AcasăActualitateLocalitățile călărășene, realități și perspective

Localitățile călărășene, realități și perspective

Comuna Fundeni

Gheorghiță Cărtușanu

În Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Fundeni, document elaborat pentru perioada 2021 – 2027, conform datelor sintetice, suprafața unității teritorial administrative este de 6388 hectare, din care 5863 hectare în extravilan și 525 hectare în intravilan, în vreme ce, conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei este de 5.658 locuitori, în creștere față de recensământul anterior, derulat în 2002, când se înregistrau 5.521 locuitori. După domiciliu, la sfârșitul anului 2020, comuna Fundeni înregistra 4.615 locuitori,, în vreme ce sporul natural, în ciuda scăderii numărului de decese, cu un minim atins în 2019, urmează tendința generală înregistrată la nivel național, el având constant valori negative. La această evoluție de scădere a numărului locuitorilor comunei Fundeni, contribuie și migrația, anul 2019 înregistrând cel mai mare număr de plecări cu domiciliul, din ultimii 10 ani, fiind vorba de 182 de persoane. Între 2010 și 2019, s-a înregistrat un număr de 1.221 de persoane care și-au schimbat domiciliul de pe raza teritorială a comunei Fundeni. Totodată, tot în aceeași perioadă, sunt 960 de stabiliri cu domiciliul inclusiv migrația internațională, pe raza comunei. Se identifică, în același timp, prin coroborarea acestor date cu cele care privesc suprafața locuibilă existentă, că o parte a celor care locuiesc efectiv în comuna Fundeni să nu fie înregistrați la nivel local, concluzie care poate fi sugerată de creșterea cu 40 la sută a suprafeței locuibile, pentru aceeași perioadă de timp raportată. Din datele existente, pentru această localitate se preconizează un disponibil al forței de muncă peste media națională, date reflectate de structura de vârstă mult mai tânără decât media națională. În același timp, în vreme ce, la nivel național, salariații reprezentau 26 la sută, la nivelul anului 2018, pe raza comunei Fundeni, salariații reprezentau 59 la sută din totalul locuitorilor. În același document citat, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Fundeni, se arată că acest indicator este important atât pentru prognozele de evoluție a comunei, cât și pentru structura de venituri a administrației locale, în vreme ce un alt indicator este reprezentat de rata șomajului, care este unul nesemnificativ. „Tot timpul, comuna Fundeni a fost vitregită a fost vitregită în repartizarea de fonduri publice. Dinamica dezvoltării, de la acest moment, se datorează implicării administrației publice locale în atragerea de investiții și bani prin programe derulate la nivel național sau la nivelul Uniunii Europene. Comuna Fundeni, fiind foarte departe de centrul administrativ al județului, a fost privită ca o anomalie teritorială. Nu exista rețea de apă, nu exista rețea de canalizare, deși ne aflăm la 16 kilometri de București.” Gheorghiță Cărtușanu, primar de 5 mandate, știe că, în urmă cu 20 de ani, în Fundeni, cu excepția drumului județean care trece prin partea de vest a localității, DJ301, reabilitat în urmă cu 12 ani, străzile pietruite erau rare, iar cele de pământ erau preponderente. „Acum într-adevăr, locuitorii au alte posibilități financiare, având în vedere că există transport public de călători, pe un traseu interjudețean, iar capitala țării oferă suficiente locuri de muncă, iar veniturile atrase de forța de muncă se duc în modernizări de imobile, în îmbunătățirea condițiilor de trai.” Cărtușanu estimează la jumătate numărul gospodăriilor modernizate, în ultimii ani. Din acest punct de vedere, o contribuție semnificativă o are și administrația publică locală: 12,6 kilometri este lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile, în vreme ce, pentru anul 2019, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare însumează 16 kilometri. În plus, 25.000.000 lei este suma atrasă, de comuna Fundeni, pentru înființare sistem de canalizare și extindere rețea de apă potabilă, în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, investițiile urmând să se deruleze cu preponderență în partea de est a localității, în cartierul situat dincolo de lacul Fundeni. Investiții în sistemul de alimentare cu apă și canalizare s-au realizat și în ultimii 3 ani, când s-au amenajat: 4 puțuri forate noi, la o adâncime medie de 150 metri; realizare aducțiuni pentru frontul de captare nou, pe o lungime de 1003 metri liniari, din țeavă tip PN10, SDR17, cu dimensiunea nominală de 90-160 mm; rezervoare noi cu o capacitate de 2 x 400 metri cubi în cadrul noii gospodării de apă; stație de clorurare nouă și stație de pompare nouă spre rețeaua de distribuție; realizarea unei extinderi a rețelei de apă potabilă, realizată pe o lungime totală de 20,122 metri liniari, din țeavă tip PEHD PE100 PN10, SDR17, cu dimensiunea nominală DN 110-280 mm; amplasarea a 627 de cămine branșament complet echipate; amplasarea a 19 hidranți. Lucrările de canalizare prevăzute în prezentul proiect au avut ca scop înființarea unei rețele de canalizare și o stație de epurare pentru tratarea apelor uzate colectate, emisarul apelor epurate fiind râul Dâmbovița. Conductele de transfer spre stația de epurare (conducte de refulare) și conducta de evacuare în emisar sunt amplasate în extravilanul satului Fundeni, pe drumurile de exploatare locale. Apele epurate sunt deversate în emisar printr-o gură de descărcare, iar emisarul apelor epurate este râul Dâmbovița. Canalizarea este în sistem separativ, apele pluviale fiind colectate în rigole și descărcate natural. Caracteristicile principale ale construcțiilor noi din cadrul acestui obiectiv de investiții, deja dat în exploatare, sunt: realizarea unei rețele de colectare ape uzate realizata pe o lungime totală de 38.784.61 ml din țeava tip PVC MS SN4 si SN 8 cu dimensiunea nominala DN250-315 mm; amplasarea a 918 cămine de vizitare; amplasarea a 1867 cămine de racord; amplasarea a 24 stații de pompare ape uzate; realizare conducte de refulare pe o lungime totala de 4.796.33 ml din țeavă tip HDPE PE 100 PN10, SDR 17 cu dimensiunea nominală De 63-225 mm; stație de epurare cu capacitate instalată actuală Quz zi med=625 mc/zi (două module de Quz zi med =225+400 mc/zi); realizare conductă de alimentare cu apa stație de epurare pe o lungime de 209.54 ml din țeava tip PEHD PE100 PN10, SDR17 cu dimensiunea nominala De 110 mm; realizare conductă de descărcare în emisar pe o lungime de 100 ml din țeavă tip PEHD PE100 PN10, SDR 17 cu dimensiunea nominala De 140 mm. Valoarea estimată a lucrărilor a fost de 29.407.533 lei.

Comuna Sărulești

Alexandru Călin

16.000.000 lei este suma atrasă de comuna Sărulești, în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny, derulat prin Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, bani care vor fi folosiți pentru modernizarea și asfaltarea DC24, care leagă satele Săndulița, Măgureni, Sătucu și Solacolu, între DJ303 și DJ 402, ultimul recent reabilitat tot pe bani guvernamentali, acesta legând localitatea Nana de DN3, continuând până la limita de județ, în satul Măriuța, ulterior legându-se, în satul Lilieci, din județul Ialomița, de E85. Petre-Alexandru Călin, primarul comunei, ne spune că suma este insuficientă pentru reabilitarea întregului sector de drum, tot pietruit, la acest moment. „Ne-ar fi fost necesară suma de 19 milioane, însă ni s-a aprobat doar 16 milioane, ceea ce înseamnă că nu vom reabilita în totalitate acest drum. Din toată lungime acestuia, mai bine de 2 kilometri vor rămâne în aceeași stare, chiar dacă legal ni se cere ca acesta să fie practicabil. Cum este practicabil la acest moment, așa va fi și după ce vom finaliza această investiție. Iar bugetul local al comunei Sărulești nu are cum să suporte diferența de preț, de 3 milioane lei.” Comuna Sărulești a mai atras fonduri substanțiale, prin programele derulate la nivel național. În cadrul primei etape a Programului Național de dezvoltare Locală, cu perioada de implementare 2015-2022, comuna condusă de primarul Petre-Alexandru Călin a primit fonduri în valoare de 9.929.509 lei, folosite tot pentru asfaltarea de drumuri de interes local. S-au reabilitat și asfaltat drumuri în 4 din cele 7 sate componente, astfel: Sărulești Gară – 4285 metri liniari; Săndulița – 1450 metri liniari; Sărulești-Sat – 1350 metri liniari; Solacolu – 900 metri liniari. Tot în cadrul primei etape a Programului Național de Dezvoltare Locală, comuna Sărulești a beneficiat și de o altă investiție, cu bani guvernamentali, reprezentând lucrări de reabilitare și modernizare pentru Grădinița nr. 3, din satul Săndulița. Banii alocați acestei lucrări au fost în valoare de 386.881 lei. Pentru perioada 2017 – 2022, în cadrul etapei a doua a programului Național de Dezvoltare Locală, derulat tot prin Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, comuna Sărulești a primit fonduri în valoare totală de 19.949.581 lei, bani folosiți pentru  1. extindere și modernizare rețea de alimentare cu apă – 7.367.235 lei; 2. înființare rețea de canalizare și stație de epurare biologică, aceasta urmând să deservească satele Sărulești-Gară și Săndulița – 8.412.709 lei; 3. reabilitare Școala Gimnazială nr. 1 din satul Sărulești-Gară – 4.169.637 lei. A fost atrasă, totodată, suma de 2.441.710 lei, prin Compania Națională de Investiții, pentru construirea căminului cultural din satul Sărulești-Gară, lucrare finalizată și predată la cheie încă din cursul anului 2018. Din bugetul local, anul trecut a fost plătită suma de  132.000 lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru înființarea rețelei de distribuție de gaze naturale și pentru elaborarea documentației pentru obținerea certificatului de urbanism și elaborarea documentației pentru obținerea de avize și acorduri. În cursul anului 2022, pentru suma de 33.750 lei, a fost întocmit studiul geotehnic pentru înființare rețea de alimentare cu gaze naturale, la nivelul comunei, pe o lungime de 45 de kilometri, achitându-se, în același timp, și serviciile de consultanță pentru depunerea proiectului. Tot din funduri comunitare a fost finanțată și lucrarea de reabilitare prin mixtură asfaltică și alei pietonale a străzii Nicolae Labiș și a parcului din incinta sediului administrativ al comunei. „Toate proiectele pe care le-am avut, în această perioadă, au fost finalizate, iar altele sunt în curs de execuție. La acest moment, derulăm un program de cadastrare a comunei.” Comuna Sărulești, alături de alte două comune de pe raza județului Călărași, Șoldanu și Dor Mărunt, beneficiază, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, de fonduri pentru înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a imobilelor din 297 UAT-uri, prin Programul Operațional Regional – Proiectul major privind „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”. Petre Alexandru Călin spune că acest fapt scutește, în primul rând, proprietarii de imobile și terenuri de plata cadastrării proprietăților, urmând să fie întocmite câteva mii de cărți funciare, iar pentru cetățenii comunei constituie un avantaj substanțial. „În două săptămâni, urmează să înceapă derularea acestui proiect. Vom chema cetățenii cu documentele pe care le dețin, acte de proprietate, succesiuni sau certificate de moștenitor, pentru înscrierea acestora în cartea funciară. Un alt avantaj constă în faptul că, în termen de 6 luni, pot dezbate mesele succesorale, totul absolut gratuit.” Primarul Petre Alexandru Călin știe că sunt și foarte multe proprietăți deținute pe baza unor chitanțe olografe, urmând ca acestea să fie înscrise în titlul de proprietate drept posesor, cu un termen de grație de 3 ani, perioadă care este constituită drept de revendicare pentru eventualii moștenitori. Cerințele vor fi simple pentru cetățeni: să permită accesul specialiștilor să execute măsurătorile; să prezinte actele juridice referitoare la imobile; să identifice limitele imobilelor împreună cu echipele care realizează lucrările de specialitate; să verifice informațiile privitoare la imobilele pe care le dețin, în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale.

Comuna Luica

Nicolae Dobrin

Viziunea de dezvoltare a comunei Luica, pentru perioada următoare, cuprinde 6 obiective majore: 1. modernizarea și extinderea infrastructurii; 2. dezvoltarea economică; 3. dezvoltarea serviciilor publice; 4. dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale; 5. asigurarea calității mediului și a condițiilor de locuire; 6. dezvoltarea capacității administrative. Nicolae Dobrin, viceprimarul comunei Luica, afirmă că, la acest moment, singurele surse de finanțare pentru investițiile de interes local sunt cele venite de la nivel guvernamental. „Extinderea rețelei de canalizare și extinderea stației de epurare de pe raza comunei este un proiect câștigat și care reprezintă o necesitate majoră. Am ajuns în secolul XXI și oamenii trebuie să aibă condiții de igienă, în primul rând.” 13.933.872 lei este suma aprobată la finanțare pentru derularea acestui proiect aprobat în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny. „Acest proiect este binevenit. Ar mai fi fost necesare și altele, câtă vreme mai avem drumuri neasfaltate. La îndrumarea consultantului, noi am depus două proiecte, acesta pentru extinderea rețelei de canalizare și cel de-al doilea pentru modernizarea de drumuri, acestea sunt problemele urgente ale comunei.” 29 de kilometri măsoară rețeaua stradală a comunei compusă din satele Sârbi, Valea Stânii și Luica. Cea mai mare investiție atrasă și finalizată, la nivelul comunei, este reprezentată de modernizarea de drumuri de interes local. Au fost reabilitate și asfaltate străzile Cazanului, Ghioceilor, Îngerilor, Nicolae Iorga, Nuferilor, Pescarilor, prof. dr. N.C. Paulescu, Trandafirilor, Bălții, Biserica Veche, Câmpului, Crinilor, Garofițelor, Gospodarilor, Nicolae Bălcescu și Lalelelor, cu un total de 7,4 kilometri. Suma necesară a fost atrasă prin etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, valoarea eligibilă a proiectului fiind de 6.389.460 lei. Din fonduri proprii, s-a reușit asfaltarea străzii Sârbi și a drumului comunal Luica – Valea Stânii. Tot la Valea Stânii a fost modernizată și asfaltată strada principală, Îngerilor, pe o lungime totală de 1700 metri, la care se adaugă DC 72, de la intersecția cu Drumul Județean 403 până în centrul satului, în dreptul bisericii cu hramul Sfântul Ilie, bani veniți din surse proprii. Totodată, 8.000 de tone de piatră spartă au fost așternute pe străzile nemodernizate. „Din cauza mașinii de gunoi, care vine să ne colecteze resturile menajere, fiind o mașină grea, drumurile se distrug relativ ușor, câtă vreme acestea nu sunt pietruite la capacitatea optimă. De aceea a fost nevoie de foarte multă piatră. Și încă mai e nevoie!” La nivelul întregii comune, mai sunt de modernizat și de asfaltat 18 kilometri de drumuri. „Necesitatea intervențiilor în dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii locale este actuală și chiar stringentă. Vechimea și gradul de uzură al rețelei de străzi influențează negativ calitatea vieții locuitorilor. Creșterea calității vieții locuitorilor comunei Luica implică accesul la utilități publice de calitate a tuturor locuitorilor săi. Lucrările trebuie coordonate astfel încât succesiunea acestora să aibă o logică: mai întâi se finalizează complet investițiile rețelelor de utilități (apă, canalizare, gaze naturale), se îngroapă rețelele de telecomunicații și electrice apoi se asfaltează străzile și trotuarele, se construiesc pistele de biciclete. De aceea se recomandă ca activitățile referitoare la utilități să fie incluse într-un proiect integrat de amploare, care să fie urmat de unul similar pentru modernizarea drumurilor.”, se arată în Strategia de Dezvoltare a comunei Luica, toate acestea fiind, mai degrabă, niște deziderate greu de atins. La acest moment, se derulează un proiect de introducere a rețelei de canalizare la nivelul satului Luica, derulat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în acesta nefiind incluse satele Sârbi și Valea Stânii, acestea fiind aglomerații urbane sub 500 de gospodării, unul dintre criteriile de acordare a acestor finanțări. „Acest proiect depus în cadrul Programului Național de Investiții Anghel Saligny vine și-l completează pe cel depus și finanțat prin AFIR”. La nivelul comunei sunt 1280 de gospodării, structurate astfel: 320 de gospodării în Valea Stânii, 300 de gospodării în satul Sârbi și 660 în satul Luica. Se vor efectua racorduri pentru fiecare gospodărie în parte, iar apa distribuită va fi contorizată. Rețeaua de apă potabilă pentru toate satele componente ale comunei va fi introdusă prin fonduri primite în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare derulat prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, variantele de captare și de aducțiune nefiind stabilite, însă, nici până la acest moment, variantele luate în calcul fiind forarea de puțuri în zona Budești sau în zona Nana, ultima fiind cea optimă câtă vreme ar urma să asigure apa potabilă pentru cele două comune învecinate, Nana și Luica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read