AcasăActualitateConferință de presă la PNL Călărași: Principalele declarații

Conferință de presă la PNL Călărași: Principalele declarații

Deputatul Emil Florian Dumitru, vicepreședinte PNL Călărași:

Emil Florian Dumitru

Pe zona de irigații, pe zona de sud, suntem un județ eminamente cu caracter agroalimentar, întâmpinăm din nou, ca și în 2020, când am fost secretar de stat, o secetă care ne afectează într-un fel încasările la bugetul județului, pentru că avem operatori economici care activează în agricultură.

Mă bucur că, în sfârșit, atunci când am votat suplimentarea sumei cu 500 de milioane de euro pentru a realiza investiții din buget național pe modernizarea infrastructurii principale de irigații, s-a aprobat și s-a promulgat legea, iar acum avem o hotărâre de Guvern în care avem patru noi amenajări de irigații în județul Călărași, care la momentul 2020, când eram secretar de stat, nu făceau parte din obiectivele de investiții, de modernizare a infrastructurii principale de irigații. Este vorba de Mostiștea 2, Mostiștea 6, Terasa Călărași și Unirea Jegălia Gâldău. Practic sunt niște canale de irigații cu infrastructură principală care deservesc, după calculele mele, undeva la aproape 200 de mii de hectare. Acele stații erau uitate de lume, unele dintre ele nu erau pornite de prin 1992, dacă e să mă refer la zona Ulmu.

Dacă veți merge și veți avea curiozitatea să vedeți că acolo unde se irigă fermierii fac producție și reușesc să asigure până la urmă o producție constant bună, iar unde nu se irigă, practic, fermierii au pierdut absolut tot. E o preocupare a mea, pentru că eu cred că odată ce dezvoltăm agricultura putem să avem o predictibilitate a producțiilor pe o perioadă de timp îndelungată, putem dezvolta și industria alimentară. Și putem să ne afirmăm și noi cu un domeniu care poate fi important. Cât privește măsurile de sprijin, dacă în 2020, și îmi aduc bine aminte, la seceta din 2020 am dat despăgubiri la culturile de toamnă 866 milioane euro numai în sectorul vegetal, plus alte vreo 155 de milioane de euro în sectorul zootehnic, credem noi că va trebui să facem un efort să finanțăm, cel puțin într-o perioadă în care e nevoie de finanțare, și să garantăm creditele pentru cei care doresc să își achiziționeze echipamente pentru irigații și să încercăm să împingem cât mai mult zona asta de investiții în infrastructura principală de irigații.

Plus de asta, la Ministerul Agriculturii există, încă de pe vremea când eram secretar de stat, un proiect care eu cred, și domnul ministru Marcel Boloș a fost în zona noastră și a văzut practic amenajările de irigații, dacă vom reuși să modificăm în PNRR și să punem o sumă, nu pot să spun acum care va fi suma, pentru că noi avem niște ținte pe care trebuie să le atingem și nu putem să ne riscăm să punem o sumă mare, eu cred că putem să avem o sumă și din fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii de irigații.

Cam asta e ceea ce am vrut să vă spun. Inclusiv măsura cu aceste 200 de milioane de euro pe ce înseamnă prime pentru procesatori, cei care achiziționează materie primă de la fermieri, și anume, să zicem, cu grâu, ca să vorbesc pe înțelesul tuturor, să acordăm primă de 100 de lei pe tona de grâu pentru morarii care procesează materia primă în România. Văd că avem o problemă cu faptul că exportăm materie primă, deci exportăm subvenție și importăm produse cu valoare adăugată, cum ar fi aluat congelat. Este o măsură care este, eminamente, a Partidului Național Liberal și pe care ne-am asumat o și pe care începem să o punem în practică.

Dar fiindcă se ridică problema investițiilor private în irigații, în sistemul de irigații investițiile private pe fonduri europene sunt undeva la 49 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un plus pentru organizațiile de utilizatori de apă care și-au modernizat infrastructura secundară de irigații.

Cât privește infrastructura principală, sigur, cunoașteți foarte bine că avem modernizarea de la 388, este aproape finalizată și avem stația de pompare de la Vlad Țepeș, unde, din păcate, la momentul la care s-a scris proiectul tehnic, proiectantul a uitat să prevadă și conductele de refulare, practic acelea mari unde se revarsă apa nu au fost schimbate și s-a încercat o probă practic a stației de pompare și bineînțeles că nu s-a putut pune în funcțiune.

Știu că în primăvară a fost alocat un buget de încă 5 miliarde de la bugetul public pentru infrastructura de irigații.  În ciuda unui buget generos, în prezent 70% din țară este afectată de diverse forme ale secetei, deși avem o suprafață amenajată pentru irigații de 3 milioane de hectare, iar suprafața pregătită pentru irigații este de 1,3 milioane de hectare. Da, asta sunt cifrele. Asta este realitatea. Știți că uneori la Ministerul Agriculturii se număra fiecare udare, dacă s-a făcut pe același hectar vă spuneam dublu hectarelor, dar nu sunt. Eu nu am făcut școala la Ștefan Gheorghiu. Nu am cunoștință de asta. Trebuie să fim realiști, sunt vicepreședintele Comisiei de Agricultură, noi avem niște probleme sistemice pe care nu ni le-am rezolvat. Dacă le tot vindem iluzii fermierilor, de fiecare dată trebuie să vorbim mai puțin și să facem mai mult. Acesta este punctul meu de vedere.

Puteam să fac mult mai mult caz, în semn de protest, la momentul în care domnul Ghinea, care a scris PNRR-ul și ne-am plimbat cu bicicletele peste tot în țara asta, în loc să putem să facem niște investiții, dacă tot ne împrumutăm, nu vorbesc de componenta de împrumut din PNDR, puteam să facem niște investiții, investiții care, culmea, experții de la Banca Mondială au spus că sunt absolut fezabile și că nu este o chestiune așa cum s-a spus, că este un sistem de irigații învechit. El trebuie modernizat. Dacă vom impermeabiliza canalele, vom reduce costul și vom reduce pierderile cu infiltrațiile de apă cu 75 %. Dar dacă vom utiliza și energie regenerabilă de pompare, pomparea apei, și anume turbine eoliene și panouri fotovoltaice, cu siguranță vor fi niște sisteme de irigații cu costuri mici pe metrul cub de apă și putem fi competitivi. Nu știu ce sumă s-a cheltuit din cei 1,5 miliarde de euro. După cunoștințele mele, avem undeva la 980 de milioane de lei, în momentul de față, bani decontați în diverse stadii de lucrări în modernizarea infrastructurii principale de irigații. Pot să vă spun că acolo unde au fost deficiențe, nu s-au semnat recepțiile și nici nu o să se semneze, dacă lucrurile nu sunt conform proiectului tehnic.

În 2027 vom avea cel puțin 1,5 milioane de hectare irigate în România la cheie, cu toate echipamentele. Dacă e să calculăm, să zicem că punem pe 1,5 milioane de hectare cultura de porumb, unde se pot realiza producții de 15 tone, România va fi jucătorul numărul 1 la nivel european pe producția de porumb.

…legat de traseismul politic

Eu nu pot să comentez ce spune altcineva de la un alt partid politic. Eu știu că noi suntem un partid politic serios și suntem într-o coaliție de guvernare. Noi avem o altă abordare la conferințele de presă, nu vorbim de traseism politic, vorbim de chestiuni pe care îi pot interesa pe cetățeni. Cred că preocuparea unui edil, șef de consiliu județean, ar trebui să fie aceea de a veni în fața dumneavoastră să vă spună unde sunt probleme din punct de vedere investițional, ce trebuie să facem împreună, indiferent de coloratura politică, pentru ca oamenii să o ducă mai bine, nu să ne preocupe chestiunile astea legate de de traseism.

Eu sunt la Partidul Național Liberal și aici voi rămâne. Noi suntem un partid care vrem să ținem agenda publică ocupată cu măsurile pe care trebuie să le luăm, indiferent cât de comozi sau incomozi devenim ca și parteneri de guvernare. Avem nevoie să susținem mediul de afaceri pentru că ei sunt plătitorii de taxe și impozite în România. Să încercăm să reducem aparatul birocratic al statului, să nu mai facem angajări nejustificate la stat și să putem să susținem o societate românească bazată pe niște criterii de performanță profesională și pe niște valori sănătoase.

Câți primari pleacă din PNL? Niciunul. Niciun primar nu va pleca din Partidul Național Liberal, pentru că, potrivit Codului Administrativ, dacă tot vorbim de respectarea legislației în vigoare, nu au cum să plece din Partidul Național Liberal întrucât își vor pierde mandatul.

Așa cum am avut informații și în 2020, o parte din primarii PNL au trecut sub diverse forme de transfer, dar eu vă spun foarte clar, cei care vor să plece, să plece acum. Noi suntem o echipă care vrem să construim pe niște principii solide și cine se identifică cu valorile liberale nu are nevoie de bursă de transfer să se ducă la un partid sau la altul.

Eu știu eu așa: când ești un partener de afaceri sau un partener de coaliție, trebuie să existe o doză minimă de respect. Eu nu mi-aș fi dorit să atingem acest subiect într o conferință de presă, să vorbim de transferuri. Aici vorbim de ce trebuie să facă primarul X sau Y pentru comunitate.

Cristian Virgil Iorga, administrator public al municipiului Oltenița:

Cristian Virgil Iorga

Este prima oară cînd sunt în fața dumneavoastră în calitate de administrator public al municipiului Oltenița și vă rog să îmi permiteți să vă fac așa o scurtă prezentare a activității pe care am demarat-o încă din anul premergător campaniei electorale, când am format echipa liberală în jurul domnului Costinel Milescu și o să pornesc de la misiune.

Noi, la Oltenița, ne-am asumat misiunea de a dezvolta Oltenița și de a o salva, pentru că în momentul de față, la nivelul întregului județ ne luptăm cu o depopulare și o îmbătrânire a populației. Ne-am așezat la masă înainte de campania electorală, am înțeles misiunea că trebuie să ne luptăm, să salvăm Oltenița, să o dezvoltăm.

Ne-am pus viziunile în dezbatere și în cadrul echipei. După ce am dezbătut fiecare idee, ne-am stabilit o strategie pentru administrarea Olteniței. La momentul respectiv, în anul 2020, am stabilit că avem trei axe prioritare pe care trebuie să ne concentrăm pentru a scoate Oltenița din amorțeala pe care o aveam, și anume investiții în sănătate, investiții în educație și investiții în infrastructură, infrastructură de transport de utilități. Toate, evident, că având o amprentă de smart, de digitalizare și toate punând în balanță, făcând o analiză cost beneficiu de când am început activitatea la Primăria Oltenița. În aproape doi ani am reușit să depunem cereri de finanțare, să scriem proiecte, să depunem cereri de finanțare în valoare de circa 80 de milioane de euro.

Aș putea să fac o mică comparație. Gândiți-vă că administrația liberală Drăgulin a lăsat moștenire actualei administrații în Călărași 50 de milioane euro. În doi ani de zile, la Oltenița am reușit să scriem proiecte în valoare de 79 de milioane. Este adevărat, nu toate au ajuns la maturitate. Sunt în curs de obținerea aprobărilor pentru finanțare.

Cel mai avansat proiect este creșa, este prima creșă care se construiește în municipiul Oltenița după Revoluție, pentru care am semnat deja procesul verbal de predare a amplasamentului. În spitalul Oltenița ne-am concentrat din prima zi, primul proiect foarte important este cel de eficientizare, de înlocuire a instalației electrice. Este un proiect proiect scris și câștigat pe Programul Operațional de Investiții Mari, în valoare de 2,15 milioane de euro. Cu această ocazie vom înlocui integral toată instalația electrică din spital, vom instala sisteme de avertizare, deci de curenți slabi, și vom dota spitalul cu instalație de fluide medicale. În paralel cu această investiție, tot pentru spital, am depus o cerere de finanțare pe PNRR, pe Coponenta 5 reabilitare termică, de unde ne așteptăm să atragem 3 milioane de euro și în viitorul, sperăm noi, foarte apropiat, în următoarele luni, vom depune, așteptăm să se deschidă, dar deja noi ne am pregătit, cu proiectul pe Componenta 12. O așteptam de mult timp, este vorba de combaterea infecțiilor nosocomiale. Avem posibilitatea să atragem până la 6 milioane de euro. Evident, aici o să ne batem la nivel național cu toate spitalele. Din păcate, grila de punctaj ne dezavantajează, dar o să ne luptăm să scoatem un proiect cu punctaj cât mai mare. Pe POIM, am fost anunțați când am depus proiectul că ne apropiem de 100 de puncte și suntem printre primele localități, primele opt spitale care obțin finanțare de pe POIM pentru înlocuirea instalației electrice pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. Repet, este o grilă nouă în care se dau puncte mai multe centrelor universitare și spitalelor importante din România. Noi fiind un spital de rang inferior, o să avem un punctaj un pic mai mic, dar sperăm, repet, să obținem cu ocazia asta finanțarea. Am depus și la CNI un proiect pentru construirea unui corp nou de spital, dotat complet, deci și construcție și dotare la de ultimă generație, cu echipamente de ultimă generație. Este în curs de evaluare și așteptăm să primim OK-ul. Mai ne-am făcut toate temele, am depus toate documentele necesare și așteptăm. O să treacă prin mai multe comisii interministeriale până se demarează investiția, pentru că este o investiție mare, este de circa 16 milioane de euro și necesită mai multe avize.

În domeniul educației am reușit până astăzi să depunem, pe toate actele de finanțare pe care le-am avut la dispoziție și pe a AFM, și pe PNRR, dar și în cadrul proiectului ELENA pe ADR. Am depus pentru toate școlile și toate grădinițele și toate liceele. Sperăm că în următorii ani absolut toate locațiile unde se desfășoară activitate educațională din Oltenița să fie reabilitate din punct de vedere energetic, dar și estetic, să le facem în interior condiții optime pentru desfășurarea activităților educaționale. Am vorbit la început despre o creșă pentru care am predat amplasamentul. Între timp, tot pe PNRR, am depus o nouă cerere de finanțare pentru o creșă mai micuță, care va deservi cartierul de nord al Olteniței, Oltenița rurală. Avem în plan și un viitor cartier pe care intenționăm să îl construim de la zero, de la Petrom către ieșirea spre București, unde vom avea circa 300 de locuri de casă. Și acea creșă face parte dintr un complex de investiții, alături de un bazin de înot, o sală de sport și un centru cultural. Dar prima investiție pe care preconizăm că o să o facem cu fonduri europene o să fie acea creșă.

La vest de Oltenița, între Oltenița și râul Argeș, urmează să construim un parc pe circa 16 hectare, în valoare de 10 milioane de euro. Am definitivat studiul de fezabilitate, urmează să demarăm proiectul tehnic cu finanțare de la ADR. Așteptăm să se finalizeze ghidurile de la POR ca să știm dacă investițiile pe care noi le am preconizat în cadrul studiului de fezabilitate vor fi toate eligibile că există riscul ca la publicarea Ghidului de finanțare pentru POR să apară investiții care nu sunt eligibile și asta este o mică emoție că o să cadă în sarcina noastră. După cum știți, Oltenița are un buget, nu mic, extrem de mic pentru investiții și încercăm să păstrăm acele puține fonduri pe care le avem pentru cofinanțări și pentru alte investiții conexe investițiilor majore. Spre exemplu, la creșă, la cea care urmează să demareze construcțiile în toamna asta, noi suntem obligați să aducem utilități și pentru asta ne-am prevăzut în buget și la absolut toate celelalte investiții pe care le preconizăm. La fel, o să avem cheltuieli neeligibile care sunt inerente oricărei investiții.

Pe a treia axă, cea de infrastructură, încă de anul trecut am încercat să reînviem proiectul cu Centura Olteniței. Am făcut nenumărate demersuri la Ministerul Transporturilor să găsim sursa de finanțare pentru această centură. Am intrat, la un moment dat, într-un impas, pentru că Centura Olteniței nu este prevăzută în masterplanul care a fost comunicat Comisiei Europene. Ca să obținem finanțare europeană, era obligatoriu ca acest proiect să fie inclus în masterplan. Administrația anterioară trebuia să facă o singură cerere către Ministerul Transporturilor, să apărem și noi Oltenița pe harta cu masterplan. În momentul de față avem un studiu de fezabilitate supus aprobării Ministerului Transporturilor, a trecut printr o comisie de analiză multicriterială, s-au stabilit în mare soluțiile care sunt viabile de către specialiștii de la Ministerul Transporturilor. Deci nu am făcut un studiu de fezabilitate ca să îl avem pe hârtie, în dulap. Am solicitat un studiu de fezabilitate cu toate avizele și toate acordurile de la Ministerul Transporturilor cu care încercăm să facem un parteneriat în vederea obținerii finanțării. Noi, municipiul Oltenița, vom avea nevoie de sprijinul Ministerului Transporturilor pentru finanțare europeană sau națională. Noi, însă, încercăm să facem toate demersurile ca fondurile să fie europene, ca să nu depindem de o decizie politică. C știți foarte bine ce se întâmplă cu banii guvernamentali, se mută de la un capitol la altul la buget, în funcție de necesitățile de moment.

Investiția în Centură o gândim într-un proiect mai amplu, în care vom construi și două porturi. Portul turistic deja este în lucru, pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. Este un proiect pe care domnul primar Milescu l-a lăsat în 2012 într-un stadiu avansat. Din păcate, pe amplasamentul respectiv nu mai puteam să mai construim port, pentru că nu mai avem teren de la APDF Giurgiu, care nu mai are teren pe care poate să îl pună la dispoziție municipalității. Drept urmare, am pornit din nou de la zero. Proiectul, repet, suntem în curs de elaborare a unui studiu de fezabilitate pe un teren pe care l-am identificat pe malul Dunării, un teren care până anul trecut a fost în litigiu cu Ocolul Silvic. Primăria Oltenița a câștigat în instanță și avem dreptul să construim pe acel teren portul turistic. Poate știți, am primit o vizită și din partea ambasadorului Bulgariei la Oltenița, care a fost însoțit de primarul de peste Dunăre din Tutrakan, cu care avem un parteneriat început cu mult timp în urmă și pe care sperăm să reușim în mandatul acesta să îl ducem la bun sfârșit, să reușim să construim noi, pe partea noastră, portul turistic și ei, pe partea lor, un port în oglindă.Portul turistic va avea posibilitatea să opereze vapoare de pasageri și trecere cu bacul.

Înspre Spanțov am identificat un teren tot în proprietatea municipalității, pe care urmează să construim un port de mărfuri. Am urmărit și am verificat la Ministerul Transporturilor dacă pe Dunărea românească există vreun port care să opereze containerele. Nu am găsit niciunul care să fie funcțional. Este un proiect început doar pe hârtie, la Galați. Am studiat statisticile și am constatat că Bucureștiul utilizează anual 300 de mii de containere care vin de la Constanța, cea mai mare parte pe autostradă. Noi încercăm ca o parte din acele containere care vin pe autostradă să vină pe Dunăre, să le descărcăm la Oltenița și să le aducem la la București. Ca să le aducem la București, că v-am spus că este o investiție pentru Centură în masterplanul nostru, ca să spun așa, însă avem deschise discuțiile pentru trecerea în viitor, în masterpalnul României a unui drum expres. Am identificat și terenul, la fel, am mers în consultări la Ministerul Transporturilor și le-am pus pe pe masă, astfel încât în următorii ani, indiferent cine va veni la Primăria Oltenița, să nu se mai lovească de aceeași problemă de care ne am lovit noi.

Ne-am concentrat, așa cum este și firesc, și pe rezolvarea problemelor cu utilitățile publice. O mare parte din canalizarea din centrul Olteniței este foarte veche, este construită în anii 60. A fost inclusă în programul mare de pe POIM, pentru care s-a semnat de curând finanțarea. Din păcate, intervențiile asupra canalizărilor existente au fost eliminate de consultant acum câțiva ani din proiect și a trebuit să le facem din alte fonduri. Am reușit să găsim finanțare pe Anghel Saligny. Avem o licitație deja desfășurată, am stabilit și constructorul. Urmează să depunem la Anghel Saligny ultimele documente solicitate, astfel încât să putem să demarăm construcția. Pe extinderile de apă, în momentul de față suntem cam la 99 la sută dintre beneficiarii locali. Deci aici suntem aproape de final.

Urmează ca după ce terminăm cu toate utilitățile, să ne concentrăm pe asfaltare. E un domeniu care doare pe toată lumea și pe care putem să îl tratăm abia când finalizăm toate proiectele de utilități. Pe lângă proiectul pe Anghel Saligny, la care m-am referit anterior, mai este și proiectul mare pe POIM care va genera lucrări pe o mare parte dintre străzile din Oltenița, pentru că trebuie să aducem recalibrarea în conductele astfel încât să putem să aducem apa uzată de la Chirnogi, să o ducem către stația de epurare Oltenița și din Oltenița să transmitem apă potabilă către către Chirnogi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read