și ce ne propunem, depinde și ce firme găsim ca să facem lucrări. Dar și cum se derulează contractele după ce le-ai încheiat. Sigur că mai pot apărea tot felul de anomalii, cum este acum cu creșterea prețului la petrol, dar întotdeauna asta este calea, zic eu, corectă: salariile, cheltuiala materială, cofinanțări și, dacă mai ai ceva și pentru dezvoltare, mai faci. Dacă nu, să ne zbatem să accesăm fonduri europene.”
Este explicația dată de cel mai longeviv primar de la nivelul județului Călărași, dar și de la nivel național, Nicolae Pandea, legată de modul în care, an de an, Primăria comunei Ștefan cel Mare, pe care o conduce, reușește să-și acopere nevoile financiare, în orice situație. Nicolae Pandea administrează comuna din 1 februarie1990, iar o altă explicație, legată de modul în care reușește să se impună, la fiecare ciclu de alegeri, în fruntea administrației publice locale, este tot una de o simplitate dezarmantă.
„Sunt 36 de ani. M-am gândit, de multe ori, că pare lipsit de bun-simț, e o perioadă extrem de lungă. Vă mărturisesc, în urmă cu 10 ani chiar am vrut să fac un astfel de pas, să mă retrag. Încă 2 ani din actualul mandat înseamnă 38 de ani pe această funcție. Sunt conștient că e deja prea mult. Însă, dacă vreți o explicație, din punctul meu de vedere, iar acest lucru l-am tot spus colegilor mei, contactul direct cu cetățeanul, folosesc o expresie perimată, munca cu omul, despre asta vorbesc. Nu vreau să mă duc înapoi în timp, însemnând, spre exemplu, aplicarea legilor funciare, dar am bătut fiecare țăruș și am mers efectiv mii de kilometri, pe fiecare stradă a localității, pe fiecare drum agricol din extravilan, discutând cu oamenii. Prin asta vreau să spun că sunt perfect ancorat în realitățile locale. Iar consultarea publică este o altă modalitate prin care identificăm direct nevoile cetățenilor. Facem întâlniri față în față, la căminul cultural, deși, acum, sunt mijloace moderne de comunicare, dar eu consider că a sta de vorbă cu cetățeanul în mod direct este mult mai important decât orice altă activitate.”
Nicolae Pandea argumentează cu faptul că, de fiecare dată când s-a reușit atragerea de fonduri, pe diferite scheme de finanțare, fie de la nivel național, fie din bugetul Uniunii Europene, au existat consultări publice, înainte sau după accesarea proiectelor, cele de mari dimensiuni, însemnând modernizare de drumuri de interes local, alimentare cu apă, canalizare sau rețea de gaz metan. La momentul atragerii de fonduri pentru asfaltarea străzilor, o astfel de dezbatere s-a făcut în prezența a peste 10 la sută din totalul populației, iar selectarea străzilor care urmau să intre în acest proces de reabilitare și modernizare s-a făcut pe bază de vot public.
„Desigur, le-am dat câteva argumente legate de necesitatea ca unele dintre străzi să fie primele care să intre în acest proces, în funcție de reperele administrative situate în proximitate, dar și în funcție de ceea ce implică traficul rutier care să asigure legătura directă cu drumul național sau cu punctul de oprire pentru traficul feroviar, ceea ce înseamnă, pe lângă multe altele, de la acces facil pentru aprovizionarea unitățile comerciale locale, pentru cei angrenați în primul rând în învățământul mediu, însemnând liceele din localitățile limitrofe, Fetești sau Dragalina, până la asigurarea unui grad de confort normal pentru navetiști. Dar ceea ce s-a votat atunci, în urma unei astfel de consultări directe cu cetățenii, aia am aplicat. Deci n-am făcut niciodată altceva. La fel am procedat și când am identificat surse pentru rețeaua de canalizare: am mers pe toate străzile, cu toți angajații de la primărie implicați în acest proiect, solicitându-le cetățenilor să semneze că sunt de acord cu o astfel de investiție și că gospodăriile respective se vor racorda la acest sistem. La acest moment, avem, iată, 800 de locuințe racordate la sistemul de canalizare.”
1.276 este numărul gospodăriilor la nivelul comunei Ștefan cel Mare, pentru anul 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică, ceea ce înseamnă că peste 60 la sută dintre acestea beneficiază de o astfel de facilitate, cu o medie de 7,78 de kilometri de rețea de canalizare la 1000 de locuitori, în vreme ce numărul locuitorilor, pentru anul 2025, este de 3.225. În urmă cu 10 ani, comuna Ștefan cel Mare număra 3.290 de locuitori, fapt care relevă că numărul populației, în această perioadă, nu a înregistrat șocuri majore, comparativ cu localități similare sau cu orașele de tip monoindustrial, unde au avut loc migrări în masă de populație. Tot comparativ cu anul 2016, când veniturile bugetare ale comunei Ștefan cel Mare au fost de 5,81 milioane lei, însemnând 1,30 milioane euro, la cursul BNR, pentru anul trecut s-au înregistrat venituri de 21,23 milioane lei (4,24 milioane euro), sumă direcționată în lucrări de alimentare cu gaze naturale (5,88 milioane lei), iluminat public, alte servicii din domeniul dezvoltării, respectiv modernizare, reabilitare și reparații străzi – 4,74 milioane lei. Cheltuielile cu asistența socială reprezintă 24 la sută din totalul veniturilor, mare parte din acest capitol fiind reprezentat de plățile cu asistența socială în caz de invaliditate.
