AcasăActualitateLocalitățile călărășene, realități și perspective: Comuna Sărulești

Localitățile călărășene, realități și perspective: Comuna Sărulești

În cursul lunii martie 2024, a fost semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea DC 24, printr-un proiect depus, la data de 8.07.2022, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în cadrul Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Petre-Alexandru Călin, primarul comunei Sărulești, declară că suma va fi folosită pentru modernizarea și asfaltarea drumului care leagă satele Săndulița, Măgureni și Solacolu, pe o lungime de 10 kilometri. Suma aprobată la finanțare este cea maximă prevăzută pentru acest tip de investiții, 16.000.000 lei, însă insuficientă pentru a acoperi cheltuielile totale pentru un astfel de proiect.

„Ne mai trebuie o sumă de aproximativ 3.000.000 lei, pentru a finaliza integral acest proiect. Din fonduri ale bugetului local, nu avem cum să suportăm o astfel de investiție.”

Petre-Alexandru Călin spune că nu este mai ușor să gestionezi activitatea unei primării de acest tip, chiar dacă, din punct de vedere material, acesta are o situație materială bună.

„Și la Sărulești e la fel ca peste tot. Nu e mai ușor la Sărulești comparativ cu Fundulea, la Lehliu sau la Tămădău. Sunt aceiași oameni, au aceleași nevoi, cu același nivel de trai, cam același tip de educație. Comuna Sărulești nu este favorizată de existența unor agenți economici importanți, fabrici, depozite de cereale, complexe industriale. Trebuie să știi cum să gestionezi fondurile publice.”

Ca lucrări, pentru satele Sărulești Gară, Săndulița, Sărulești Sat, Măgureni și Polcești, au fost incluse extinderi pentru: gospodăria de apă din incinta Școlii Gimnaziale nr. 1, sistem de captare a apei din puț forat nou, cu o adâncime de 160 m, conductă de aducțiune, gospodărie de apă în incinta dispensarului uman din satul Săndulița, front de captare nou din 2 puțuri forate la 160 m, un rezervor de înmagazinare de 400 mc, stație de pompare, rețele noi de distribuție pentru satele Măgureni și Polcești, extindere rețea pentru satele Sărulești Gară, Săndulița și Sărulești Sat, dublarea conductei de aducțiune dintre satele Sărulești Gară și Săndulița, pe o lungime de 2,88 km, front de captare nou în satul Solacolu, prin execuția unui puț forat la o adâncime de 123 m, gospodărie de apă cu stație de tratare modulată, sistem de distribuție, tot în satul Solacolu, pe o lungime de 4.780 m, cu alimentare prin pompare.

S-au efectuat achizițiile, în cursul acestui an, pentru executarea racordurilor electrice pentru stațiile de apă de la Săndulița și Solacolu.

„Eu consider că primarul, în mediul rural, nu este neapărat un gestionar al banilor publici, ci e, mai degrabă, un fel de moașă comunală. În plus, salariile sunt mici, iar personalul este insuficient, iar uneori și lipsit de experiență. Nu ai, cum este la o primărie de municipiu, 7 juriști. Perspective de remediere a situației nu există, că nu sunt fonduri, iar banii publici sunt în exces în ministere și agenții, nu la nivelul UAT-urilor.”

În ultimii 20 de ani, comuna Sărulești a reușit să-și mențină constant numărul de locuitori, situat, la ultimul recensământ, derulat în 2021, la 3.115 persoane, comparativ cu anul 2002, când număra 3.174 persoane. Dintre acestea, 1.000 sunt de etnie rromă, dintre care 400 cu drept de vot. Petre-Alexandru Călin, primarul comunei Sărulești, spune că a încercat, în ultimii ani, să atragă și să direcționeze fonduri în toate zonele comunei.

„De 10 ani, sunt aceleași discuții: pe acțiunile de mediu, prima dată este vizată comuna Sărulești. Se face doar spectacol, cu televiziuni și cu jandarmi, dar nu se întâmplă nimic după aceea. Am tot propus un proiect-pilot, la Sărulești, să amenajăm o platformă betonată care să deservească acestei activități, de colectarea fierului vechi. Ei cu asta se ocupă, de ani de zile, nu știu să facă altceva. Iar din colectarea fierului vechi, sunt două componente, una care le aduce câștiguri directe, prin valorificarea materialului feros, iar ceea ce înseamnă plastic, cauciuc, nu poate fi gestionat de nimeni. Asta am cerut: să nu se mai facă spectacole mediatice, o dată la câțiva ani, ci să găsim soluții. Vorbim de o întreagă comunitate, care nu are altă sursă de venit.”

S-au asigurat programe de școlarizare prin proiectul „A doua șansă”, derulat prin Ministerul Educației, cursuri de formare profesională, au fost reabilitate și asfaltate drumurile inclusiv în cartierele mărginașe, a fost, totodată, extins iluminatul public în toate zonele, care a condus la scăderea ratei infracționalității, însemnând în special furturi de subzistență, locuințele acestora au fost conectate la rețeaua electrică, iar montarea sistemelor de contorizare s-a făcut la înălțime.

„A fost o politică a pașilor mărunți, prin asigurarea de investiții în toate zonele, însemnând sisteme de alimentare cu apă, rețele de transport public, iar, acum, derulăm un program de intabulare a locuințelor. Nu e o altă modalitate de gestionare a acestei situații decât prin mici pași care să conducă la o normalitate fie ea și relativă. E o categorie socială care trebuie respectată: până la urmă, colectarea fierului vechi nu este o activitate înjositoare. Nu au alte mijloace de trai, iar ei cu asta se ocupă, de generații. Am propus Ministerului Mediului inclusiv să asigure, în zonă, un centru de sortare și de colectare sau să atragă un astfel de operator economic care să deservească zona.”

Pentru conectarea mai rapidă a zonei cu infrastructura de mare viteză, a fost avizat, la începutul acestui an, studiul de fezabilitate pentru realizarea unei bretele de acces pe autostrada București-Constanța. Petre-Alexandru Călin consideră că această investiție, evaluată la 74,5 milioane lei, este una normală atâta timp cât dinamica dezvoltării socio-economice a zonei este una accelerată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read