AcasăFlashFără prejudecăți, despre apă: 1.000 de litri de apă costă cât un...

Fără prejudecăți, despre apă: 1.000 de litri de apă costă cât un litru de cola! – 1

Aparat tehnic

– Domnule Alin Drăgulin, știm că se confundă, deseori, ADI Ecoaqua cu Ecoaqua SA. De fapt, ce conduceți dumneavoastră?
– ADI Ecoaqua reprezintă o asociere între mai multe unități administrativ-teritoriale, din județele Călărași și Ialomița, în speță 29 din județul Călărași, incluzând Consiliul Județean, municipiile și orașele și 8 din județul Ialomița, între acestea aflându-se și municipiul Urziceni, celelalte fiind comune.
– Bun. De ce s-a făcut această asociere?
– În scopul de a gestiona în comun serviciul, pentru a avea o operare a acestuia mult mai eficientă. Atunci când administrezi la comun, ai o arie mai mare și deservești mai multă populație, în mod normal trebuie să apară și eficiența. Al doilea aspect, cel puțin la fel de important ca primul, este atragerea de fonduri europene. Este cunoscut faptul că pe probleme de mediu, marile proiecte europene, mă refer și la cel prezent, Proiectul Operațional de Infrastructură Mare (POIM), nu pot fi accesate decât de către comunități aflate în asociații de dezvoltare intercomunitare (ADI-uri). Spre exemplu din ADI Ecoaqua, pe POIM, avem incluse 33 de unități administrativ teritoriale, care să beneficieze de fondurile europene din acest proiect.
– Am înțeles, faptul că fac parte din această asociație, ADI Ecoaqua, comunitățile pot accesa astfel de fonduri.
– Da. Accesarea se face de către operator, de către firma Ecoaqua SA, însă beneficiarul, în cele din urmă, cel final, este unitatea administrativ teritorială. Pentru că infrastructura creată ca atare, în urma derulării unui astfel de proiect, va rămâne comunității respective.
– Bun. Și voi, ADI Ecoaqua, de fapt ce faceți?
– ADI Ecoaqua are un aparat tehnic. Eu, spre exemplu, ca director executiv sunt conducătorul aparatului tehnic al asociației.
– Adică sunteți un fel de suprastructură?
– Nu. Ca să continui, în mod normal, orice localitate, care își deleagă un serviciu de utilitate publică, monitorizează modul în care operatorul își duce la îndeplinire obligațiile din contractul de delegare aferent. Spre exemplu, serviciul de transportul în comun, la Călărași, are o structură în interiorul primăriei care monitorizează modul în care firma de transport își duce la îndeplinire obligațiile. Aparatul tehnic al Asociației înlocuiește cele 37 de structuri de monitorizare a contractului de delegare aferent serviciului de alimentare cu apă și canalizare, pe care localitățile le-ar fi avut dacă nu făceau parte din ADI.
–  Am înțeles.

Elemente de cost

– Avem o organigramă de 10 persoane care, repet, suplinește structurile ce ar fi trebuit să le aibă cele 37 de unități administrativ teritoriale membre, dacă nu erau în asociație.
– Deci voi monitorizați costurile operatorului, în fapt cele practicate de Ecoaqua SA? Cele legate de serviciile oferite, în speță distribuția de apă și sistemul de colectare pentru apele uzate?
– Sunt lucruri de explicat. Ultima creștere, cea de anul trecut a fost de fapt o ajustare. Spre exemplu, există cerere de modificare și există cerere de ajustare pentru prețul și tariful unor astfel de servicii. Cu ajustarea ai de-a face când actualizezi prețul cu rata inflației, cu evoluția generală a costurilor din economie. Și cu modificare de preț atunci când ai structuri de elemente de cost suplimentare.
– E corect.
– Și dau ca exemplu: pui în funcțiune o stație de epurare, asta înseamnă că ai de-a face cu element de cost suplimentar, la fel și preluarea în operare a sistemului unei localități membră ADI. Documentația, în ambele cazuri, este făcută de către operator, adică de firma Ecoaqua. Întreaga documentație este transmisă către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare.
– Corect, către ANRSC.
– Această autoritate avizează în baza istoricului de costuri…
– Da, care înseamnă economic, de exploatare, de dezvoltare, de modernizare sau mai știm noi ce, rentabilizare, de protecția mediului etc. etc.
– Iar cei de la ANRSC analizează fiecare factură plătită, întâmplarea face că am și lucrat în această instituție, îți iau fiecare element de cost, cu dovadă în spate, facturi, ștate de plată și așa mai departe, văd care sunt cheltuielile tale din producție și îți împarte la volumul fizic de producție pe care îl ai și-ți determină automat costul unitar pe produs, apoi prețul pe metrul cub de apă potabilă și pe apă uzată. Dacă tu nu ai această documentație solidă și foarte bine argumentată în spate, nu-ți aprobă prețul respectiv. Mai mult decât atât: poate să-ți dea alt preț față de cel pe care l-ai propus. Spre exemplu, tu, ca operator, ai putea să te duci, azi, să soliciți un preț mai mic iar ANRSC să-ți spună, în urma analizei, că de fapt tu trebuie, conform reglementărilor legale, să ai un preț mai mare decât cel pe care l-ai propus. Al doilea aspect: noi, ca și asociație, după ce există avizul ANRSC, punem în discuție spre aprobare prețul și tariful respectiv. ADI îl discută în vederea aprobării numai în condițiile obținerii avizului structurii de specialitate, al Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Deci nu sunt elemente de cost neacoperite, date din burtă… așa cum am mai auzit.
– Nu am zis așa ceva. Cine și-a permis să spună asta, să-și asume!
– Elementele de cost sunt foarte bine argumentate în fața unei autorități naționale în domeniul de reglementare. Semnătura pe preț se dă direct de secretarul de stat, tocmai pentru că are un regim special, fiind monopol de utilitate publică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read