Conferință de presă la PNL Călărași: Principalele declarații

Directorul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul Filialei Călărași a USAMV, prof. univ. dr. Daniela Crețu:

”În contextul în care se pune accent pe dezideratul unei guvernări eficiente în mediul universitar, în contextul internaționalizării și globalizării educației prin care se urmărește o nouă abordare a procesului educațional universitar, pe de o parte, și în ansamblul său creșterea calității mediului universitar, vă prezint pilonii reformei structurale a mediului universitar:

• Consolidarea conectării universităților la mediul socio-economic, astfel, pentru prima dată în învățământul superior se introduce noțiunea de învățământ dual care se va desfășura, în egală măsură, atât în cadrul universităților pentru obținerea de noțiuni teoretice, cât și în cadrul agenților economici. Practic, agenții economici sunt cei care, într-un parteneriat cu universitatea, vor contribui la evaluarea studentului pentru a micșora decalajul care există în formarea studenților și cerințelor angajatorilor. Tot la acest capitol, pentru prima dată pot să vă spun că se va introduce în mediul universitar ciclul de studii de scurtă durată (2 ani), ca formă distinctă de organizare a mediului superior.
• Susținerea conectării universităților românești la mediul internațional prin înființarea și finanțarea Programului Național pentru Internaționalizare Universitară ”Study in România” (PNIU) cu o finanțare anuală de 100 milioane lei/an. Este o notate pentru învățământul românesc care va cuprinde un sistem integrat prin parteneriate cu consorții, cu universități din alte state, în special din Europa ceea ce înseamnă că studentul poate parcurge anul I în România, anul II în Franța și așa mai departe, după care se întoarce și susține licența în România.
• Susținerea eticii și deontologiei universitare prin obligativitatea introducerii cursurilor de integritate și etică academică la nivelul tuturor programelor de studii universitare de licență și fac precizarea că există astfel de programe de studii, dar doar la masterat și doctorat. Aici, punctez faptul că se va înființa Registrul Unic Național Intergrat al diplomelor și actelor de studii unde acum există Registrul Matricol Unic ce va fi înlocuit de noul program, aici vor fi stocate toate actele de studii obținute de un elev de la momentul când termină liceul până la terminarea unei facultăți.
• Susținerea excelenței și performanței universităților românești prin înființarea unei Comisii Naționale de etică a titlurilor universitare, iar pe lângă aceasta va apărea și o Comisie Națională de etică a managementului universitar. Prima comisie va fi constituită ca și instanță supremă academică de apel pentru orice abateri de la etica universitară.
• Consolidarea autonomiei universitare și eliminarea birocrației, în paralel cu creșterea responsabilității universităților prin reglementarea modalității de acordarea a titlului de doctor de către universități și a modalităților de obținere a atestatului de abilitare pentru conducătorii de doctorat. De asemenea, reglementarea duratei mandatului de rector la 5 ani, coroborată cu interdicția de a ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate se va stabili de fiecare instituție de învățământ superior.
• Susținerea programului de digitalizare a universităților românești prin finanțarea cu 1 miliard de lei a digitalizării proceselor de învățământ superior din universitățile românești acreditate de stat și particulare.
• Reglementarea menținerii în activitate a personalului didactic și de cercetare după împlinirea vârstei de 65 de ani, până la vârsta de 70 de ani, la solicitarea angajaților.
• Susținerea învățământului superior medical prin dobândirea dreptului de liberă practică de către absolvenții învățământului superior medical care au promovat examenul de finalizare a studiilor, în acest sens fiind specificate o serie de atribuții ale Ministerului Educației cu privire la organizarea concursului de rezidențiat.
• Reglementarea la nivel de lege a valorilor învățământului universitar, valori pe care cu toții le cunoașteți, aceleași ca și în învățământul preuniversitar și anume echitate, excelență, integritate, profesionalism, respect, încredere și, nu în ultimul rând, un concept relativ nou, întâlnit doar în învățământul preuniversitar, starea de bine care se referă la susținerea tinerilor prin măsuri adecvate de consiliere și orientare profesională, precum și asigurarea consițiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate pentru a-și putea dezvolta o carieră atât în învățământul universitar, cât și consilierea lor pentru ocuparea unui loc de muncă pe măsura posibilității și pregătirii care o au în cadrul facultății.

La nivelul USAMV Filiala Călărași, fiecare dintre acești piloni, într-un fel sau altul, este implementat. Practic este vorba doar de o reîntregire. Pot să spun că nu există foarte mari diferențe între ceea ce există la momentul acesta și ceea ce va fi din 2027, anul de finalizare  a implementării acestor piloni. Ca și exemplu, pentru studenți, în lege se prevede că se vor asigura maxim 10 locuri, la nivel de universitate, nu de filiala Călărași, pentru persoanele cu dizabilități, ceea ce până acum nu exista în legea actuală și încă 10 locuri pentru elevii care sunt în sistemul social de protecție. Noi asiguram aceste locuri, dar erau finanțate din veniturile proprii ale universității, iar acum vor fi finanțate din bugetul de stat. Va exista noțiunea de buget rural, de exemplu elevii care vor absolvi un liceu din mediu rural, cum este Borcea sau Dragalina, se pot înscrie la facultate fără a fi nevoie să concureze în fiecare an pentru locurile de la buget. A intrat la buget, rămâne la buget până la finalul celor 4 ani de studii.

Inspector școlar general, prof. Roxana Natalia Pațurcă:

”Avem două proiecte de legi, una pe învățământ universitar, unde sunt convinsă că doamna prof. univ. dr. Daniela Crețu a adus clarificările necesare, a punctat fiecare noutate, și una pe învățământul preuniversitar. Ambele se află în dezbatere publică până pe data de 24 august, consultările continuă, dezbaterile nu sunt numai în zona de mass-media, ci punctual cu toate părțile implicate, și aici mă refer la federațiile de părinți, la asociațiile de elevi, zona socială și, bineînțeles, la cei care fac parte din sistem și pot veni cu clarificări obiective legate de aceste propuneri. Să nu uităm că Legea 1 în baza căreia funcționăm a fost o lege foarte bună, dar și eu consider că era nevoie de o reformă, pentru că au fost foarte multe modificări și completări, încât era foarte greu de urmărit.

În cadrul acestei reforme, au venit măsuri ca rezultat al cele mai ample consultări naționale de învățământ, cu mențiunea că ele continuă până pe 24 august.

În cadrul ISJ Călărași suntem într-o serie de întâlniri, atât cu directorii de școli, cu directorii de colegii naționale, cu inspectorii școlari și, nu în ultimul rând cu federații de părinți și reprezentanți ai elevilor, astfel încât și noi, din zona județului Călărași, să venim cu propuneri pe care să le punem pe masa ministerului.”

Legat de proiectul de lege al învățământului preuniversitar, principalele elemente de reformă prezentate de doamna inspector școlar general Pațurcă:

• Elevul: educație personalizată pe capacități și aptitudini, pentru atingerea potențialului maxim

•             Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță. Acesta va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele.

•             La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare, care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.

• Profesorul: o carieră atractivă și un statut ridicat în societate
• Profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc

cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora.

• Se reorganizează procedura prin care se începe o carieră didactică. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare.
• Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie.
• Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.
• Profesorii vor putea opta pentru continuarea contractului de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar angajatorul nu va putea limita acest drept.

• Școala: adaptarea la nevoile elevilor și creșterii calității în educație
• Apare atributul de manager școlar (directorul și directorii adjuncți de unitate de învățământ), care se va acorda în funcție de criterii ferme de pregătire profesională, după care se va urmări calitatea în activitate. Vor rămâne doar cu atribuțiile ce privesc partea didactică, nu și cea administrativă.
• Apare funcția de director administrativ, cu rol în gestionarea bunei funcționari a serviciilor de suport dintr-o unitate de învățământ (utilități, curățenie, dotări, reparații).
• Se vor înființa centre de excelență, unde elevii dotați vor putea să beneficieze de programe educaționale pe măsura performanțelor.
• Elevii care ies din sistemul educațional ca urmare a unor intervenții medicale ce necesită internare pe perioade prelungite nu vor fi scoși în afara sistemului educațional. Pentru elevii cu o perioadă de spitalizare mai mare de 4 săptămâni se vor organiza cursuri în spital, ca să nu rămână în urmă cu procesul de învățare (Școala din spital)
• Centrul Național de Educație Incluzivă va genera programe destinate elevilor cu nevoi speciale (dizabilități, tulburări de învățare), pentru a oferi un acces universal la educație
• Învățământul preșcolar va fi organizat sub forma unei educații timpurii, care să îi învețe pe cei mici despre viața în comunitate și să îi pregătească pentru contactul cu școala.
• Unitățile de învățământ se pot grupa în consorții, care pot să își pună la comun resursele didactice și administrative.
• Se înființează Programul “Masă Sănătoasă în Școli”, care va fi un stimulent pentru reducerea abandonului școlar în rândul categoriilor defavorizate, dar va acorda o atenție selecției de alimente care intră în consumul elevilor în interiorul școlii.

• Finanțarea: eliminăm inechitățile din sistem

•             Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Iar elevii ce aparțin unor categorii sociale vulnerabile au, prin educație, posibilitatea de a-și găsi un drum mai bun în viață.

•             Elevii care înregistrează rezultate slabe și tind spre abandon vor fi integrați în Programul “Învățare remedială”, destinat celor cu dificultăți în învățare. Scopul programului este păstrarea unei șanse la educație, prin depășirea dificultăților de învățare.

     •                               Va fi păstrată gratuitatea pentru transportul în comun.

Totodată, doamna prof. Roxana Natalia Pațurcă a prezentat și noutățile legate de examenul de Bacalaureat, astfel:

Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări; d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;

f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;

b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;

c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.

Inspectorul școlar prof. Adriana Butoi a vorbit despre noutățile cu privire la concursul de admitere în clasa a IX-a, precum și despre reorganizarea administrativă, ce implică un sistem administrativ actual și flexibil, format din instituții eficiente care vor asigura modelarea elementelor de proces educațional și o dezvoltare eficientă a carierei didactice:

”Referitor la aspectul legat de admiterea în clasa a IX-a, elementul de noutate este dreptul colegiilor naționale centenare de a organiza, înainte de susținerea Evaluării naționale, admitere proprie care se va realiza până în maximum de 90 la sută. Autonomia colegiilor naționale va da posibilitatea stabilirii acestui procent, dar până în maximum de 90 la sută. Procentul rămas va fi supus repartizării computerizate. Este o șansă în plus, într-adevăr pentru cei care doresc performanță. Domnul ministru vorbește de echitate și în performanță, ceea ce înseamnă că aceste colegii își pot organiza centre de excelență proprii unde să pregătească loturile olimpice care ne reprezintă cu succes la nivel mondial. Celelalte licee vor urma repartizarea pe baza mediei de la Evaluarea națională, iar liceele vocaționale vor avea acele probe de aptitudini.

Așa cum știți este vorba de o discuție vizavi de o nouă arhitectură curriculară, dar și de una de sistem. Ceea ce ne interesează, la nivel județean, este ceea ce se întâmplă cu inspectoratele școlare, cu CJRAE și cu CCD-ul. Ne vom transforma, potrivit noii legi, în Direcție Județeană pentru Învățământ Preuniversitar, prin reorganizarea și comasarea ISJ cu CJRAE. Competențele în noua direcție sunt cam aceleași, doar că inspecția școlară trece către o nouă Autoritate națională. Ne vom ocupa în continuare de management școlar, rețea școlară, de gestionarea posturilor și catedrelor, de organizarea examenelor naționale. CCD se transformă în structură județeană a Centrului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, care se va ocupa și de stagiatura cadrelor didactice.”

Liderul consilierilor județeni liberali, George Chiriță:

…despre noile tarife la apă și canalizare

”Nu pot să fiu de acord cu această creștere de preț la apă, eu în ședința premergătoare a ultimei ședințe ordinare a Consiliului Județean Călărași, în cea de comisii, am cerut un punct de vedere clar al conducerii EcoAqua cu privire la noile tarife, dar și cu privire la pierderile înregistrate. Domnul director a venit în fața Consiliului județean, ne-a expus termenii contractului care s-a semnat și niște baze care s-au luat în vederea stabilirii acestor prețuri. Eu i-am cerut ca la viitoarea ședință să ne prezinte concret, pe fiecare localitate, despre ce sume care se vor investi, pentru că este vorba de un proiect foarte mare, dar și baza scrisă luată în vedere la acest preț. Va fi o ședință extrem de interesantă, să o urmăriți. Am rămas neplăcut surprins că majoritatea dintre dumneavoastră, jurnaliștii, nu sunteți invitați la ședințele de Consiliului județean pentru ca aceste informații, din această zonă, să ajungă mai bine și mai repede la populație. Vă fac, astfel, o invitație de a participa la ședințele următoare.”

…despre alte două interpelări

”Au mai fost încă două interpelări ale mele în cadrul ultimei ședințe, discuții un pic mai aprinse, una referitoare la cele două cazuri ale DGASPC, și am cerut o informare scrisă a doamnei director cu privire la decesele celor două persoane. Și a doua, am cerut o analiză a tuturor proiectelor mari ale Consiliului județean, stadiul lor, referitoare la finanțare, de ce unele s-au pierdut. ”

…despre pasajul de la Drajna:

”Eu cunosc acest proiect de când s-a pus sămânța. Sunt trei persoane care, și acum îmi asum ce vă spun, sunt baza acestui proiect. Este vorba de Ichim Marian, directorul de la Drumurile Naționale, Ciprian Pandea, care la momentul acela lucra în cadrul Guvernului, și Sorin Vrăjitoru. Acesta este adevărul cu privire la acest pasaj. Era normal ca la vizite pe șantier, de genul acestora (n.r. prezența ministrului de resort), să fie toți trei prezenți, chiar dacă fac parte din partide diferite.”