Acasă Actualitate Localitățile călărășene, realități și perspective

Localitățile călărășene, realități și perspective

Comuna Dichiseni

Iulian Radu

“Ar trebui trecut prin toate localitățile din mediul rural și se poate constata că, în ultimii 10 ani, există schimbări fundamentale. La noi, erau străzi doar de pământ, iar străzile pietruite erau doar câteva.” Iulian Radu, primarul comunei Dichiseni, declară că peste 10 milioane lei au fost atrași în comuna Dichiseni, în ultimii ani, prin programele finanțate de Ministerul Dezvoltării, fapt care a dus la schimbarea fundamentală a comunei, în ceea ce privește infrastructura de drumuri, rețelele de apă sau unitățile de învățământ. S-au reabilitat străzi, prin fonduri atrase de la nivel guvernamental, valoarea eligibilă a proiectului depus de Primăria comunei Dichiseni fiind de 9.935.107 lei, însemnând reabilitarea și modernizarea de drumuri de interes local, astfel: Begoniei, cu o lungime de 283 metri; Cactusului, cu o lungime de 152 metri; Crinului, cu o lungime de 94 metri, Ferigii, cu o lungime de 246 metri; George Coșbuc, cu o lungime de 228 metri, Grigore Alexandrescu (tronson 1), cu o lungime de 318 metri; Lavandei, cu o lungime de 76 metri; Liviu Rebreanu, cu o lungime de 52 metri; Lotusului, cu o lungime de 55 metri; Macului, cu o lungime de 630 metri, Maghiranului, cu o lungime de 229 metri; Micșunelei, cu o lungime de 133 metri; Mihail Sadoveanu, cu o lungime de 901 metri; Narcisei, cu o lungime de 308 metri; Ortensiei, cu o lungime de 253 metri; Petuniei, cu o lungime de 109 metri; Ștefan Bănică, cu o lungime de 1.131 metri; Violetei, cu o lungime de 55 metri; Romaniței, cu o lungime de 259 metri; Ion Dichiseanu, cu o lungime de 640 metri; Busuiocului, cu o lungime de 185 metri; Daliei, cu o lungime de 40 metri; Garofiței, cu o lungime de 165 metri; Ion Luca Caragiale, cu o lungime de 156 metri; Iasomiei, cu o lungime de 43 metri; lalelei, cu o lungime de 176 metri; Lămâiței, cu o lungime de 302 metri; Liliacului, cu o lungime de 98 metri; Magnoliei, cu o lungime de 79 metri; Margaretei, cu o lungime de 159 metri; Mihai Eminescu, cu o lungime de 986 metri; Mușcatei, cu o lungime de 98 metri; Mușețelului, cu o lungime de 419 metri; Școlii, cu o lungime de 114 metri; Stadionului, cu o lungime de 299 metri; Toamnei, cu o lungime de 71 metri; Zambilei, cu o lungime de 167 metri; Anemonei, cu o lungime de 64 metri; Anton Pann, cu o lungime de 312 metri; Ederei, cu o lungime de 57 metri; Ghiocelului, cu o lungime de 61 metri; Ion Creangă, cu o lungime de 773 metri; Libertății, cu o lungime de 854 metri; Nufărului, cu o lungime de 239 metri; Panseluței, cu o lungime de 69 metri; Trandafirului, cu o lungime de 65 metri; Trifoiului, cu o lungime de 60 metri; Zorelei, cu o lungime de 64 metri. 470.336 lei a fost suma alocată pentru reabilitarea gospodăriei de apă pentru satele Coslogeni, Dichiseni și Satnoieni, iar suma de 2.808.416 a fost folosită pentru extinderea rețelei de apă potabilă în satul Coslogeni și executarea de branșamente pentru aproximativ 500 de gospodării din toate satele componente ale comunei. La acest moment, proiectul de înființare teren sport și dotări aferente, contract semnat la data de 27.08.2018, finanțat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, cu o valoare totală de 125.632 lei, cu termen de finalizare – 26.08.2021, se află în stadiul incipient de execuție, după ce au intervenit întârzieri ca urmare a exploziei prețurilor la materialele de construcții. “Valoarea inițială a proiectului nu a fost dimensionată în mod corect, fapt care a atras aceste mici întârzieri. La licitația inițială, nu am avut nici un ofertant, iar demersurile noastre către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a modifica valoarea proiectului au fost efectuate fără succes, căci un cost mai mare al acestuia îl făcea neeligibil. Partea de cofinanțare, pentru finalizarea acestuia la costul real, a fost asigurată din surse guvernamentale. Sunt serii întregi de proceduri, ca forme de control, care durează cu anii, și deși aveam acest proiect aprobat la finanțare din 2018, abia una viitoare vom da ordinul de începere a lucrărilor.” La nivelul localității, o comunitate care numără puțin peste 2000 de locuitori, sursele atrase pentru efectuarea de investiții din bugetul local, sunt precare. Din astfel de fonduri provenite din bugetul local, se pot efectua mici reparații, investiții însemnând amenajarea de trotuare, mici reabilitări ale spațiilor de învățământ. La acest moment, se află în stadiul final al execuției, efectuându-se amenajări exterioare, o grădiniță nouă, care va deservi aproximativ 60 de copii. În plus, noi investiții, care nu pot fi acoperite din surse proprii, ar însemna introducerea de rețele de gaz metan și reabilitarea diferenței de drumuri aflate încă la stadiul de pământ. “Pentru noi, atragerea de fonduri de la nivel guvernamental ar însemna să asfaltăm toate drumurile din cele trei sate, Coslogeni, Dichiseni și Satnoieni. În plus, am ținut cont, atunci când am efectuat astfel de lucrări, de faptul că încă nu avem rețea de canalizare, cu atât mai puțin rețea de gaze naturale. Reabilitarea de drumuri a fost proiectată astfel încât să ne dea posibilitatea să efectuăm și astfel de lucrări fără să intervenim la rețeaua de drumuri. Drumurile nu au fost prevăzute cu rigole sau șanțuri betonate.” Iulian Radu, primarul comunei Dichiseni, e conștient de costul unei rețele de canalizare și a unei stații de epurare, iar o sumă de aproximativ 5 milioane euro nu poate fi obținută din fonduri proprii. “Localitățile cu o populație sub 2000 de locuitori nu avea acces la finanțări europene pentru introducerea rețelei de canalizare. Singura sursă de finanțare era prin acest Program Național de Dezvoltare Locală. Prin executarea de proiecte pe Programul Operațional Infrastructură Mare, care tot se vehiculează că vor fi finanțate și-n județul Călărași, prin Asociația de dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, ar fi însemnat să ne aliniem cu prețurile, la apa potabilă, la nivelul celor practicate de această structură, undeva la 5 lei pe metru cub. Câtă vreme noi avem rețeaua proprie de alimentare cu apă potabilă, iar sistemul este contorizat total, tot sunt localnici care reclamă că prețul apei potabile, la nivel de comună, este unul foarte mare, în condițiile în care acesta este aproape la jumătate din cel practicat la nivel de Ecoaqua.”

Comuna Spanțov

Silviu Niki Gheorghescu

Primarul comunei Spanțov, Silviu Niki Gheorghescu, afirmă, în Raportul anual privind stare economică, socială și de mediu, că principala sa preocupare a fost legată de asigurarea condițiilor pentru creșterea calității vieții locuitorilor. “Astfel, toate actele administrative emise de primar sau inițiate de acesta pentru a fi adoptate de deliberativul comunei, s-au încadrat în această linie, de creștere economică și socială a comunei.” În cursul anului 2020, la nivelul administrației public e locale, primarul comunei Spanțov a emis un număr de 219 dispoziții, cu caracter normativ sau individual. Consiliul local s-a întrunit în 11 ședințe ordinare și 1 ședință extraordinară convocată de îndată și ședința de ceremonie, adoptându-se un număr de 54 hotărâri, majoritatea proiectelor avându-l ca inițiator pe primar. La acest moment, comuna Spanțov, prin satele componente – Stancea, Spanțov și Cetatea Veche, beneficiază de următoarele utilități: energie electrică, iluminat public, rețea de alimentare cu apă potabilă prin captare din izvor de mare adâncime, telefonie, cablu tv și televiziune digitală. Activitatea economică a comunei este preponderent agricolă. Alte activități se derulează în sfera serviciilor și comerț alimentar. Silviu Niki Gheorghescu afirmă că o bună parte a populației comunei s-a stabilit cu preponderență în Italia. În plus, la nivel local, sunt 70 de societăți comerciale, cu obiect de activitate divers, dar care nu poate absorbi forța de muncă de la nivel local. “Starea economică a comunei Spanțov, raportată la anii anteriori, se încadrează într-o tendință de dezvoltare moderată, ca urmare a unor politici locale de atragere a investitorilor și a fondurilor comunitare, dar și prin exploatarea mai eficientă a resurselor proprii”. 22.472.954 lei este suma atrasă, de Primăria comunei Spanțov, numai în cadrul a trei proiecte, cu finanțare guvernamentală, implementate în ultimii ani, astfel: reabilitare și modernizare grădiniță, în satul Stancea, în sumă de 352.677 lei; sistem de canalizare și stație de epurare, cu o valoare estimativă de 12.054.446 lei; modernizare drumuri de interes local, cu o valoare estimată de 10.065.831 lei. În Cetatea Veche s-au asfaltat  străzile Labirint, Corabia, Cerbului și Dropiei, fiind vorba de o rețea de circa 1,2 kilometri. În satul Spanțov s-au asfaltat strada Arcului, pe o lungime de 800 de metri, plecând din DN31 și având ieșirea tot la drumul principal, aceasta fiind un fel de rută ocolitoare pentru atelajele hipo sau de alt tip, și strada Sportului, aceasta fiind calea de acces spre vechiul stadion local, dar și către terenurile agricole deținute de proprietari. În satul Stancea strada Culturii a fost reabilitată și asfaltată, aceasta făcând legătura cu școala din sat și cu noua grădiniță. S-au mai asfaltat străzile  Viselor, care duce în satul nou înființat în sat, după inundații, Mihai Eminescu, aceasta fiind calea de acces spre cimitirul sătesc, făcând legătura cu biserica locală și stația de transport în comun, în vreme ce în fostul sat Clinciu a fost reabilitată  strada Cocor, pe o lungime de 600 de metri, aceasta fiind principalul drum sătesc, legând biserica de cult penticostal, școala și stația de autobuz, la care se adaugă o străduță, de circa 200 de metri, reprezentând calea de acces spre cimitirul ortodox din satul Clinciu. Totodată, se lucrează la reabilitarea și modernizare sediului primăriei locale, cu fonduri, în valoare de 851.661 lei, atrase de la Ministerul Dezvoltării. Primarul Silviu Niki Gheorghescu prezintă, totodată, și un raport privind situația proiectelor depuse și finalizate, la nivelul comunei, în ultimii ani: 1. modernizarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă , cu perioadă de implementare 2014 – 2018, valoarea estimată fiind de 7.162.414 lei; sistem de canalizare și stație de epurare, cu perioadă de implementare 2014 – prezent; reabilitare iluminat public, cu perioadă de implementare 2018 – 2019, cost total 480.614 lei, cu bani europeni; proiectul de modernizare străzi, pe o lungime de 13,7 kilometri, aflat încă în derulare, cu finanțare prin Compania Națională de Investiții; asfaltare străzi prin PNDL II, pe o lungime de 8,2 kilometri, proiect finalizat; modernizare, reabilitare, dotare și extindere cămin cultural, proiect derulat prin Compania națională de Investiții, cu o valoare de 4.226.670 lei, aflat în derulare; reabilitarea grădiniței din satul Stancea; înființare parc tematic pescăresc, cu o valoare eligibilă de 1.131.255 lei, cu finanțare prin FLAG Dunărea Călărășeană – Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, construire grădiniță cu 3 săli de grupă, cu finanțare prin POR 2014-2020; construire sală de sport, prin Compania Națională de Investiții. Primarul Silviu Niki Gheorghescu afirmă că susținerea unor programe de dezvoltare locală are la bază și contribuția autorității locale, fapt care a condus la punerea accentului pentru o mai bună colectare a veniturilor proprii, din taxe, chirii, impozite, concesiuni, sau găsirea altor modalități de a atrage surse noi de venit din închirierea spațiilor aflate în patrimoniul public sau privat al unității teritorial administrative Spanțov.

Comuna Luica

Ion Dobrin

9.183.650 lei este suma atrasă, în comuna Luica, prin proiecte finanțate de la nivel guvernamental, în condițiile în care, anual, bugetul local poate asigura finanțarea de investiții în limita sumei de 300.000 lei. La acest moment, declară Ion Dobrin, primarul localității, s-a finalizat lucrarea de reabilitare și modernizare a Școlii Gimnaziale nr. 1 și a Grădiniței cu Program Normal nr. 1, din satul Luica, sumele fiind puse la dispoziție prin Ministerul Dezvoltării, iar valoarea totală a lucrărilor a fost de 1.841.893 lei. La acest moment, se lucrează la reabilitarea și modernizarea Școlii Primare nr. 1, din celălalt sat component al comunei, Valea Stânii, printr-un proiect depus la Compania Națională de Investiții, cu o valoare eligibilă de 428.358 lei. În clădirea reabilitată, vor funcționa grădinița sătească și școala primară, iar lucrarea presupune și amenajarea de grupuri sanitare interioare, tip container, pentru aproximativ 30 de copii înscriși în aceste forme de educație. “La Valea Stânii, avem un singur învățător și un singur educator, iar regimul de funcționare este cu o clasă de școală și cu o grupă de grădiniță. Nu am vrut să desființăm școala sătească, am spus că e păcat de ea.” În schimb, la Luica, școala și grădinița, ambele reabilitate și modernizate, încă de anul trecut, dotate cu sisteme de încălzire proprii, vor deservi aproximativ 200 de copii. Însă cea mai mare investiție atrasă, la nivelul comunei, este reprezentată de modernizarea de drumuri de interes local, în acest sens fiind reabilitate și asfaltate străzile Cazanului, Ghioceilor, Îngerilor, Nicolae Iorga, Nuferilor, Pescarilor, prof. dr. N.C. Paulescu, Trandafirilor, Bălții, Biserica Veche, Câmpului, Crinilor, Garofițelor, Gospodarilor, Nicolae Bălcescu și Lalelelor, cu un total de 7 kilometri. Suma necesară a fost atrasă prin etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, valoarea eligibilă a proiectului fiind de 6.389.460 lei. Din fonduri proprii, s-a reușit asfaltarea străzii Sârbi și a drumului comunal Luica – Valea Stânii. Ulterior, s-a încercat atragerea de fonduri prin Fondul Național de Investiții, un proiect guvernamental lipsit de suport, același proiect fiind redirecționat spre finanțare către Compania Națională de Investiții, la acest moment așteptându-se aprobarea celei de-a treia etape a Programului Național de Dezvoltare Locală. “Avem cel de-al doilea proiect de modernizare și asfaltare de drumuri de interes local. În satul Luica, mai sunt de reabilitat și de asfaltat drumuri pe o lungime de 3 kilometri, iar în satul Valea Stânii vorbim de o rețea de drumuri, toate de pământ, prinsă în acest proiect, în lungime de 10 kilometri.” Dezvoltarea locală edilitară, la acest moment, cuprinde două proiecte cu finanțare europeană, însemnând: 1. înființare rețea de apă potabilă și canalizare, pe raza satului Luica, proiect câștigat prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, acesta cuprinzând executarea de branșamente pentru circa 800 de gospodării, la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, în vreme ce același sistem urmează să fie introdus, în satul Valea Stânii, în cadrul proiectului derulat prin Agenția de Dezvoltare Intercomunitară Ecoaqua, cu finanțare prin Programul Operațional Structură Mare. Pentru lucrarea de reabilitare a sistemului de iluminat public, a fost necesară suma de 523.939 lei, ceea ce a condus la montarea a 650 de lămpi cu LED, celule SMD, lămpi stradale cu consum redus de energie electrică. Se așteaptă soluții și pentru reabilitarea și modernizarea căminului cultural, un obiectiv local despre care primarul comunei, Ion Dobrin, recunoaște că nu este de o utilitate stringentă, însă clădirea se degradează de la an la an. Recunoaște și că, la nivelul anului 2021, nu au fost făcute investiții, la nivelul comunei. “Căminul cultural este depus, ca proiect, la Compania Națională de Investiții. Este depus de aproape 10 ani. Am tot reactualizat documentația, ultima oară în urmă cu doi ani. Tot ce ne dorim este să salvăm clădirea, e făcută de bunicii localnicilor și e păcat de ea, altfel, cu 5 nunți pe an, câte au loc în comună, nu are o utilitate practică, în mare, vorbim de 15 evenimente anuale, însemnând și botezuri sau spectacole și serbări școlare. Dacă nu vom reuși să atragem fonduri sub forma asta, vom investi, din fonduri proprii, măcar în reabilitarea acoperișului, asta în primul an, asta ca să salvăm clădirea, după cum vă spuneam”.

Comuna Modelu

Gheorghe Dobre

Gheorghe Dobre, primarul comunei Modelu, consideră că dezvoltarea la nivel local presupune asigurarea, modernizarea și întreținerea unei infrastructuri care să asigure o rețea de drumuri comunale, rețeaua de alimentare cu apă, rețeaua de iluminat public, precum și rețeaua de canalizare și stație de epurare. “Asigurarea și întreținerea acestor componente de infrastructură creează un cadru optim de dezvoltare locală, fapt ce va conduce la creșterea numărului populației prin asigurarea unui nivel de trai ridicat”. În acest an a fost finalizat proiectul de modernizare drumuri de interes local, în comuna Modelu, pe o lungime totală de 8,07 kilometri, prin fonduri provenite de la Ministerul Dezvoltării, valoarea estimată a acestuia fiind de 10.127.174 lei. Alte străzi de interes local vor fi modernizate, din fonduri proprii, procedura fiind la stadiul de licitație. “Vorbim de reabilitarea și modernizarea de străzi de interes local pe o lungime de circa 2 kilometri, fiind prevăzute cu șanțuri de scurgere a apei. Câtă vreme în proiectul inițial de asfaltare de străzi, pe o lungime de 8,07 kilometri, am avut în lucru toate străzile care sunt paralele cu drumul național care tranzitează comuna, acum avem în plan să modernizăm strada Culturii, pe care se află foarte multe unități cu profil comercial, precum și strada Năvodari”. Dezvoltarea armonioasă a comunei Modelu presupune și menținerea eforturilor de întreținere, modernizare dar și creare de noi instituții de învățământ, atât la nivel preșcolar, cât și școlar / gimnazial, fapt ce va duce la creșterea gradului de acces la învățământ a tinerei generații. “Creșterea gradului de acces la învățământ va duce la crearea pe plan local a unei populații educate ce va avea șansa obținerii mai facile a unui loc de muncă, implicit la apariția unor noi locuri de muncă pe plan local sau, în cazul în care tinerii își găsesc un loc de muncă în afara localității, la existența unor venituri suplimentare în rândul familiilor din comună”. Astfel, la nivelul comunei se acordă o atenție deosebită copiilor și tinerilor prin susținerea financiară de la bugetul local sau prin cofinanțări ale diferitelor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii locale de învățământ, prin acordarea accesului la facilități de petrecere a timpului liber în zone recreativ-sportive situate în satul Tonea (parc), sala de sport (Modelu), terenurile sintetice din incinta școlilor nr. 1 și 2 (Modelu), găzduirea de spectacole de teatru pentru copii și tineri, în Căsuța Poveștilor Pescărești, cadrul organizatoric fiind unul performant, susținerea ansamblului de dansuri populare Cununița Grâului, în cadrul căruia sunt înscriși și activează numeroși copii și adolescenți din comună, prin sprijinirea familiilor tinere prin acordarea de loturi de casă, asigurarea de consultații medicale periodice etc. Totodată, în acest an, s-a continuat lucrarea de racordare a gospodăriilor populației, la rețeaua de canalizare, fondurile fiind asigurate din bugetul local. 8.866.733 lei a fost suma declarată eligibilă pentru înființarea rețelei de canalizare și a stației de epurare, în comuna Modelu, bani veniți de la nivel guvernamental. S-au finalizat lucrările la cele două grădinițe din comună pentru care s-a primit o finanțare totală de 3.840.636 lei, fiind vorba de construirea unei grădinițe cu program normal, pe strada Aurora, precum și de modernizarea, extinderea, dotarea și împrejmuirea Grădiniței cu Program Normal nr. 1. “Asigurăm condiții normale în rețeaua unităților școlare de pe raza localității, la acest moment am asigurat dezinsecția și am efectuat servicii de dezinfectare a tuturor spațiilor de învățământ, în condițiile în care cursurile se deschid extrem de curând.” Gheorghe Dobre, primarul comunei Modelu, ne spune că pentru cele două grădinițe, una nou-construită și cealaltă reabilitată din temelii, urmează procedura de obținere a autorizațiilor de funcționare și de avizare pentru siguranța la incendiu. Edilul comunei precizează că alte patru proiect așteaptă finanțare, de la nivel guvernamental, acestea fiind depuse, inițial, la Compania Națională de Investiții. Este vorba de construirea unei grădinițe cu program prelungit, pe strada Călărași, nr. 57, sat Modelu, comuna Modelu, județul Călărași; modernizare străzi în satele Modelu și Tonea, comuna Modelu, județul Călărași , pe o lungime de 9.8 km; modernizare drumuri de interes local în comuna Modelu, județul Călărași, pe o lungime de 6,4 km; amenajare teren de fotbal cu gazon artificial în sat Modelu, comuna Modelu, județul Călărași. Acestea încă  figurează în lista sinteză a diferitelor subprograme și programe de finanțare. “Ne-am bucurat când am aflat că se va demara Programul de Investiții Anghel Saligny, așa că toate aceste proiecte, aflate la Compania Națională de Investiții, le-am reactualizat, câtă vreme sunt necorelări referitoare la costul final, ca urmare a creșterii masive a prețurilor materialelor de construcții, iar acum așteptăm deschiderea sesiunii de depunere a acestora.”

Comuna Jegălia

Aurel Vasile

20.612.826 lei este suma atrasă, începând cu anul 2017, pe raza comunei Jegălia, ne declară Aurel Vasile, primarul acestei localități, din fonduri provenite de la bugetul de stat. S-au finanțat următoarele proiecte: 1. Dotare cu echipamente, mobilier specific didactic și de laborator și dotări independente pentru Școala Gimnazială nr. 1 Jegălia, județul Călărași, cu o finanțare de 572.796 lei; 2. Dotare cu echipamente, mobilier specific didactic și dotări independente pentru Grădinița cu Program Normal nr. 1, Jegălia, județul Călărași, în valoare de 138.505,19 lei; 3. Modernizare drumuri de interes local, comuna Jegălia, județul Călărași, având o finanțare de 8.039.060,00 lei; 4. Amenajare unitate sanitară în sat Iezeru, comuna Jegălia, județul Călărași, cu o finanțare de 1.621.578,00 lei4. Extindere și reabilitare Școala gimnazială nr. 1 Jegălia, cu o finanțare de 1.970.950 lei; 2. Asfaltare străzi comunale, cu o valoare de 8.269.937 lei. Toate aceste fonduri au fost atrase  prin prezentarea și acceptarea la finanțare a proiectelor depuse în cadrul celor două etape ale programului Național de Dezvoltare Locală. “Aceste programe promovate de la nivel central asigură nu numai locuri de muncă, dar și injectarea de fonduri în economia reală. Sunt firme specializate în mixturi asfaltice, sunt transportatorii care aduc materialele de construcții, însemnând balastru, pietriș, nisip, vorbim de fabricile de ciment, e o întreagă structură economică, la care adaugi forța de muncă angrenată în manoperă, care și ea trebuie plătită, iar toate aceste formule de a dezvolta zona rurală, înseamnă și creșterea numărului persoanelor care se regăsesc într-o formulă ocupațională.” Astfel, la nivelul celor 3 sate componente, Gâldău, Iezeru și Jegălia, 20 de kilometri de drumuri de interes local au fost aduse de la stadiul de drumuri de pământ la străzi reabilitate și asfaltate, prevăzute cu fundație de balast de 20 cm grosime după compactare , strat de piatră spartă împănată, de 12 cm grosime după compactare, strat de bază din mixtură asfaltică AB2 de 6 cm, strat de uzură din beton asfaltic BA 16 de 4 cm, șanțuri permeate si acostamente. Numai în satul Gâldău au fost reabilitate străzile Crizantemelor, Livezilor, Rahova, Mărăști, Oituz și Lotusului. Aurel Vasile recunoaște că fără să existe astfel de programe promovate de la nivel central, comuna Jegălia nu ar fi reușit să atragă investiții, însemnând reabilitarea rețelei de drumuri de interes local, învățământ sau în sistemul sanitar, asigurat fie și la un nivel minim. “Vorbim de o Românie europeană, însă ni se pare anormal ca de la nivel guvernamental să se finanțeze astfel de lucruri, în mediul rural: drumuri, rețea de apă potabilă, rețea de canalizare și stație de epurare.” La acest moment, pe raza comunei, se derulează lucrări la complexul pescăresc, un proiect cu finanțare europeană, prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Marine. Cu denumirea completă Complex Pescăresc pentru Educație și Recreere, acesta are o valoare licitată de 2.450.625 lei, însă investiția a fost stopată câtă vreme prețurile de pe piața reală a materialelor de construcții nu mai concordă cu cele estimate de finanțator. “Constructorul a sistat lucrările, s-a întâmplat asta de circa 3 săptămâni. Și e normal să se întâmple asta câtă vreme, într-un timp relativ scurt, prețurile materialelor de construcții s-au dublat, din punctul meu de vedere absolut nejustificat. Acum, așteptăm de la o zi la alta reactualizarea devizului final acceptat la plată, pentru că licitația a fost câștigată cu un preț, iar acum vorbim de cu totul alte costuri.” La final, Complexul Pescăresc pentru Educație și Recreere va beneficia de 8 camere de cazare, cu o capacitate totală de 16 locuri, plus o zonă de servire a mesei, cu o capacitate de 36 de locuri. Aurel Vasile consideră că nu există o strategie, la nivel județean, care să cuprindă zonele cu potențial piscicol, pentru dezvoltarea unui astfel de sistem de turism integrat pe linia Dunării. Asociația Grupul Local de Pescuit “Dunărea Călărășeană” cuprinde o suprafață de 2.320 kilometri pătrați, cu o densitate a populației de 51,87 locuitori/kmp, cuprinzând 20 unități administrativ-teritoriale: Chirnogi, Oltenița, Ulmeni, Spanțov, Chiselet, Mânăstirea, Dorobanțu, Ulmu, Vlad Țepeș, Independența, Ciocănești, Grădiștea, Cuza-Vodă, Călărași (un cartier cu specific pescăresc, delimitat la est de comuna Modelu, la sud de Brațul Borcea, la nord de DN 3B și în vest de fluviul Dunărea), Modelu, Roseți, Dichiseni, Unirea, Jegălia, Borcea – aflate în partea de sud a județului Călărași, pe malul stâng al fluviului Dunărea (de la km 450 la km 372) și al brațului Borcea (km 100–la km 48), în plină Câmpie a Bărăganului și Lunca Dunării. Opinia edilului din Jegălia este că această asociere trebuia să aibă o strategie comună și care să cuprindă și Consiliul Județean Călărași ca partener, iar selectarea proiectelor să se fi făcut pe baza unei planificări coordonate și unitare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Must Read